Romanulu, decembrie 1866 (Anul 10)
1866-12-03
894 i .Wee»w«sntwfiiui minuțimii m ROMANULUI DECEMBRE Act,Jice comisiunea se vede amestecul administrațiunii. Unii constată că chiar cu putere urmată au fost opriți d’a vota. Secțiunea cere uă anchetă parlementariă și suspendarea verificării mandatului d-lui Voinescu până ce ancheta va dovedi adeverila; minoritatea cere verificarea mandatului și trimiterea unei anchete căci s’a rerjuzat că nu d. Voinescu era susținută de cei cari să comisă violențele. D. S. Voinescu dovedesce că ingerința administrațiunii a fostă In contra sea. Cătă pentru ce privesce escluderea unor votanți, d- Voinescu crede ca biuroulă provisoriă era in dreptă a a prețui cine avea dreptă a vota. Chiar la cameră se face astă felă. Alegerea biuroului provisoriă a fost regulată la colegiul IV de Buiteă. Și acestă biuroă a cercetată mandatele delegaților și aesclusă 106 careu aleși, cu votă pe faeță, ș’acesta este contra legii. Biuroulă nu putea primi p’acești delegați, că însumî aș să fi protestată, și d-v. ați fi fostă în dreptă seme înlăturați; apoi aă fostă comună cari nu scriă că este domnă în țară și care <Jică c’aă alesă cu votă pe față pe delegați, în virtutea decretului Locoteninței Domnesci. S’a esclusă ăncă servitorii, conformă legii. — S’a mai respinsă și aceia cari n’au fost aleși în conformitate cu disposițiunila legii ce reguldză că numai de la 50 pînă la 500 alegetori potă procede la alegerea de delegați, altă felă se facă mai multe secțiuni. S’a desființată apoi alegerile unoră secțiuni ce au alesă delegați deja aleși aiurea — D. Voinescu contestă aserțiunea raportului că patru delegați au fostă șterși de Primărie, acestă ștergere provine din cauză că copistulu redigendă lista a trecută de doue ori pe trei delegați din aceeași comune a Mlejanii și unulă din Albescî. Cătă pentru ce privesce neregularitatea că omeni, ce aă fostă esercitată deja dreptul ă foră de alegetori în alte colegie, aă votată și ca delegați la coleg. IV. I. Voinescu arată c’aci este cestiune de interpretare, dară că, cu tote acestea, cei ce se aflaă în acea categoriă s’aă apținută de la votă. — Pentru intervenirea puterii armate cerută de hiurcă, d. Voinescu arată că ea n’a provenită delocă din resistența delegaților descluși, între cari figura și mă 1îă ajutor să ală su prefecturei de Cămpă,ficea că și-a dată demisiunea, dată contra căriia esistență eiroulumă a acelui ajutor să, dată a doua zi după alegeri în calitatea lui administrativă. Acestua i-a invitată la rescretire, și a venită a desființa Biurculă. Acestua a cerută ajutoriulă puterii spre a se menține. Acesta s’a repezită de doue ori, după care Biuroulă, în virtutea legii, a pusă sentinelle la ușie, și liniștea n’a mai fostă turburată. — Despre aserțiunea că 86 de alegetori au refuzată d’a participa la votă fiindă opriți de armată, nu este exactă; ei, cumă constată protestarea, au declarată că nu voră a vota suptă presiunea armată. Apoi 67, din cei 86, după esplicările date de biurcă, au luată parte la votare. — D. Voinescu repețeșce apoi că tulburările au fostă acuate de ajutoriulă su prefecturea de Cămpă și de mai mulți Zapcii. D. Voinescu cere, ori care ar fiotărîrea Adunării, fia de admitere, fiă de respingere, se se facă neaperată anchetă parlamentariă spre a se descoperi adeverulă. Spre a dovedi și mai multă că administrațiunea din acestă judecă era contra d-lui D. Voinescu, citesce adresa prin care Prefectula îi încunosciințază deschiderea și să invită a se pregăti de plecare, de se crede deputată. D. Cogălnicianu împărtășeșce opiniunea d-lui Voinescu în ce priveșce verificarea mandatelor delegaților, căci n’ar mai fi alegere posibile, dacă s’ar admite toți cei ce vină a vota, cu titluri fiă bune fiă rele, la alegerea biuroului definitivă Asia s’a urmată la Brăila și pretutindine. — G. Cogălnicianu nu scie ce s’a petrecută în judeciulă Buzeă, dară a veȘută că scrisoriu publicată în „Romănuță,“ în care prefectură acelui judecă se declară, dinaintea alegerilor, contra candidaților propuși. Prin urmare d’aci pute deduce cea făcută administrațiunea și suprefecția. D. I. Marghilomană n’a vezută nicăire în verificarea titlurilor, fapte de ingerință administrativă ca cele de la Buzeă. Domna Marghilomană va da dovezî subscrise de chiară prefectură judeciului. — N’am fostă dreptă de întrunire, căci acestea a fostă oprite cu baionete, cumă constata reclamările la guvernă și la domnă. N’a fostă dreptă de petițiune, căci cine petiționa mergea la pușcărie. Cumă s’a anunțată alegerile, prefectă, suprefectă au pornită prin sate, și ună comisariă straordinară, supusă austriacă, umbla ca ună pașcă din sată In satu saptă preteste d’a cerceta reclamările contra primariloră. Acestă comisariă, dup’ale cărui raporturi se suspenda nu numai primari ci și ajutori de suprefectură- trimitea de aresta omeni, precumă se constată prin reclamările cătră Domnă și guvernă. Spre resplată, acestă comisară s’a recomandată și s’a numită ajutoriă la biuioulă de constatare. Nici oă alegere de delegați nu s'a făcută fără se fiă în comună suprefecțiî, pomeșnicî, scriitori. Pe unde s’aă alesă fără voia loră, aă venită a doua Și se le strice, precumă amă doveȘî legalitate. Su prefecții, în ziua alegerii, la orașiă, s’aă așezată la bariere, și aă dusă pe delegați la oțeluri unde aveaă «»mere oprite și plătite de ei. Chiară directorele prefecturea constatată urmări de asemene natură. D. Marghilomană susține celerise de d. Voinescu despre funcționarii ce se presîntaă a vota luptă protestă că și-aă dată demisiunea. — Alegerea s’a terminată la 8 Noembre, căndă s’a întorsă din Bucuresci d. Prefectă ce fusese chrămată dupe protestările judeciului. D. Prefectă a înbrăcișată pe turburători, și d. C. Moglaă care președuse buroulă, a fostă arestată fără mandată judecătorescă. Dupe reclamările nostre judecătorilă de instrucțiune cerendă deslușiri despre acestă arestare. Prefectură i-a respinsă că l’a arestată pentru c’ar fi fostă acusată cu doue lune înainte de spargerea unei magasie. Judecător însă de instrucțiune îl liberase însă atunci; îlă liberă și acumă. Dară sóra fu din noă arestată. Și d. Prefectă la întrebările ce i s’aă făcută a respinsă prin uă adresă insultatoriă justiției în care zice că nu primesce oservărî și că va aresta totă de una p’acelă Moglană. Judecător însă de instrucțiune liberăndu-să din noă, după plecarea nostră, aflămă ca Prefectură l’a arestată din nou, dimpreună cu alți 6 țerani, pentru că numiseră ună avocată ca se le apere causa contra unui abasă de putere prin care li se luase nesce porumbă de arendașiă. Judecător însă de instrucțiune pare a protestată contra unor asemeni acte către d. Ministru, a fost insultată de d. Prefectă și destituită. Ună Primăriă a fostă dată judecății, 30 de alegetori tîrîțî înaintea procurorului de ună omă fără ființă legale. Cei carî aă reclamată contra ingerinței administrative, și aă vezută oasele, mobilele secestrale, chiară la mine s’a pusă secestru pe mobile, suptă cuvântă c’așiă fi dată garantă pentr’uă arendașiă, pe căndă ară fi trebuită se puiă pe productele moșieloră. S’a făcută alegerile comunale din orașiă, mai mulți cetățianî prin depeșîă aă cerută I. Ministeriă se întărască de Primăriă pe d. G Dăscălescu care era intre cei trei cu voturi mai multe. Acești omeni sunt a trași înaintea procurorului. Prefectură cu agiuțiî sei suspende tribunalulă, și iéu loculă președintelui și judecătorilor, și apucă pe cetățianu la cercetare dac’aă supciisu acea cerere, pe care Ministru n’a voită a o lua în considerare. Aceste intimidări aă făcută pe cetățianî a le fi frică și a-șî tăgădui semnăturele. D’aoi procesă contra vre șăse din principalii locuitori. D. Marghilomană citesce uă hărtță a prefectului prin care cere mandată judecătoriului de instrucțiune ce înlocuise pe celă destituită pentru a aresta pe Moglană și ceî-l-alțî șase sătianî. Șicându-i că prodecesorele seă procesese reă lăcăndă liberi pe aceî individÎ, și că prefectură cerândă, pentru acea urmare, desărcinarea sea de funcțiunea ce ocupa, ministrulă a acordatu-o și a numită pe celă noă. D. Marghilomană oonchide aretăndă că alegerile din Buteă s’aă făcută în luptă cu administrațiunea, cere dară validarea alegerii și anchetă, să celă pucină Camera se mască vocea sea cu a judeciuluî ca se’să scape d’acelă fkgelă de administratore. D. Președinte ală Consiliului nu ia cuventură pentru altă ceva de cătă spre a spune că Prefectură și-a dată demisiunea. Cătă pentru ingerință, presința celoră ce se plânge d’acolă Attila suntă aleșii judeciului. — Apoi Prefectură, în totă timpulă alegeriloră, a fostă afară din districtă. Cătă pentru d. Moglană, d. Ministru arată că liberarea și rearestarea sea este u c oestiune de justițiă și Prefectură nici Ministru nu se teme de anchetă fiă parlamentariă, fiă neparlamentariă. 1. C. Grădiștianu u împârtășesce pârerea că biurculă provisoriă póte exclude pe alegetori, elă n’are de câtă apresie de alegerea biuroului definitivă. Nici chiară acestă din urmă nu póte elimina alegetori, nici chiar Camera, listă uădată formată remăne defnitivă. Și dacă suntă într’însa ómeni ce n’aă dreptă, ministerială publică sau 5 alegetori potă intenta acțiune contră-le. Biuroulă definitivă primeșce dupe lista definitivă dată de primărie pe toți a vota, era reclamările ce s ar face se aneseza la dosariă și Camera singură apreciază. d. C. Gradiște nu arată că în cele mai multe alegeri ale colegiului IV s’au redulă delegați aleși cu votu pe față, și cu tote astea alegerea s’a validată și deputații su dă pe bancele Adunării. De s’ar fi procesă astă-felă la Buzeă, de nu s’ar fi respinsă cei 106 delegați, amu aré, póte, altă deputată aici. D. Costandache n’a valută în alegere de cătă iregullarizățî de interpretare a legii și de aceea a validată alegerea. Pentru ce privesc descluderile făcute de biuroă, d. Costandache aduce aminte că legea dă dreptă biuroului a se pronunța provisoriu despre reclamare și apoi a le anesa la dosartă. Se voteza închiderea discusiunii. Se pune la votă propunerea din urmă care cere ca se se valideze alegerea remăindă reservată cestiunea anchetă parlamentariă. Propunerea este primită cu 71 bile albe și 23 negre și d. Sc. Voinescu este proclamată deputată colegiului IV de Buzeă. Alegerea colegiului III -le Ploesoi, unde este alesă d. Diamandi care a dovedită că e pămînteană, înaintea Comisiunii, se trimite la Comitatulă, ce se va numi pentru a cerceta actele celoră contestați. se Alegerea colegiului IIefin Rămnicu-Sărată validéza, căci s’aă retrasă contestările alese contră I. D. Michăiescu se proclamă. Ședința se rădică, anunțăndu-se cea urmatoria pe Marți căndă se va desbate alegerea d-lui Stefan Golescu și a d-luî P. Viorianu. La ordinea zilei pentru Mercurî s’a pusă alegerea biuroului. CEVA »ESERE ISHMAHJK D-luî Redactare ală Romanului. Vei uiți în Monitoriu desbaterile Camerei în privința verificării titlurilor. Intre celelalte aceea ce meariază mai mulții este contestarea adusă etății d-lui Nicolae Răsnovanu. — Câțiva deputați se întemeiază pe un broșură tipărită, subscrisă numai cu inițiale și pretinde că d. Rosnovanu nu are etatea cerută de lege. Alții ién de basă uă declarațiune a Comisiunii Epitropicesci în puterea căria susținu din contra, că are etatea legiuită. Acum și pentru și contra, se înscriu și vorbescű uă sumă de deputați. Unii pretindu că e valabile Broșiura tipărită în care e reprodusa actul de nașcere din matricula consistoriei din Iași, provenită de la unii membru al familiei d-lui Rosnovanu, ceilalți susținu că nu acesta este adeverată ci declarațiunea comisiunii epitropiceșci. Negreșită că în fața legii, în lipsă de alte acte, acestă din urmă are mai multă valore provenită fiindă de la uă autoritate, deorece broșiura este impresă de unu particularii și încă și nesupscrisă în întregu. Cândui se ivesce însă uă asemene dificultate în cătu omule ce voiesce din inimă se respecte legea, nu scie în consciință Ce seotărască, ce ar fi fostă mai lesne decătă se se telegrafieze cop8 istoriei de la Iași singura instanță competinte în asemenea materii, și care pastreză matricula înscrierii de naștere a tutorii cetățianilora, și în câteva ore avea una respunsă positive, astfel, încăt fl ori care ar fi pututu se se pronunțe în cunoșcință de causă; în acele ore, dacă nu voia se perdă timpul, verifica alte alegeri. Departe de acestă mijllocă espeditivă și sigură, se înscriu o sumă de deputați pentru și contra, își etaleză talentele oratorie, se împungă unii pe alții, se desbată mai multe zile, perdă ună timpă forte preciosă, și în fine, prin votare, decidă că d. Rosnovanu are etatea cerută de lege. Toți scimă că decisiunile Camerei sunt suverane fiă chiară și cu ună singură votă în unele cazuri. Dară óre uă majoritate de căteva voturi este în stare a face pe ună oină mai betrănăscă mai tânără decătă este elă într’adeveră? Cestiune de apreciare, în care Camera e suverană mi se va respunde. Dară mai încape cestiune de apreciare crndă matricula este de fată și n’ar fi trebuită decătă ună mică calculă, la care nu intră apreciare pentru ca se severă adeverulă în totă întregimea lui? Acesta n’a făcutu-o; și nu potă îndestulă a re mira cumă din atâți bărbați emininți, nici unulă n’a pusă degetulă pe rană, n’a cerută aceia ce trebuia se ceru. Singură d. Ion Brătianu a aretată că actele civili suntă la ministeriul justiției, a atinsă acestă cestiune, eamă în trecutu, éra nu ca pontă de plecare. Căci dacă ar fi cerutu-o mai lămurită și majoritatea n’ar fi aceptatu-o, s’ar fi vedută celă pucină, curată, că a fostă numai unntărire luată. Atunci țera ar fi putută și ea se judece pe mandatarii sei, și se vâdă care din doue majoritatea saă minoritatea are dreptate. — Căci că credă că otârîrile țerei sunt și mai suverane decătă ale unei majoritâți de căteva persone. Dreptatea nu stă în majoritate, decâte atunci numai căndă decisiunile iei sunt aprobate și de opiniunea publică, de majoritatea Țerei. De căte ori în vieța națiuniloră și formară suptă guvernală trecută, nu s’aă ve^utű majorități mari și compacte, dară reprobate de opiniunea publică, de țeră, comițândă actele cele mai injuste, acte însă cari n’aă avută uă lungă durată, ca ori ce lucru injustă, și uă mică, de totă mică minoritate, triumfândă și rădicăndu-se de-asupra majorității, căci ea și numai ea are dreptate. Mai este de oservată, de Ie Redactore, lungimea desbaterilor pentru cestiuni forte simple și de pugină importanță. Ințelegă pre bine că libertatea alegerilor, fiindă asolută, este de datoria fiăcăruia, acumă celă pugină, se caute a se păzi cu stricteță legea, căci numai călcările legii ne-dă adusă pe marginea prăpastie!; — dară pentru acesta, nu credă se fi fostă nevoiă de atâtea discursuri cari de cad mai întinse, cari de cari mai împodobite cu forme și frumusețe oratorie, dară cari facă de se perdeună timpă asia de prețiosu. Țara n’are nevoie de vorbe lunge și frumóse, n’are nevoie de talente oratorie, are nevoiă de fapte. Ceva mai puține vorbe și ceva mai multe fapte. Mai multă decătă ori căndă Țera are nevoie de fapte și de fapte mari. Din afară orizontele se întunecă cestiunea Oriintelui, marea cestiune se apropiă. Noi suntemă fără financie, fără arme, fără justiție, fără drumuri, fără organisare.— Numai cine nu e Română nu o vede, cu inima pătrunsă de durere. A venită celă pugină acumă timpulă în care se dsă gărgăunii din capulă aceloră în cari din păcate se voru mai fi aflăndă. Astăzi mai potă fi, ca în totă deuna, diferințe de opiniuni și de partite, cari suntă naturali chiară între membrii uneia și aceleași partite, căci altă felă n’ar mai fi libertate de gândire, dacă nu mai suntă permise și diferințe de credințe în cestiunea naționale. Acesta credință pentru orice adeverată Română nu mai pate fi alta de cătă unitatea și esistența liberă și prosperă a României suptă Carolă I-iă. Oricare va găndi și va face altăfelă va fi inemică, și țara vasei se i de loculă unde i se cuvine. Țara așteptă acumă cu mare nerăbdare se veda și alegerea biuroului și mai alesă a președintelui și apoi îndată vasei ce are se aștepte de la acestă Adunare, și prin urmare și Adunarea pe ce simptiminte ale țerei se póte întemeia. Nicolae Manolescu. ——---------- ADUNAREA LEGIUITORIA. Ședința dela 1 Decembre. Președința d-lui Andreiu Prișbianu. La ordina dilei este propunerea suptă scrisă de cinci domni deputați prin care se contestă alegerile colegiului al treilea și al patrulea din județul Ilfovă. D. Gr. Balșă. Domniloră, suntă însărcinată din partea domniloră acelora cari au compusă minoritatea secțiunii, adică din partea d-lorii Valeri,Delenu și că, a declara că, în urma serioselor discuțiuni și consultațiuni ce amă avută între noi, amă găsită de cuviință a ne retrage opiniunea minorității dată în secțiune și a ne uni cu acea a majorității. Totă d’uă dată vin a ve declara că arătă că cătă și d. Valeri și d. Rosnovanu ne retragemu iscăliturile puse pe acea propunere (aplause). D. Blaremberg. Domnisoră, și că am onorea ve declara că în urma retragerii acestoră doue iscălituri, d. Eugenie Ghica și d. Costescu aă iscălită propunerea în loculă semnăturilor retrase, prin urmare suntemă totă cinci afară deca d. Rosnovanu voea ce se retragă pe a d-sele. D. Rosnovanu. Domniloră, precumă v’a declarată onor. d. Balșă, în urma unei discuțiuni ce amă avută între noi, și că m’am unită cu d-loră de a’mi retrage iscălitura, prin urmare am onore a declara și acumă că’mi retragă iscălitura și mă un eseu cu opiniunea majorității. D. Blaremberg, Atunci binevoiți a-mi da voe se desvolteză propunerea mea. Voce. Nu, nu, ăntâiă se se luptăscrie de cinei, conformă regulamentului. D. Blaremberg. Domniloră, regulmmentulă zice în termeni espreși că, ori de căte ori ună deputată voes ce se contesteze că alegere, i se acordă cuvântule, că v'am anunciată încă de ori că am făcută uă propunere prin care am contestată aceste alegeri. Acumu, déca d-vóstru voiți se nu violați regulamentulu, trebue se’mî dați cuvéntule pentru ca se desvolteză propunerea mea care este deja suptă scrisă de patru și care, o speră, după desvoltarea ce’î voiă da, se va luptăscrie și de alții. D. Hasnasiu. In ședința de criamă avută discuțiune asupra modului cu care trebue se se introducă uă propunere și s’a admisă de acesta Adunare ca nici uă propunere se nu intre în discuțiune mai nainte de a fi luptă-scrisă de cinci membri. Ceră dera stricta aplicațiune a regulamentului și cu ocasiunea de faetă. D. Președinte. Biurculă respunde d-lui Hasnașă, că fără se facă d-luî acésta propunere are de datoria sea a paziței gulamentulă, dară am credutu de cuviință după cererea d-lui Blaremberg se-i acordă cuvântulă pentru a desvolta propunerea de care e vorba. D. D. Ghica. Vădă cu neplăcere că mă puneți într’uă falsă posițiune în care nu voiă suferi nici uo dată se sună. Se cere rigurosa păzire a regulamentului pentru a se luptă-scrie de cinci membri acea propunere. D-loră, deși eram hotărîtă și suntă încă se nu aducă cestiunea pe terâmură pe care voescă a o pune unii, însă, rețjendă că, suptă pretextulă regulamentului, ar voi unii se ne năbușescă glasulă....... (protestări). Ară voi unii se ne puie în posițiune a trece înaintea națiunei întregi că nu avemă cutesanța se spune că înaintea Adunării...... (protestăm întreruperi: nu e cestiunea de cutesanță.) Fiindă că nu cereți acea formalitate, ei bine, luptă-scrieți și numele meu în acesa propunere căci, încă vă dată repetă, vedendu-me încă asemenea alternativă, fără voia mea suptă-scriă acea propunere și acesta nu cu scopul de a produce ună scandată, fiți bine încredințați, ci a ve pune în posițiune se judecați asupra unoră fapte forte grave. D. N. Ionescu. Acele fapte nu suntă la ordinea (Ale>D. N. Voinov. ’Mi iă curagiulu a ruga pe onor, biurcă și în specială pe onor, președinte ca în totă d’auna cănd se ia cuvântul ă în cestiune de regulamentă, se nu se serve nimeni aci cu cuvintele de cutesanță și curagiă, căci în acesta Adunare ca deputați suntemă toți egali și nu avem nici dreptulă nici trebuința de a avea curagiă și cutosanță unii contra altora. Națiunea nu ne a trimis aci decată ca se discutămă în marginale bunei cuviințe și dérá protestăndu respingă acele cuvinte, (aplause). D. Președinte. Domnule fiecare vorbesce în limba giuiă scă. (ilaritate). D. N. Blaremberg. D-loră, décà ară fi fostă vorba aci numai de a se sei decá alegerile acestoră colegiuri au fostă regulate saă nu, se mărturisescă că așă fi păstrată ore care reservă. Antora pentru că întîmplarea a voită ca se fiă și eă candidată în acele colegiuri, ală ducilea fiindă că aceste alegeri invalidate, are cari persone, împrejurării numelui cărora s'a făcută și se face încă multă zgomotă, și cari suntă espresiunea unoră idei extreme, e adevărată, dâră care trebue și ele se aibă în acestă sanctuară organulă soră, ară lipsi din sânulă nostru. Și suntă céla d’ântei à a recunosce că acésta n’ară fi dreptă, că s’ară părea chiară ună ce concertată. Dara cestiunea trebue pusă pe ună termă cu totul o altulă. Nu este aci vorba de alegeri neregulate, de ilegalități a căroră sculă ar putea-o încă cine va găsi în ăntâia aplicațiune și chiară în lacunele legei, în pripa cu care s’a făcută acea aplicațiune; nu e vorba de cutare personă preferită cu tărei alteia, suntemă preocupați de considerațiuni multă mai înalte; e vorba, după noi, de moralitatea și securitatea publică. Este astăi vorba de a se seideca legea e obligatorie numai pentru cei buni și neputinciosc în facia celor trei; este vorba de a se idecâtă minoritate se póte impune unei majorități, nu prin persuațiune, nu ci prin amenințări și siluiri, printr’un presiune exersată de căți-va desnădăjduiți! Este vorba de a sei deca alegerea este manifestațiunea pacînică a unei judecăți, a unei voinți, sed uă luptă trupă la trupă, dacă este ună semnă de Încredere sau uă dovadă de supunere, uă adeverată redițiune; dacă concursulă voturiloră, déca numerasă loră hotărasce despre sorta alegeriloră, sau forța musculară; déca strada guverneza în acésta țară sau omeni ce se dă pe aceste bănci; dacă dreptulă electorală cinevă nu ’să mai póte esersa de cătă cu pericolulă vieței sale și décá a îndrăsni totă, este a avea dreptă la totii!.... Și căndă, dicu acésta, nu vorbescu de ună casă isolată, ci de ună sistemă întregă de scene, cari se voră repeta mine pe uă scară și mai mare, décá nu vomă combate reală în cele d’ăntâie simptome. Nu suntă preocupată, vă mai repetă, de isbenda nici unui individă, nici unui partidă; câed căndă e vorba de asemenea acte, nu voiă fi că acela care voiă distinge vreuă dată între amici și adversari ! A fi ună onestă și inofensivă industriașă sau comerciantă, a fi ună func-