Romanulu, ianuarie 1867 (Anul 11)
1867-01-14
ARtTLlT ALIT ON-8PH®-P«C*M8 VOIESCE ȘI VEI PUTE , Cap. Dist. Pe anü.........................lei 128 — 152 Pe sése'lum....... ..... » 64— 76 Pe treíluníJ.........: ...... » 32— 38 Peuă lună............. ..... » 11 — — Unu esemplaru 24 par. Pentru Parisü pe trimestru fr. 20 Pentru Austria............ fior. 10 v. a. SAMBATA A JANUARIE 1MT. Stat fUNEZĂ-TE ȘI VEI PI Abonamentele în Bucuresci, Pasagiul Romanü No. 1. — In districte la corespondinții pariului și prin poștă. La Paris, la D. Caras-Hallegrain, rue de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administra pune la d. C.Ciocârlan ANUNCIURILE Linia de 30 litere............... 1 — Inserțiuni și reclame, linia....... 5 leű Bucuresci . Călindarul Siliți a da astăzi loc resumatului desbaterilorű asupra împrumutului, spațiulâ ou ne permite a publica revista nóstru politică. Credem apoi, că cestiunea împrumutului Interesáodu pe tótá lumea, facemü uă plăcere cititorilor, dăndule de preferință cunoscință despre discusiunile Adunării. AI)HTHI«TRAfZERA, PARAOfUUJ RMfolfT V t -m?D.rrfI TNFA STRADA ACADEMIRI Ho. 30. Articlele trimise și nepublicate se com arde. — Redactorii respunzetorö Eugeniu Carada. CAMERA DEPUTAȚILORU. Ședința de la 13 Ianuarie. Se pune în desbatere ordinea (Jile). D. ministru președinte cere a se desbate îndată raportulu comisiunii financiarie în privința împrumutului. D. Poppașu cere ca camera se urmesc desbaterea budgetelor, și apoi se ia în cercetare raportulu comisiunii în privința împrumutului. Domnia sea demonstră că budgetele se dau terestro nu ministeriului și, dacă se va priimi propunerea ministeriului, atunci puten ra va fi espusă a remăne fără budgete. Votului Camerei în privința împrumutului putându s’atragă sau retragerea ministeriului sau disolvarea Adunării, și’n ambe coșuri s’arespune țara a remSne fără budgete, și D. Popeasu adaoge că trebue ca Camera se de dovedi că deputații se preocupă mai antenu de afacerile fereî de cata de cestiunî de persóne, că trebue ca în asemene momente se se desbrace cineva de omul acelu vechiu și se se găndescă la interesulu publicu. D. prim ministru repețesce cuvintele din urmă ale d-lui Poppasu și zice c’acele suntu la adresa dumisale. Așia darurice, că n’are se se desbrace de omulu vechiü ci va fi cela care a fostu, este și va fi. țiice și domnia-sea că budgetele suntu ale ferei și c’acésta ar fisu-o totadeuna; c’a crezută că așia va face și Camera votănd fl budgetele și la urmă, dacă n'are încredere în minister s’o declare lămurită, sau chiara se lü dea în judecată. Aci nu s’a făcută așa și domnia-sea susține că crisea ministeriale nu póte dura mai multă decată 24 de ore, deci în raportulu comisiunii se specifică curată că D. Ion Ghica a făcută reü aprobânda imprumuturu și se dă blama. Asemeni voturi tragă dupe dănsele consecințe de crise ministeriale. Nu potă ministeriulu se remăiă in acesta posițiune. E mai bine chiarü de la începutulu desbateriî budgeteloră, se sootărescă cestiunea, putindă astafelu nouhî ministeriu Si» r*5r& modificările ce va crede de trebuință în budgete. Arată apoi că ministeriul nu pate se stea în aacesta posițiune și că nu se pate, în tóte privințele se seamăne discusiunea acestui raportă, și că, voindu a și areta și duómețul patriotismulu sou, cere a se desbate îndată raportulu comisiunii. D. Aslanu susține că Adunarea trebue se urmeze desbaterea budgetului, și rafimă cererea sa pe mai multe considerări, între cari ș’aceea că comisiunea bugetariă face uă propunere dară niaine nu pote sei care este opiniunea Camerei. D. A. Lahovari începe prin a areta că dintr’uă cestiune financiară s’a făcută uă cestiune politică, uă cestiune ministeriale printr’uă cărticică tipărită la uă tipografiă particulariă și împărțită în țară cu miile de esemplare înainte chiarü d’a se împărți în Cameră. Aratăl că duminalui nu póte suferi nici 24 de ore unu ministeriu luptă asemenea ‘acusare; nu, cându este vorba de cărma țereî, dumnialui se uită care ar fi sortea poltică a țereî c’unu mini cteriü rea; că elu póte compromite țâra în câteva zile; că ministerului lipsită de autoritatea morale nu póte aduce de cătu rea și cere ca astăzi se soldă cine duce țâra, unü ministeriu de credință sau unű ministeriu trădătorii. D. G. Brătianu cere amănarea pe considerări că nu este acuzatu de cameră ci d’uă simplă comisiune, și prin urmare onórea ministeriului nu este în foen, că astăi de prima importanță este cestiunea bugetariă care este și cestiunea naționale fiindcîcă reducțiunile ce s’aă făcută prin noula bugetă suntă de 86.000 lei pe <si A amăna dară discusiunea bugeteloră ar fi a face se sufere (era. D. Gr Balșu este contra amănăreî, după cuvintele d-lui Al. Lahovari, D. N. Ionescu arată că imprumutulü fiindü pusă de elî la ordinea jilei, trebue sä iü desbatemă. Biurculu arată că punerea la ordinea $ilei nu s’a votată, nefiindu erî Camera în numerala trebuinciosă. Trebue dară se se voteze acuma. D. I. Brătianu înțelege pe cei ce susțină că cestiunea împrumutului sa se discute în urmă; ar fi trebuită însă ca și d. Raportare se fi amânată publicarea raportului. Dacă raportul era publicată, și noi nu putemă obliga pe Ministeriu a sta pe bance, căndă, nu minoritatea, ci marea majoritate a Camerii — căci comisiunea este represintantea Adunării, — aruncă, contra loru acusări fórte grave. Raportulu în adeveru este una notu d’acusare, in facia căruia nici unulüdindu. n’ar sta 12 ore pe banca, ministeriale. S’adisu se discută mu ăuielu bugetele, căci bugetele suntu ale fetei. Acesta este un procedere ce nu se póte admite, căci intr’unu bugeta suntu multe article cari spre a fi votate cei ü încrederea Camerei, și eu nu le-aș să da unui ministeriu în care n’am încredere și care, de către comisiunea Adunării, se declară de risipitoriu. țică uuii că majoritatea este dispusă la amănarea acestei discusiuni, socotescu că acei domni, nu cunoscu opiniunea pmiorității,căci acesta ar fi a nu înțelege constituția milismală. Miniștrii nu «suntu comisii noștri, ei puterea esecutivă, și nu-I putemü ținea fără voiă și iu ori ce condițiuni amü vrea, pe acele bince, precumu nici eî nu potu impune puterii legislative ori ce condițiuni arü voi ei. Acesta ar fi a nu mai avea regime constituționale. Când o guvernulă se află pusă în asta posițiune incatu se simplă nevoia d’a cere ca Adunarea se declare d’are încredere în elü sau nu; dv. nu puteți amâna desbaterea, trebue, se ve pronunțați îndată. Se cere închiderea discusiunii. D. Boliacu este contra, căci este vorba se se retragă de la ordinea unui proiect, ce nici a fostu pusü la ordinea dilei. D. Boliacu nu primeșce teoria d-lui Brătianu, căci opiniunea unei comisiuni nu este încă opiniunea Camerei. D-luî dară cere ca se urmeze discusiunea asupra amânării. D. M. Costache cere închiderea discusiunii și luarea în desbatere a raportului împrumutului. Se închide discusiunea , și D. Gr. Balșiă raportar e, dă citire raportului asupra Împrumutului, pe care lă amă publicată în cele trei numere trecute. D. Gr. Balșiu, raportare, luăndă cuvintttă spre a da pre cari explicări, dă citire acteloru publicate de D. I. Bălăcianu în Romănulu. D. Balșiu face cunoscută că raportorul ăscă ete aprobată de unanimitatea membrilor Comisiunii, afară de D. Dum. Brătianu care lipsia la Piteșci. Unanimitatea acea a făcută și conclusiunile precumu se constată din procesuri verbale ale seă. Comisiunea a cercetată mai anteiü legea prin care s’a acordată de Constituante împrumutură. La 15 iunie, D. Ministru I. Brătianu a presintată uă lege pentru înstrăinarea unei părți a domeniilor, spre acoperirea datoriei flatante și deficitul bugetului 1866, fără a fi vorba de vr’uă împrumută. Ună amendamente s’a întrudusă de Constituante antorizândă pe guvernă a negoția uă împrumută pe basile legii. D. Bașiu crede că intențiunea legii a fostă d'a înlesni plățile vechielor datorie. Cestiunea este însă dacă putea guvernulă contractă sau numaițnegoțiaj fără ratificarea Camerei; dacă pute s-o facă D. Bălăcianu cu plenipotința ce avea; dacă guvernul putea emite obligațiuni de 90,000,000 în loc de 50,000,000, precum ă a făcută , daca putea ipoteca domeniile. Pe aceste basi a desbătută Comisiunea. Ea crede că guvernul nu putea contracta fără ratificarea Camerei. Comisiunea crede ca D. Bălăcianu nu putea contracta acestă împrumută p’un plenipot intS*~,i*’’"~**x~ i**-i** Lefevre numai. Uă altă autoritare nu i-a fostă dată, cumă ați venită din piesele citite, că D. Bălăcianu însuși o recunosce cerdndă renouirea pleniputinței, la 23 Octob. D-lui însă a contractată și a ijisă cătră Ministeriu că ie d-lui respunderea in facia Domnitorului. Măria Soa a respunsă că d. Bălficianu nu putea contracta imprumuturi, pleniputința fiindu numai pentru ce privesce pe Lefeve. Ați venjuză declarările Ministrului, misiunea dată D-lui Winterhalder d’a rezilia ună contractă făcută fără împuternicirea. — Astea nu suntă invențiunii se află în dosariă. — D. Balștă arată apoi ca bină împuternicirea espirată ,fice că împrumutulü trebue contractată dupe cursul rentei nóstre la Loudon, care în acea zi era de 62*/9, adică 10 mai multă decătă emisiunea împrumutului. Ceea ce face uă diferință de 10 la sută, împuternicirea iucesc fiai dobîndă 7</0 asupra capitalului nominale, și că cu tóte cheltuielele să nu se suie mai susü de 14 la sută, am aretată deci în tablourile din raportă suma capitalul efectivă, profiturile concesionarilor, și cheltuielele transportului baniloră. D. Baliță prevede că obiecțiune că acesta sumă din urmă nu trebue trecută în socoteli. D-lui susține că dă, căci cheltuielele transportului trebuiescă trecute în socotelele oricărui particulariă, deci și ale Statului. In Comisiunea au voită se scră toți care e suma reale de care beneficieză Statulü. D. Balștă arată apoi că D. Bălăcianu a trecută peste împuternicire, dupe calculele făcute de mai mulți banchieri la cari s'a adresată Comisiunea, dobindu se suie la 17 și mai bine la sută, socotindu-se banii la Paris; de s'ară socoti însă și alte cheltuiele de transportă, profituri, ea s'ar sui la 21 la sută. D. Balșiă declară însă că dacă Ministerială va zice că dobînda nu trece de 14 la suta Camera se 'nsercineze pe Curtea de Companii a face calculele, ca autoritate competente. D Balșiă arată că se potă presinta divergințe de opiniuni asupra cifreloră, căci a auzită că chiară d. Strajă ministru a fostă de părere că dobînda e mai multă de 14 la sută. — D. Balșiă nu primesce celerise în espunerea de motive a bugeteloră că imprumutulü Oppenheim e totușia onorusă ca și celă Erlanger; și acesta pe temeiurile espuse în tabloul ă comparativă din raportulu de faciă. Suma mai mare a anuității în împrumutulu Erlangar nu constituie uă îngreunare, căci terminulu plății fiindă numai de 15, este naturale ca anuitatea se fiă mai mare. Vorbindă de împrumutulă Stern, făcută dupe 2 Masă, căndă era resbelulu Americei, cândü tate capitalurile Europei mergea spre Americă (Rîsuri .. Erare financiară); cândă dobânda Băncei era de 10 la sută, imprumutulă Stern s’a contractată cu 88, pe cându imprumuturi actuale, făcută după recunoscerea Domnitoriului, dupe biruința Prusieniloră, este cu 52, adică cu 10 la sută mai puțină chiară de câtă cursulă rentei danubiane (obligațiunile Stern) la Bursa din London. D. Balșiă arată că chiară ^iarula La Presse recunosce imprumutulü onerosü și dobluda de 170/6, și ijice că ună asemene împrumută contractată cu ună paștă turcă a fostă desființată Dacă comisiunea și-a dată opiniunea, ea este îndatorată de Regulamentă. Comisiunea nu putea cere stricarea împrumutului carcă; nu putea însă nici idee că e bună, nici cere a se face jnșU’țSmirî ministeriului. Comisiunea n’a voită a aduce crise ministeriale, ci a vrută numai a desaproba imprumutulu făcută. Camera și țara vor judeca dacă ea și a împlinită datoria. D. Ministru de Finance, arată că s'a citită actele, că dosariul împrumutului în întregă este supusă Adunării, respunjândă dară la celefise în cuvintele d-luî Raportare despre legea pe care s’a basată guvernulă spre a face imprumuturi. Acea lege prevede vînsjarea unei părți a domenilor și art. 36 autorisă tratarea unui împrumută pe bașile acelei legi. D. Ministru arată însă că guvernulă póte, după Constituțiune, trata ori ce lucrări, dacă dară s’arată că autoritare speciale prin uă lege, este spre a contracta, pentru ca se plătescă datoriele la cari imprumutulu era alocată. Guvernul nu negă Camerei dreptul de ratificare. D. Ministrulă, respunsândă la altă obiecțiune, arată că nu putea ipotecă bunuri ce erau menite a fi vîndute, deci a trebuită se ipoteceze alte bunuri. Pentru ce privesce împuternicirea, guvernul a fostă nevoită a da și d-lui Baron Werner și d-lui Winterhalder asemene împuternicire deplină, căci capitaliștii nu voină a trata altă felu. Pentru ce se atinge de imprumutulü Lefebvre, guvernul ă l’a putută resilia numai pentru că d. Lefebvre n’a putută efectua imprumutulü. D. Ministru arată că d-sea a desființată contractulă Erlanger, căci nu presintă nici uă garanță; împrumutul ă era numai uă ficțiune. D. Erlanger se angajă a emite imprumutulu căndă va pute și în cătă sul mă va pute. Era dacă cauțiune, dacă o putea retrage dacă împrumutulă nu reușia la Bursă, suma anuității Erlanger, fiindă pe 16 ani numai, îngreuia bugetulă; dară modulă regulării acelei anuități era și mai onerosă. Deci, în considerarea dificultăților financiarie a lipsei de bani pe piețele Europei, d. Ministru arată c’a autorii sat și pe d-nii Werner și Winterhalder se trateze [ mă împrumută numai de 6 — 6 milione, cu speranța că vom reuși a dobândi cota la Bursa Parisului și că împregiurările ce apasa piețele Europei se vor ameliora. — In ne privesce împrumutură Oppenheim, s’a reijuta piesele, s’a vedetă , actele publicate de d. Bălăcianu, d. Ministru arată că d. Bălăcianu s’a socotită în dreptă a contracta imprumutulu ca se nu ne espunem la discredit. L D. Ministru se miră că’n materie de cifre s’a putut zice ) că potă fi diverginți de opiniuni. Se scie însă că 2 L și cu 2 facă patru Dară suntă cașuri căndă se vede ,fic ®ndu-se că 2 și cu 2 facă 5, sau 6. Acesta , se întâmplă cu imprumutulu acestua ca și cu alttele. D. Ministru nu va lua diferitele cifre ce se pună înainte, căci ne-araă pune în neputință d'a desbate, căci ne-ară trebui doar comptabilî cari se facâ <* Í......o’stîhX înor*o -i dere. Deci d. Ministru se mărginesce la emisiade 520/o și arată că n adeverit se pare forte onerosă a lua 52 căndu dămă 100. — D. Mi■nistru, aretăndă tabela din raportă despre calculul amortismentului, unde se vede amortismentul de . . . . . . . , vă sporire de............ . prin folosința de 4‘a luni și amortisarea acesteia de . ................ care face 94,500,000 fr. - după calculul d-lui Balș să seăală banchiărilor. Basca admisă in aceste calcule este greșită, și acesta greșala a făcută pe d. Raportare a vede acestă împrumută mai greă decătă Erlanger. — D. Ministru arată că cifra amortizării este trecută în bugetă:.............ceea ce reprezintă unu capitale de 70,000,000, era nu 94, adică mai puțin decătă legea care autorisă 75 mii. — La timprumutulü Erlanger a uimă a plăti cu dobândă și anuitate 4,514,920 fr., calcululă este construită regulelor o eeloră mai simple ală amorii, sării, căci se cere mai bine de 800,000 lei pe ană mai multă, ceea ce face pe 15 ani mai bine de 13,000,OOO. D. Ministru arată că este un effre de aritmetică in calculele comisiunii, care arată că dobânda și amortamentulă se suie la 15 I 0/o, candă în ralitate simtă numai 13 Va 0/o[ Suntă ea surî, rjice d. Ministru, căndă In mănele , unoră ómeni, cifrele chiară devină elastice. D. Ministru întreba apoi daci mă omă a cărui semnătură n’ar valora de câtă 60 seă 62 0/D, ar [ pute găsi unii împrumută cu mai multă de 50—52 0/o D. Ministru arată că obligațiunile Stern erau , căzute la 50 0/g și numai căndă guvernulă , s’aotărîtă a le primi ca bani cu cursă de mai bine de 80 la sută, numai atunci la Bursă s’a suită la 60 la sută D. ministru arată apoi că , titlurile rurale, garantate p’uă valore teritoriale, , pe onorea naționale, c’ună procentă de 10 la sută din valorea nominale, abia s’a suită la 76 la sută, ceea ce ar face, c’uă dobândă de 7 la sută, numai 49 valore reale. Cumă dară căndă , valorile nóstre suntă asia scârjute chiară în țeră, cumă putemă pretinde se le trecemu cu 70 și 80 la sută în străinetate ? Apoi imprumutulu s’a contractată a doua zi dup’ună resbolă, căndă mu se , prfe credea in durerea păcii, căndă noi eramă a , doua si d’uă revoluțiune. Imprumutul Stern, d. aiuistru recunosce că e favorabile; cu tote acestea aduce aminte că și acelă împrumută a fostă criticată și bănuită. Acelă împrumută a fost emisa la London cu 61 la sută, adică mai josă decât valorea cu care le plătise Statului Română; ei sperau că se vor urca, și d’aceea le ținea în portofoliu. Crisea financiară din Europa a făcută d’a scăzută tóte titlurile, și ale nóstre căzură la 50 la sută. Sfern silită a le vindea păgubită deci forte multă. Prin urmare în facil unei asemene situațiuni, ce capitalistă putea pre face ună împrumută cu condițiunile d-lui Stern care păgubise? Dacă privulă împrumută avea așta resultată este naturale ca celă d’ală douile se de ună resultată inversă. Titlurile Stern s’aă plătită regulată de Stată, cu tóte acestea aă scăzută, căci starea financieloră nóstre, în locă d'a se îmbunătăți cumă speră Stern, s’a inreutățită. Dacă guvernul ă a primită împrumutură, a fostă nevoită d’uă crise mai multă de cătu , periculoși, cunoscută de toți, și care nu scimă i unde ne-ară fi dusă. Dară, de este așia, de ce ’luamu desaprobaă, Domnulă ministru arată că totu s’a făcută prin telegrafă, adică cu puc’ne esplicărî. Ministeriulu ari preferită mă împrumută de 5—6 milióne mai bine, sperândă uă ameliorare a situațiunii, daru nu s’a putută. Insă astăzi d Ministru nu scie dacă s’ar mai pute contracta mă împrumută cu condițiunile celui făcute. Datoria de 75 milióne trebuia plătită căci suferia o mulțime de cetățiani. Dacă am o automată ped.Winterhal Iera resilia contractulă Oppenheim am făcutu-o cându nu cunoscem condițiunile.— In lipsa mea însă, d. Bălăcianu, venindă și esplicăncă lucrurile, s’a primită imprumutulu și 5,000,000 fr. ănteiulă versămîntă, care a scăpată situațiunea. D. Ministru declară apoi că primesce solidaritatea împrumutului, deși nu e sup scrisü, căci de n’ar fi primitu-o și-ar fi datu demisiunea. D. Ministru contestă, terminăndă, comisiunii dreptulă d’a da în judecată pe d. Bălăcianu, căci, deorece guvernulu a primită lucrarea d-lui, deórece nu l’a dată în judecată, guvernulă singură este respinisetoru, și d. Mavrogini declară încă vădată că d-sea primesce .ceiașî pedepsa ca și cei-lalțî miniștri, ca unuia ce o solidariă cu dînșiî. D. G. Ghica, înainte d’a auuili pe d. Ministru, era în nedomirire, căci după modulă cumă s’a presintată cestiunea de comisiune, părea ■ c’a esistată divergința de opiniune în sînulă ministeriului, în acesta cestiune, și pentru că nu’nțelegea cumă Ministeriulu s’ar feri d’a lira solidaritatea împrumutului făcută, acumu , tóte aceste nedomiriri fiindărădicate, voi înlătura pe d. Bălăcianu din discusiune, căci d-sea este acoperită de Ministeriu care este singură raspundetoriă înaintea Adunării. Discutăndă cestiunea dacă Ministeriul a pute contracta una împrumută de 18,500,000 franci. D. G. Ghica, considerăndă că legea pentru vînziarii unoră bunuri ale Statului, dă autoritare guvernului a trata realizarea Împrumutului, nu crede că, seriosă, s’ară putea contesta guvernului dreptul d’a lă contracta, remăindă numai a se judeca de Adunare dac’a lucrată bine seurcă in acastă contractare. Cercetăndă dacă basile calculeseră comisiunii asupra împrumutului, sunt ă exacte și conforme principielor solinței. D. G. Ghica arată că comisiunea zice că din efectivă trebue se se scadă comisiune, samsarcă, alte cheltuiele de confecționarea obligațiuniloră, etc., și folosință pe 4 */„ line. D. G. Ghica d’be că comisiunea, samsarlîculă, trebue se se tiu HUomd din ciocfchH, dmÜ cu uclintă scădere chiară dobînda nu se suie de cătă la 13 l/30/6, dară căndă cere ”. Raportarea se scădea folosința de 4 */„ lune, ce face 900,000 de franci, nu este conformă contractului, căci acastă sumă se plătesce în obligațiuni, și n’are nici uă înrîurire asupra cifrei dobândei. Scăderea ce mai face d. raportare la lit. B capitalisăndă pe 23 ani cheltuielele transportului dobâmjitoră la Paris, este asemene greșită, și, făr’a fi matematici, o putemă înțelege. Ora fiindă 5 se cere râdicarea ședinței. D. ministru președinte se miră cumă se face uă asemene cerere, căndă este mă cestiune în care s’a făcută uă lucrare publică cu scopă d’a ațîța pe publică contra guvernului; s’a publicată scrisori confidințiali în cari suntă espresiuni ofensătore pentru capitaliști străini, căndă dosariulă era pusă la disposițiunea comisiunei carele pute studia, se pute lua ca argumentă în raportulü seă. D. Ministru aduce aminte că s’a ^isă în raportă că guvernul , din două împrumuturi ce se propuneai, a alesă pe celă mai greu cu mai bine de 2 milione. — D. Ministru arată că calculele din raportă sunt rătecite, ș’o va dovedi cu cifre, asupra căroră primesce a se pronuncia ori ce financiariă, sicuru că se va găsi d esacte; era nu cumă fice d. raportare care spune că nu scie calcululă și că s’a adresată la banchiări. D. Ministrul Jico cărei a făcută d. raportare publicăndă e hărtiele anesate la raportă, căci prin acesta se face rău creditului tereî, care are în afară titlurile iei, cari cântă obligațiunile Oppenheim și Stern, și în întru obligațiunile rurale. Creditul este fórte temetoriă; și la celă mai mică scumptă că banii se cheltuiască reă, creditul i se s fringe. D. Ministru arată, ca dovadă, că numai că propunere s’a făcută pentru suspendarea plății bonurilor rurali, și ele de la 780/oră scăzută cu totulă, nimini nu le mai cumperă. Și numai după ce Adunarea s’a pronunțată contra acelei propuneri și ea s’a retrasă, numai atunci bonurile s’aă suită ora la 700/g. — D. Ministru arată că s’a făcută reă publicăndu-se scrisori cari atingă demnitatea capitaliștiloră, căci acesta potă ave uă influință nefericită asupra versămîntului ce este a se efectua la 15 Fevruarie, ș’acesta ar fi mă reă, căci ar scade efectele ce suntă răspăndite în comerciu. D. Ministru termină deci cerându a se urma discusiunea. D. C. Grădiștianu susține cererea ministeriului, și arată că e de datoria aceloră cari aă adusă acusările se ste aci, se se dovedescă, ș’atunci se se trăiastă in judecată cei culpabili, sau, în casă d’a nu se dovedi de întemeiate, se radicărau bănuiala d’asupră-le. Se plăresce a se urma ședința. D. G. Ghica are cuventură spre a urma. D-sea înțelege că cestiunile de cifre se fiă aride și se nu asorba atențiunea Deputaților. Comisiunea 1 însă ne-a silită la acesta. D. Ghica constată că însuși raportorele a recunoscută că cifrele »ele ' nu suntă sicure, d-lui se miră cumă póte veni cu asemeni cifre înaintea Adunării. D. Ghica zirită că tabla amortismentului, care a circulată și < ’n foi volanți, este greșită, este contraria tutorăr regulelor celor mai simple, în cestiuni d’asia Ia natură. Calculele nu sa facă după logaritme, cari servescu numai pentru insolverea problemelor, ci după anuitatea reale ce se plătesce. D. Ghica se miră dară curând. Raportarea putută face asemeni calcule, cumă a putută «zice că după bugetă dobânda se sufe la 13‘/a 0/o căndă, după logaritme, s'ar suila mai bine de 170 q. D. Ghica arată că anuitatea ce se plăteșce singură trebue se serves că dedase la calcule, era nu anuități fictive. D. Ghica desparte pe comisiune de d. Raportare în cestiunea cifrelor, căci comisiunea nu s’a ocupată de ele, ci numai de procederea d-lui Bălăcianu, după cumă scie de la înșir membrii comisiunii. Dovedesce apoi că comparațiunea între imprumuturü Erlanger și ale lui Oppenheim este greșită, căci celă d’ăntâiă nu oferia mă împrumută ci numai se îngajă se cercea să face se tracă la Burse, de va puté, căndă celă d’ală douile dă sume cu risiculă scă și ié titluri ale țerei, ș’acasta c’ună amortismentă a cărui sumă scade în fiăcare ană, capitălisăndu-se suma plătită anulă precedinte, căndă celă-laltă cere pe fiăcare anăuă sumă lipsă în timpă de 15 ani. D. Ghica arată că nu se cuvine a veni cu ocasiunea unui actă ce s'a făcută, a rădica nă crise ministeriale și a întărzia regularea financieloră; a veni, în situațiunea de astăzi, a face uă asemece crise, este scünă tactică, ală carii scapă nn voie sce ală cerceta, scană contradicțiune din partea comisumii care cere blamă pentru Ministeriu și totă d’uădată ifice că nu vrea crise ministeriale. D. Ghica termină cerîndă ca, mai 'nainte de tóte se se reguleze finaneiele, ș’apoî se renîmă a critica acestă ministeriu, éra, nu ca se cerși mă uă poporaritate pre care, se să atacămă cu ocasiunea unui împrumută ce trebue înscrisă în datoria publică. Deci cerese se înscrisă în bugete cifrat anuității împrumutului, și după ce se vor vota bugetele, putemă cerceta și critica faptele miniștriloră; căci, d’amă provoca altî crise ministeriale, nu scimă cumă amă pute lua solidaritatea crisiî, astăzi căndă bugetele nu suntă votate, căndă situațiunea financiară este grea. D. Ghica nu póte primi asemene solidaritate. D. C. Grădiștianu, are tăndă mai ăntâiă că Raportovele a declarată mai ăntâiă că nu respunde de esactitatea cifrelor avansate de dînsulă, susține cele deja zise în privința inoportunității publicării corespondinței spre a ajunge a pune în acuzare pe d. Bălăcianu. D. Grădiștianu arată că d. Raportarea avută actulă d’a despărți ministeriul, în doue ș’a lăsase se crdnță că este divergință între dînșiî, și chiară că comisiunea a lucrată în înțelegere cu trei din miniștri contra celoră 1alți. D.Grădiștianu, susținândă cele zise de d. Ghica, arată că calculele, d-luî Raportare, chiarii doalararaa ri lul, anuul greșite, și, în adeverü, sunt forte naive, după cum ă s’a vezută din calculul amortismentului. D. Grădiștianu arată că aserțiunile d-lui Raportare sunt neeșaete, căci dacă mă omă plătesce 7 pentru că valore reale de 50, este învederată că dobînda pentru 100 este 14.— în acelă raportă s’a Șisă că pentru că valore reale de 34 milione luămă numai 17 milone și căteva suta de mii; de ei chiară d’aci resultă că dobînda nu e mai multă de 14 ° B. D-luî nu admita că cheltuielile de transportă, etc. se potă trece invocatele ca uă deducțiune din Capitale, căci acele cheltuiele sunt inevitabili. D. Grădiștianu susține cele iaise pentru dreptul guvernului de a contracta împrumutur, dreptă, ce rezultă din legea votată de Constituante. Necesitatea era mare, căci interesele creditorilor Statului sufereau forte. Condițiunile împrumutului se explică prin faptul că capitalurile sunt scumpe forte. D. Grădiștianu propund dată că Adunarea, înscriindă în budgete cifra cerută de Ministeriu pentru anuitățile împrumutului Oppenheim, se tracă la ordinea ijilor asupra conclusiuniloru reportului. D. Ministru de Esterne declară că, deși nu este supscrisu, primesce solidaritatea împrumutului, contestă Camerei dreptul d’a interveni în relațiunile dintre guvern și funcționarii sei, și anunță că d-sea va cere chiară astă seră de la Măria Sa a se trămite din nord. Bălăcianusca aginte 1 is Paris D. A. Pascal combate cele «rîse de d. Raportare despre neaplicabilitatea legii împrumuturuvotată de Constituante fără se fi trecută prin Sernatu și care a se vota propunerea făcută de d Grădiștianu. D. N. Ionescu. nu vine a susține conclusiunile comisiunii bugetariă, dară va presinta, convicțiunile unei fracțiuni independite de orice spirită de partită care nu se bucură de crise ministeriali. In acesta cestiune D. Ionescu vede trei fași asupra cărora Comisiunea a trecută ușoară, partea politică constituționale, partea financiară și partea parlamentară. D. Ionescu arată ca Constituantea a votată să lege prin care autorisă, fără nici uă condițiune pe guvernă a trait ună împreumută. D-luî nu primesce nici cele (zise de I). Raportare despre cuvîntululă tratare, nici explicările făcute de Ministeriu. D-luî aduce aminte că D. Ministru de financie de atunci, I. Brătianu, a cerută ca se separă cuvintulă contractare în loc de tratare, și nefăcânduse se acesta a declarată că dacă guvernulă ar fi silită a contracta, va veni se ceva ună bilă de indemnitate; acestă bilă nu lu-a cerută minsterială actuala, ci a crezută că este cu totulă in regulă contrabtândă. Ministeriul este de bună credință, în acesta, și nu primesc o dlară blamulă ce propune de Comisiune, dară nu primesce nici pentru dînsa blamă. Voturile Contituanții n’au nevoia, Niie D. Ionescu de sancțiunea nici altui corpi, dară legea împrumutului n’autorisă contractarea împrumutului. (Joci Ministeriulü nu trebuia se su contractez, făr’a reserva ratificarea Camerei. p D. Ionescu, veni ui u la cifre, regretă procederea d-lui raportare, in privința calculelor a d-sea declară că primesce calculele făcute de Ministeriu, cari avendu respunderea a trebuită se calculeze bine. Ministeriulü