Romanulu, decembrie 1866 (Anul 10)

1866-12-03

894 i .Wee»w«sntwfiiui minuțimii m ROMANULU­I DECEMBRE Act,­­Jice comisiunea se vede amestecul­ ad­­ministrațiunii. Unii constată că chiar­ cu pute­re urmată au fost­ opriți d’a vota. Secțiunea cere uă anchetă parlementariă și suspendarea ve­rificării mandatului d-lui Voinescu până ce an­cheta va dovedi adeverila; minoritatea cere veri­ficarea mandatului și trimiterea unei anchete căci s’a rerjuzat că nu d. Voinescu era susținută de cei cari să comisă violențele. D. S. Voinescu dovedesce că ingerința admi­­nistrațiunii a fostă In contra sea. Cătă pentru ce privesce escluderea unor­ votanți, d- Voines­cu crede ca biuroulă provisoriă era in dreptă a a prețui cine avea dreptă a vota. Chiar la came­ră se face astă­ felă. Alegerea biuroului provi­soriă a fost­ regulată la colegiul­ IV de Buiteă. Și acestă biuroă a cercetată mandatele delega­­ților­ și a­esclusă 106 ca­reu aleși, cu votă pe faeță, ș’acesta este contra legii. Biuroulă nu pu­tea primi p’acești delegați, că însu­mî aș să fi pro­testată, și d-v. ați fi fostă în dreptă se­me în­lăturați; apoi aă fostă comună cari nu scriă că este domnă în țară și care <Jică c’aă alesă cu votă pe fa­ță pe delegați, în virtutea decretului Locoteninței Domnesci. S’a esclusă ăncă servitorii, conformă legii. — S’a mai respinsă și acei­a cari n’au fost­ aleși în conformitate cu disposițiunila legii ce reguldză că numai de la 50 pînă la 500 alegetori potă procede la ale­gerea de delegați, altă­ felă se facă mai multe secțiuni. S’a desființată apoi alegerile unoră secțiuni ce au alesă delegați deja aleși aiurea — D. Voinescu contestă aserțiunea raportului că pa­tru delegați au fostă șterși de Primărie, acestă ștergere provine din cauză că copistulu redigendă lista a trecută de doue ori pe trei delegați din aceeași comune a Mlejanii și unulă din Albescî. Cătă pentru ce privesce neregularitatea că omeni, ce aă fostă esercitată deja dreptul ă foră de alegetori în alte colegie, aă votată și ca delegați la coleg. IV. I­. Voinescu arată c’aci este cestiune de interpre­tare, dară că, cu tote acestea, cei ce se aflaă în acea categoriă s’aă apținută de la votă. — Pen­tru intervenirea puterii armate cerută de hiurcă, d. Voinescu arată că ea n’a provenită de­locă din resistența delegaților d­escluși, între cari figu­ra și m­ă 1­îă ajutor să ală su­ prefecturei de Cămpă,­­ficea că și-a dată demisiunea, dată con­tra cării­a esisten­ță eiroulum­ă a acelui ajutor să, dată a doua zi după alegeri în calitatea lui admi­nistrativă. Acestu­a i-a invitată la rescretire, și a­ venită a desființa Biurculă. Acestu­a a ce­rută ajutoriulă puterii spre a se m­enține. Acesta s’a repezită de doue ori, după care Biuroulă, în virtutea legii, a pusă sentinelle la ușie, și liniș­­tea n’a mai fostă turburată. — Despre aserțiu­nea că 86 de alegetori au refuzată d’a participa la votă fiindă opriți de armată, nu este exactă; ei, cumă constată protestarea, au declarată că nu voră a vota suptă presiunea armată. Apoi 67, din cei 86, după esplicările date de biurcă, au luată parte la votare. — D. Voinescu repețeșce apoi că tulburările au fostă acu­ate de ajutoriulă su­ prefecturea de Cămpă și de mai mulți Zapcii. D. Voinescu cere, ori care ar fi­otărîrea Adu­nării, fia de admitere, fiă de respingere, se se facă neaperată anchetă parlamentariă spre a se descoperi adeverulă. Spre a dovedi și mai multă că administrațiunea din acestă judec­ă era contra d-lui D. Voinescu, citesce adresa prin care Pre­­fectula îi încunosciințază deschiderea și­ să invită a se pregăti de plecare, de se crede de­putată. D. Cogălnicianu împărtășeșce opiniunea d-lui Voinescu în ce priveșce verificarea manda­­telor­ delegaților­, căci n’ar mai fi alegere po­sibile, dacă s’ar admite toți cei ce vină a vota, cu titluri fiă bune fiă rele, la alegerea biuroului definitivă Asia s’a urmată la Brăila și pretutin­­dine. — G. Cogălnicianu nu scie ce s’a petre­cută în judeciulă Buzeă, dară a veȘută că scri­­soriu publicată în „Romănuță,“ în care prefectură acelui judec­ă se declară, dinaintea alegerilor­, contra candidaților­ propuși. Prin urmare d’aci pute deduce ce­a făcută administrațiunea și su­­prefecția. D. I. Marghilomană n’a vezută nicăi­­re în verificarea titlurilor­, fapte de ingerin­ță administrativă ca cele de la Buzeă. Dom­­na Marghilomană va da dovezî subscrise de chiară prefectură judeciului. — N’am fostă dreptă de întrunire, căci acestea a fostă oprite cu ba­ionete, cumă constata reclamările la guvernă și la domnă. N’a fostă dreptă de petițiune, căci cine petiționa mergea la pușcărie. Cumă s’a anunțată alegerile, prefectă, suprefectă au pornită prin sate, și ună comisariă straordinar­ă, supusă austriacă, umbla ca ună pașcă din sată In satu saptă pre­­teste d’a cerceta reclamările contra primariloră. Acestă comisariă, dup’ale cărui raporturi se sus­penda nu numai primari ci și ajutori de supre­­fectură- trimitea de aresta omeni, precumă se constată prin reclamările cătră Domnă și guvernă. Spre resplată, acestă comisară s’a recomandată și s’a numită ajutoriă la biuioulă de constatare.­­ Nici oă alegere de delegați nu s'a făcută fără se fiă în comună suprefecțiî, pomeșnicî, scriitori. Pe unde s’aă alesă fără voia loră, aă venită a doua Și se le strice, precumă amă doveȘî legalitate. Su­ prefecții, în ziua alegerii, la orașiă, s’aă așe­­zată la bariere, și aă dusă pe delegați la oțeluri unde aveaă «»mere oprite și plătite de ei. Chiară directorele prefecture­­a constatată urmări de ase­­mene natură. D. Marghilomană susține cele­rise de d. Voi­nescu despre funcționarii ce se presîntaă a vota luptă protestă că și-aă dată demisiunea. — A­­legerea s’a terminată la 8 Noem­bre, căndă s’a întorsă din Bucuresci d. Prefectă ce fusese chră­­mată dupe protestările judeciului. D. Prefectă a înbrăcișată pe turburători, și d. C. Moglaă care președuse buroulă, a fostă arestată fără mandată judecătorescă. Dupe reclamările nostre judecăto­­rilă de instrucțiune cerendă deslușiri despre a­­cestă arestare. Prefectură i-a respinsă că l’a a­­restată pentru c’ar fi fostă acusată cu doue lune înainte de spargerea unei magasie. Judecător însă de instrucțiune îl­ liberase însă atunci; îlă liberă și acumă. Dară sóra fu din noă arestată. Și d. Prefectă la întrebările ce i s’aă făcută a respinsă prin uă adresă insultatoriă justiției în care zice că nu primesce oservărî și că va aresta totă de una p’acelă Moglană. Judecător însă de instruc­țiune liberăndu-să din noă, după plecarea nostră, aflămă ca Prefectură l’a arestată din nou, dim­preună cu alți 6 țerani, pentru că numiseră ună avocată ca se le apere causa contra unui abasă de putere prin care li se luase nesce porumbă de arendașiă. Judecător însă de instrucțiune pare a protestată contra unor­ asemeni acte către d. Ministru, a fost­ insultată de d. Prefectă și des­tituită. Ună Primăriă a fostă dată judecății, 30 de alegetori tîrîțî înaintea procurorului de ună omă fără ființă legale. Cei carî aă reclamată contra ingerinței administrative, și aă vezută oa­sele, mobilele secestrale, chiară la mine s’a pusă secestru pe mobile, suptă cuvântă c’așiă fi dată garantă pentr’u­ă arendașiă, pe căndă ară fi tre­buită se puiă pe productele moșieloră. S’a făcută alegerile comunale din orașiă, mai mulți cetățianî prin depeșîă aă cerută I. Ministeriă se întărască de Primăriă pe d. G Dăscălescu care era intre cei trei cu voturi mai multe. Acești omeni sunt a trași înaintea procurorului. Prefec­­tură cu agiuțiî sei suspende tribuna­lulă, și iéu loculă președintelui și judecătorilor­, și apucă pe cetățianu la cercetare dac’aă sup­ciisu acea ce­rere, pe care Ministru n’a voită a o lua în con­­siderare. Aceste intimidări aă făcută pe cetățianî a le fi frică și a-șî tăgădui semnăturele. D’aoi procesă contra vre șăse din principalii locuitori. D. Marghilomană citesce uă h­ărtță a prefec­tului prin care cere mandată judecătoriului de ins­trucțiune ce înlocuise pe celă destituită pentru a aresta pe Moglană și ceî-l-alțî șase sătianî. Și­­cându-i că prodecesorele seă procesese reă lăcăndă liberi pe aceî individÎ, și că prefectură cerândă, pen­tru acea urmare, desărcinarea sea de func­­­­țiunea ce ocupa, ministrulă a acordatu-o și a nu­mită pe celă noă. D. Marghilomană oonchide a­­retăndă că alegerile din Buteă s’aă făcută în luptă cu administrațiunea, cere dară validarea alegerii și anchetă, s­ă celă pucină Camera se m­ască vocea sea cu a judeciuluî ca se’să scape d’acelă fkgelă de administratore. D. Președinte ală Consiliului nu ia cuventură pentru altă ceva de cătă spre a spune că Prefectură și-a dată demisiunea. Cătă pentru ingerință, presința celoră ce se plânge d’acolă Attila suntă aleșii judeciului. — Apoi Prefectură, în totă timpulă alegeriloră, a fostă afară din districtă. Cătă pentru d. Moglană, d. Ministru arată că liberarea și reare­starea sea este u c oes­­tiune de justițiă și Prefectură nici Ministru nu se teme de anchetă fiă parlamentariă, fiă neparla­­mentariă. 1­. C. Grădiști­anu u împârtășesce pâ­­­rerea că biurculă provisoriă póte exclude pe alegetori, elă n’are de câtă a­presie de ale­gerea biuroului definitivă. Nici chiară acestă din urmă nu póte elimina alegetori, nici chiar­ Camera, listă uădată formată remăne defni­­tivă. Și dacă suntă într’însa ómeni ce n’aă dreptă, ministerială publică sau 5 alegetori potă intenta acțiune contră-le. Biuroulă de­finitivă primeșce dupe lista definitivă dată de primărie pe toți a vota, era reclamările ce s ar face se aneseza la dosariă și Camera singură apreciază. d. C. Gradiște nu arată că în cele mai multe alegeri ale colegiului IV s’au­ red­ulă delegați aleși cu votu pe fa­ță, și cu tote astea alegerea s’a validată și depu­tații su dă pe bancele Adunării. De s’ar fi procesă astă-felă la Buzeă, de nu s’ar fi res­pinsă cei 106 delegați, amu aré, póte, altă deputată aici. D. Costandache n’a valută în alegere de cătă iregullarizățî de interpretare a legii și de aceea a validată alegerea. Pentru ce pri­vesc d­escluderile făcute de biuroă, d. Cos­­tandache aduce aminte că legea dă dreptă biu­roului a se pronunța provisoriu despre recla­­mare și apoi a le anesa la dosartă. Se voteza închiderea discusiunii. Se pune la votă propunerea din urmă care cere ca se se valideze alegerea remăindă re­­servată cestiunea anchetă parlamentariă. Pro­punerea este primită cu 71 bile albe și 23 negre și d. Sc. Voinescu este proclamată de­putată colegiului IV de Buzeă. Alegerea colegiului III -le Ploesoi, unde este alesă d. Diamandi care a dovedită că e pămînteană, înaintea Comisiunii, se trimite la Comitatulă, ce se va numi pentru a cer­ceta actele celoră contestați. se Alegerea colegiului I­I­efin Rămnicu-Sărată validéza, căci s’aă retrasă contes­tările alese contră­ I. D. Michăiescu se pro­clamă. Ședința se rădică, anunțăndu-se cea urma­­toria pe Marți căndă se va desbate alegerea d-lui Stefan Golescu și a d-luî P. Viorianu. La ordinea z­ilei pentru Mercurî s’a pusă alegerea biuroului. CEVA »ESERE ISHMAHJK D-luî Redactare ală Romanului. Vei uiți în Monitoriu desbaterile Ca­merei în privința verificării titlurilor­. Intre cele­lalte aceea ce me­ariază mai mulții este contestarea adusă etă­ții d-lui Nicolae Răsnovanu. — Câți­va deputați se întemeiază pe un bro­șură tipărită, subscrisă numai cu ini­țiale și pretinde că d. Rosnovanu nu are etatea cerută de lege. Alții ién de basă uă declarațiune a Comisiunii E­­pitropicesci în puterea căria susținu din contra, că are etatea legiuită. Acum și pentru și contra, se în­scriu și vorbescű uă sumă de depu­tați. Unii pretindu că e valabile Bro­­șiura tipărită în care e reprodusa ac­­tul­ de nașcere din matricula consis­­toriei din Iași, provenită de la unii membru al­ familiei d-lui Ros­novanu, cei­lalți susținu că nu acesta este adeverată ci declarațiunea comi­­siunii epitropiceșci. Negreșită că în faț­a legii, în lipsă de alte acte, acestă din urmă are mai multă valore provenită fiindă de la uă autoritate, de­ore­ce broșiura este im­­presă de unu particularii­ și încă și nesupscrisă în întregu. Cândui se ivesce însă uă asemene dificultate în cătu omule ce voiesce din inimă se respecte legea, nu scie în consciință Ce se­otărască, ce ar fi fostă mai lesne decătă se se telegra­fieze cop8 istoriei de la Iași singura instanță competinte în asemenea ma­­terii, și care pastreză matricula în­scrierii de naștere a tutorii cetățiani­­lora, și în câte­va ore avea una res­punsă positive, ast­­fel, încăt fl ori ca­re ar fi pututu se se pronunțe în cu­­noșcință de causă; în acele ore, dacă nu voia se perdă timpul­, verifica alte alegeri. Departe de acestă mijl­locă espe­­ditivă și sigură, se înscriu o­ sumă de deputați pentru și contra, își eta­­leză talentele oratorie, se împungă unii pe alții, se desbată mai multe­­ zi­­le, perdă ună timpă forte preciosă, și în fine, prin votare, decidă că d. Rosnovanu are etatea cerută de lege. Toți scimă că decisiunile Camerei sunt­ suverane fiă chiară și cu ună singură votă în unele cazuri. Dară óre uă majoritate de căte­va voturi este în stare a face pe ună oină mai betrănă­scă mai tânără de­­cătă este elă într’adeveră? Cestiune de apreciare, în care Ca­mera e suverană mi se va respunde. Dară mai încape cestiune de apre­­ciare crndă matricula este de fa­tă și n’ar fi trebuită decătă ună mică cal­culă, la care nu intră apreciare pen­tru ca se se­veră adeverulă în totă întregimea lui? Acesta n’a făcutu-o; și nu potă îndestulă a r­e mira cumă din atâți bărbați emininți, nici unulă n’a pusă degetulă pe rană, n’a cerută aceia ce trebuia se ceru. Singură d. Ion Bră­­tianu a aretată că actele civili suntă la ministeriul­ justiției, a atinsă acestă cestiune, eamă în trecutu, éra nu ca pontă de plecare. Căci dacă ar fi ce­­rutu-o mai lămurită și majoritatea n’ar fi aceptatu-o, s’ar fi ved­ută celă pu­cină, curată, că a fostă numai un­ntă­­rire luată. Atunci țera ar fi putută și ea se judece pe mandatarii sei, și se vâd­ă care din doue majoritatea saă mino­ritatea are dreptate. — Căci că credă că otârîrile țerei sunt­ și mai suve­rane decătă ale unei majoritâți de că­te­va persone. Dreptatea nu stă în majoritate, de­­câte atunci numai căndă decisiunile iei sunt­ aprobate și de opiniunea pu­blică, de majoritatea Țerei. De căte ori în vieța națiuniloră și form­­ară suptă guvernală trecută, nu s’aă ve^utű majorități mari și compacte, dară reprobate de opiniunea publică, de țeră, comițândă actele cele mai in­juste, acte însă cari n’aă avută uă lungă durată, ca ori ce lucru injustă, și uă mică, de totă mică minoritate, trium­­fândă și rădicăndu-se de-asupra majo­rității, căci ea și numai ea are dreptate. Mai este de oservată, de Ie Redactore, lungimea desbaterilor­ pentru cestiuni forte simple și de pugină importanță. Ințelegă pre bine că libertatea ale­gerilor, fiindă asolută, este de datoria fiă­căruia, acumă celă pugină, se caute a se păzi cu stricteță legea, căci nu­mai călcările legii ne-dă adusă pe marginea prăpastie!; — dară pentru a­­cesta, nu credă se fi fostă nevoiă de atâtea discursuri cari de cad mai în­tinse, cari de cari mai împodobite cu forme și frumusețe oratorie, dară cari facă de se perde­ună timpă asia de prețiosu. Țara n’are nevoie de vorbe lunge și frumóse, n’are nevoie de ta­lente oratorie, are nevoiă de fapte. Ceva mai puține vorbe și ceva mai multe fapte. Mai multă decătă ori căndă Țera are nevoie de fapte și de fapte mari. Din afară orizontele se întunecă­ ces­tiunea Oriintelui, marea cestiune se a­­propiă. Noi suntemă fără financie, fără arme, fără justiție, fără drumuri, fără or­­ganisare.— Numai cine nu e Română nu o vede, cu inima pătrunsă de durere. A venită celă pugină acumă tim­pulă în care se dsă gărgăunii din ca­­pulă aceloră în cari din păcate se voru mai fi aflăndă. Astă­zi mai potă fi, ca în totă deuna, diferințe de opiniuni și de partite, cari suntă naturali chiară între membrii unei­a și aceleași partite, căci altă felă n’ar mai fi libertate de gândire, dacă nu mai suntă permise și diferințe de credințe în cestiunea naționale. Acesta credință pentru ori­ce ade­verată Română nu mai pate fi alta de cătă unitatea și esistența liberă și pros­peră a României suptă Carolă I-iă. Ori­care va găndi și va face altă­­felă va fi inemică, și țara va­sei se­ i de loculă unde i se cuvine. Țara așteptă acumă cu mare ne­răbdare se ved­a și alegerea biuroului și mai alesă a președintelui și apoi îndată va­sei ce are se aștepte de la acestă Adunare, și prin urmare și A­­dunarea pe ce simptiminte ale țerei se póte întemeia. Nicolae Manolescu. ——----------­ ADUNAREA LEGIUITORIA. Ședința dela 1 Decembre. Președința d-lui Andreiu Prișbianu. La ordina dilei este propunerea suptă scrisă de cinci domni deputați prin care se contestă alegerile colegiului al­ treilea și al­ patrulea din județul­ Ilfovă. D. Gr. Balșă. Domniloră, suntă în­sărcinată din partea domniloră acelora cari au compusă minoritatea secțiunii, adică din partea d-lorii Valeri,Delenu și că, a declara că, în urma seriose­­lor­ discuțiuni și consultațiuni ce amă avută între noi, amă găsită de cuviin­ță a ne retrage opiniunea minorității dată în secțiune și a ne uni cu acea a majorității. Totă d’uă dată vin a ve declara că arătă că cătă și d. Valeri și d. Ros­novanu ne retragemu iscăliturile puse pe acea propunere (aplause). D. Blaremberg. Domnisoră, și că am onore­a ve declara că în urma retra­gerii acestoră doue iscălituri, d. Eu­genie Ghica și d. Costescu aă iscălită propunerea în loculă semnăturilor­ re­trase, prin urmare suntemă totă cinci afară deca d. Rosnovanu voea ce se retragă pe a d-sele. D. Rosnovanu. Domniloră, precumă v’a declarată onor. d. Balșă, în urma unei discuțiuni ce amă avută între noi, și că m’am unită cu d-loră de a’mi retrage iscălitura, prin urmare am o­­nore a declara și acumă că’mi retragă iscălitura și mă un eseu cu opiniunea majorității. D. Blaremberg, Atunci bine­voiți a-mi da voe se desvolteză propunerea mea. Voce. Nu, nu, ăntâiă se se luptă­­scrie de cinei, conformă regulamen­tului. D. Blaremberg. Domniloră, regulmmen­­tulă zice în termeni espreși că, ori de căte ori ună deputată voes ce se con­­testeze că alegere, i se acordă cu­­vântule, că v'am anunciată încă de ori că am făcută uă propunere prin care am contestată aceste alegeri. A­­cumu, déca d-vóstru voiți se nu vio­lați regulamentulu, trebue se’mî dați cuvéntule pentru ca se desvolteză pro­punerea mea care este deja suptă scri­să de patru și care, o speră, după desvoltarea ce’î voiă da, se va luptă­­scrie și de alții. D. Hasnasiu. In ședința de cri­amă avută discuțiune asupra modului cu care trebue se se introducă uă propunere și s’a admisă de acesta Adunare ca nici uă propunere se nu intre în dis­cuțiune mai nainte de a fi luptă-scri­­să de cinci membri. Ceră dera stricta aplicațiune a regulamentului și cu oca­­siunea de faetă. D. Președinte. Biurculă respunde d-lui Hasnașă, că fără se facă d-luî acésta propunere are de datoria sea a paz­i­țe­i gulamentulă, dară am credutu de cu­viință după cererea d-lui Blaremberg se-i acordă cuvântulă pentru a desvol­­ta propunerea de care e vorba. D. D. Ghica. Vădă cu neplăcere că mă puneți într’uă falsă posițiune în care nu voiă suferi nici­ uo dată se sună. Se cere rigurosa păzire a regulamen­tului pentru a se luptă-scrie de cinci membri acea propunere. D-loră, de­și eram h­otărîtă și suntă încă se nu a­­ducă cestiunea pe terâmură pe care voescă a o pune unii, însă, rețjendă că, suptă pretextulă regulamentului, ar voi unii se ne năbușescă glasulă....... (protestări). Ară voi unii se ne puie în posițiune a trece înaintea națiunei întregi că nu avemă cutesanța se spu­ne că înaintea Adunării...... (protestăm­ întreruperi: nu e cestiunea de cutesanță.) Fiindă că nu cereți acea formalitate, ei bine, luptă-scrieți și numele meu în acesa propunere căci, încă vă dată re­petă, vedendu-me în­că asemenea al­ternativă, fără voia mea suptă-scriă a­­cea propunere și acesta nu cu scopul­ de a produce ună scandată, fiți bine încredințați, ci a ve pune în posițiune se judecați asupra unoră fapte forte grave. D. N. Ionescu. Acele fapte nu suntă la ordinea (Ale>­D. N. Voinov. ’Mi i­ă curagiulu a ruga pe onor, biurcă și în specială pe onor, președinte ca în totă d’auna cănd se ia cuvântul ă în cestiune de regula­­mentă, se nu se serve nimeni aci cu cuvintele de cutesanță și curagiă, căci în acesta Adunare ca deputați suntemă toți egali și nu avem­ nici dreptulă nici trebuința de a avea curagiă și cutosanță unii contra altora. Națiunea nu ne a trimis aci de­cată ca se dis­­cutămă în marginale bunei cuviințe și dérá protestăndu respingă acele cu­vinte, (aplause). D. Președinte. Domnule fie­care vor­­besce în limba giuiă scă. (ilaritate). D. N. Blaremberg. D-loră, décà ară fi fostă vorba aci numai de a se sei decá alegerile acestoră colegiuri au fostă regulate saă nu, se mărturisescă că așă fi păstrată ore care reservă. Antora pentru că întîmplar­ea a voită ca se fiă și eă candidată în acele co­legiuri, ală ducilea fiindă că aceste a­­legeri invalidate, are cari persone, îm­prejur­ării numelui cărora s'a făcută și se face încă multă zgomotă, și cari suntă espresiunea unoră idei extreme, e adevărată, dâră care trebue și ele se aibă în acestă sanctuară organulă soră, ară lipsi din sânulă nostru. Și suntă céla d’ântei à a recunosce că a­­césta n’ară fi dreptă, că s’ară părea chiară ună ce concertată. Dara cestiunea trebue pusă pe ună ter­mă cu totul o altulă. Nu este aci vorba de alegeri nere­gulate, de ilegalități a căroră sculă ar putea-o încă cine­ va găsi în ăntâia aplicațiune și chiară în lacunele legei, în pripa cu care s’a făcută acea apli­cațiune; nu e vorba de cutare personă preferită cu tărei alteia, suntemă preo­cupați de considerațiuni multă mai înal­te; e vorba, după noi, de moralitatea și securitatea publică. Este astă­­­i vorba de a se sei­deca legea e obligatorie numai pentru cei buni și neputinciosc în facia celor t­rei; este vorba de a se i­decâ­tă minori­tate se póte impune unei majorități, nu prin persuațiune, nu­ ci prin amenin­țări și siluiri, printr’un presiune exer­sată de căți-va desnădăjduiți! Este vorba de a sei deca alegerea este m­anifestațiunea pacînică a unei judecăți, a unei voinți, sed uă luptă trupă la trupă, dacă este ună semnă de Încredere sau uă dovadă de supu­nere, uă adeverată redițiune; dacă con­­cursulă voturiloră, déca numerasă loră hotărasce despre sorta alegeriloră, sau forța musculară; déca strada guverneza în acésta țară sau omeni­ ce se dă pe aceste bănci; dacă dreptulă electorală cinevă nu ’să mai póte esersa de cătă cu pericolulă vieței sale și décá a în­­drăsni totă, este a avea dreptă la tot­ii!.... Și căndă, dicu acésta, nu vorbescu de ună casă isolată, ci de ună sistemă întregă de scene, cari se voră repeta mine pe uă scară și mai mare, décá nu vomă combate reală în cele d’ăn­­tâie simptome. Nu suntă preocupată, vă mai repetă, de isbenda nici unui individă, nici unui partidă; câed căndă e vorba de asemenea acte, nu voiă fi că acela care voiă distinge vre­uă dată între amici și adversari ! A fi ună onestă și inofensivă indus­triașă sau comerciantă, a fi ună func-

Next