Romanulu, iunie 1867 (Anul 11)

1867-06-03

ANUL P ALU üNSPRE PE CELE VOIESCE ȘI vei puti: Gap. Dist. Te aan.............................les 128 — 152 í’eserii luni......................» 64— 76 Ie trei luni..................... » 32 — 3S To vă lună...................... » 11 — — Una exemplară 24 par. Pentru Parisii pe trimestru nr. 20 Pentru Austria..................fior. 10 v. a. afMTtATA & TTTNTB 1887 LUIÎNEZATE și VEI fi Abonamentele în Bucuresci Pasagiu lu Romanü No. 1. — In districte la corespondibul pariului și prin poștă. La Paris la D. Caras-Hallegrain, rue de Fancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administratiune la d.T.Paleologu ANUNCIUBILE Linia de 30 litere..................... 1 leii. Inserțiuni și reclame, linia........5 - DEPEȘE TELEGRAFICE. (Serviciul privată a Monitorului.") PARIS, 12 Iuniă. — Cornițele de Gortz, ambasadorele Prussiei pe lingă curtea Tuileriilor, a fostă decorată cu Marea Cruce a Legiune! de Onore. „Monitorulă“ <fice că atentatul de la 6 Iuniă n’a avută altă consecință decâtă a restrînge legăturile de confiență și amicițiă ce există între imperii și suverani. PARIS, 12 Iuniă.— Czarulă a plecată astă sera la Strasburg pentru a merge de acolo la Darmstadt. Napoleone, Eugenia, Regele și Principele Prussiei l’aă acompaniată pînă la gară. PARIS, 13 Iunie. — Czarevicî care renăsese la Paris a plecată astăii pentru London. Mareleduce de Mecklemburg-Schwerin a sosită „L’Etendard“ asigură că Papa a esprimată dorința de a visita Parisală. Sultanul va sosi la 2 Iulie. ADMINISTRATIVE A, PASAOIULO ROMANÜ. No I. - REDAOȚIUNEA STRADA1 ACADEMIEI *0. In momentulu d’a pune supli presă primirifl de la Brăila un lungă de peștă ce ne anundă că în Bulgaria insurecțiunea a luat unu caracterii din cele mai seriose. Spațiul, restríngêndu-ne, publicarau numai faptele ce ne comunică acesta depeștă, lăsăndu la uă parte amenuntele d’unu interesa cu totuiu secundara. DEPEȘIA TELEGRAFICA. D-lui Redadore ală Harului „Romanului Brăila, la Iunie 1867. Grave noutăți din Bulgaria. Mai multe cete revoluționarie, e’au încăieratu cu Turci Tatari și Cerchezi. Vă cută de 60 creștini, la zece ore departe de Șiștovu la satul Varbura, s’a luptată trei ore, 20 au picată, alți 20 luptă Căpitanulă Filip au reschită spre Balcani; restul de 20 s’au luptat ș'au murit pînă la nuntă. Dintre Turci a picată 70. Ună insurginte, picăndă în măna Turciloră și torturată, a spusă planulă Șiștovenilor, unde s’a arestată deja 300 capi de familie, unii în vârstă de 70 și 8 ani, tratați cu cruijime. 32 spîmjurați fără judecată. Dour din acești din urmă întrebați de Mitad-pașia mai nainte de esecuțiune de căușele pentru cari s’aă resculată i’aă respunsă, că căușele suntă neaplicarea hatihumaiumului și totü felulă de abusuri esersate de aginția guvernului. Anghelache Savvici, nêndu că suntu puși în fere și tîrîți pe ulițile Iașilor și și pe căile Moldoviei, ca s’au isgonizu israelițî párnáneni, seö ómeni cu profesiuni sau cu avere, că suntu persecutați din causă religiósa s. c. I. nu ne prinde miran, ca străini, ca unelte ale străiniloriî, au póte unü interesü, nă misiune chiarü a vorbi ș’a face asta felu. înțelegemfl ca chiarü Israeliții pământeni se sc orbéscu de iubirea compatrioților loru pîn’a nu mai pricepe că mesujele luate sunta nu numai drepte daru încă de celu mai mare interesu pentru Israeliții Bolaăni: — n’nțelegerea însă cumu fisele organe românesci nu vedu cu cea-a ce seriu este unu neadevĕrü care va fi, mai corendü sau mai tărzliu, fórte vătămători chiarü pentru scopulu ce urmărescu. Vătămătoriu, căci adevĕrulu, ori câtü voru voi se lü înăbușescă, va străbate, și străinii către cari vor acuma se se recomande, ii vorü cunosce de aginți ai neadevărului și nu vomu mai pune temeri pe fisele loru. „îmi place trădarea, dbcea Filip celu mare, daru urăsefi pe trǎdatorii.“ Acesta adevăr este eternu și pentru neadever și pentru trădare. Și ori căt se scrie că Israeliții supta persecutăți pentru cause religiose, c’au fostu puși în lanțuri s. c. I. se va afla în curênda că tóte au fosta neadevăruri și planuri ce urmarescu se va surpa prinânsași a lorfi lăcomiă. Căta despre Israeliții romăni ei vor înțelege în curênda că nu-i va servi în adevéru nici una alta guverna de căta acelua ce va face ca israeliții se nu mai fiă uă plagă pentru România. Se-și aducă aminte ura ce era vădată în România contra ortodocșilor Greci, se-și aducă aminte că ’n mare parte revoluțiunea de la 1821 s’a făcută contra crestiniloru Greci, ș’acesta fiindö el atunci acoperindu el comercialu întregu, provocaseră, mai cu sumă ca arendatori de moșie, cea mai mare ură contra soru. Se-și aducă aminte unanimitatea cu care poporulu din Bucuresci a priimita la 1848, decretata guvernului provisoriu prin care se acorda Israeliților, tote drepturile civile și politice și reclamările, împinse pînă la deliri, ce au provocata în anulu trecuta articiulu din Constituțiune ce le acorda acumfi multu mai pucina de cea a ce le dase guvernulu provisoriu la 1848 ; se-și aducă aminte că Camera, la 1864, n’a voita se le acorde nici drepturile Comunale și că cea de la 1860 i-a esclusa chiar din garda orâșiănască, și căutănd sfânșii causa acestei mari transformări a opininunii publice, vom găsi că ea nu este alta decâtu invasiunea cea mare a Israeliților în România de peste Milcovö, și speculele vătăm raátorie ce facu ei acolo, cumu odinioară făceau aci arendatorii Greci. Se se curme reuta, se remăe în Romănia unită Israeliții, cumu au fostu ei pînă la 1859 în România de dincolo de Milcov; s’arîte Israeliții de dincolo de Milcov câ suntu pentru unire pentru libertate, cumu au dovedita la 1848, unii din Israeliții din Bucuresci, și suntemű și curi, afirmăm, că curénda fórte curêndu, frăția de la 1848 se va restabili între toți Românii, fără osebire de religiune. Se pară plaga, și Israeliții vor găsi în Romănia în 1868, aceaași dreptate și aceleași simțiminte de frățiă ce au gîsita la 1848 în tota națiunea și la 1866, în membrii guvernului Provisoriu. Ea s’ajungemfi însă la acea dreptate, atâta de dorită din tóte punturile de vedere, este de trebuință ca Israeliții Români se se pue ânșii pe lucru și se curețe Romănia de toți vagabonzii, de tóte uneltele străinilor, de plaga ce bântue Moldavia. Intr’altafelu nu numai că frăția cea vechiă nu va reveni, dar d încă plaga crescenda ura contra Israeliților, va deveni egale cu ura cea vechiă contra Grecilor, ș’atunci................atunci vom înțelege toți darii, din nenorocire, va fi pré tăr^iu. S’ajTist, ici, calea, că cele ce amu fosta relatata despre óre cari uneltiri străine în Bulgaria, suntu neadeverate. Publiculu mai la vale revelațiunile ce face în acestă privință ânsa și în dependința Belgică, (9 Iuniű) ce este unul din organele de publicitate cele mai amice guvernului rusesc; acele revelări vor arîta, vădată mai multa, că n’am fost nici vădată „de rea credință“ în privința guvernului rusescfi, ci că nu anta împlinite numai datoria de cronicari fideli și de adeverați amici al Bulgarilor”. Publicămfi mai la vale uă epistolă ce ne a trămisu-o d. Dumitru Patciurea, pe care o recomandămO cu dinadinsula, guvernului în genere și d-lui Ministru din întru în parte. intenta de părere că este bine, este de trebuință ca foia oficiale se publice în tota întinderea loru ori ce rele se facu, și ne mirama cumu Monitoriulă n’a urmata a publica relațiunile ce a priimitu în urmă despre atrocitățile comise la 24 Maifi la moșia Saelele. Ne mirămu incă și mai multu că Monitoriulâ n’a făcut a cunoscuta cele ce a descoperita ancheta și n’a arîtata anume personele ce s’au dat judecății. Trebue a se căuta cu diuadinsulii culpabili, a se da judecății ș’a se publica tóte lucrările ca se potă astafel a se scie cei cari sunta dispuși a pecătui că justiția domnesce în sfârșită și la noi. Bucuresci . Gireșianui. Gazetta Moldovei— care cere curatu și pe faclă, uniunea personale Gazetta de Iași, și Eco Danubian, din Galați, urmeză a spune că „s’au făcutu și se facu escese în contra Evreiloru și’n contra proprietățilorfl loru.“ A vede pe Israeliții străini, spu SOIRI DISTAFARA. Găsimu în independința Belgică următoarele amănunte asupra simptomelor el de revoluțiune ce s’aru manifesta la Constantinopole și despre carie am vorbita mai multe depește telegrafice : „Printre personele arestate se află unii generaliü de divisiune, Husseinpașia, și comandantele geandarmeriei, Mustafa pașia. „Agitarea nu se mărginesce numai în capitale; ea se ’ntinde chiar în provinciale cele mai depărtate. Musulmanii din partea imperiului turcesc din Asia urmeza exemplelü data de creștini; ei s’adresază cătră represintanții puterilor Europeane, cerându le protecțiunea contra aginților Porții. Mai multe din aceste suplice, redactate in limba arabă ca unu sfita fórte elegantă, întrunescu mai multa de trei mii suptsemnăture. „Aceste petițiuni se plîngă mai cu semn că poporațiunea musulmană nu găsesce nici unu sprijinit nicăiri, pe candu creștinii așezați in imperiuta otomanii găsescu totüdauna gata a le veni dn ajutoru séa pe patriarhulu de la Constantinopole, sau pe ambasadori respactivi ai puteriloru occidintale. „In fine corespondintele nostru de la Petersburg, prin scrisórea sea din 4 Iuniu, ne face se presimțimu grave evenimenta în Bulgaria. Una comitatu insurecțională s’ar fi constituită pentru a rescula acestacra cu ajutorului generaliului Tschernaieff, cuceritorulu provinciei Taschkend, ce eșise din serviciuiu Rusiei. Dacă acesta mișcare ar reuși, promotorii iei au speranța a da corona Bulgariei marelui duce Alexie, alü treile fiu alülrarului Alexandru, ce servesce la marină și care a plecată de curăndu la Nicolaieff, de unde voesce se se ’mbarce pentru uă călătorie pe mare in jurulă Europei pînă la Cronotradt.u „Pare a se confirma că imperatul Napoleone va Visita în comăndă capitala prusiană. Mai multe ziarie din Berlin raporteza in adevern, că se pregătescă apartamente la palatala regală unde va locui suveranula francesă. ROMANIA DE PESTE CARPATI. Domnule Redactore, imperatulu Austriei s’a încoronat a; jurământului constituționale s’a pronunciat, în fa$ia Europei civilisate pe două parte, ș’a României libere, autonome, cu principele seu ereditariu pe alta; Ungaria are regele seu; provinciale anexate principile lorü; fusiunea faptă complinită, fără de voința nóstra, ba mai multa in contra protestărilor sl nóstre, Moldo-Valahia, și Serbia Domnitorul Florü; în fine cutezarea a mers pînă a desfășura drapele de State libere, independente și recunoscute prin tractate, și care străine în mâna unei ginte străine închinaui culorile lorfi triste la trecerea suveranului magiaru. FOSTIA ROMANULUI. ESPOSITIUNEA UNIVERSALE» Totu ce lucesce nu este aure, dice unii proverbű; totu ce lucesce nu e totu dăuna de bune gustü, se mai póte iibce ăncă. sunt aici și colea, suptü nesce vitrine mari, nesce manechine mari împodobite de rochie bogate ale căroră cade încărcate de garniture n’au destule spațiu pentru a se ’ntinde. Multe persone le admiră, daru ea nu le așă consilia pe tóte se porte asemeni rochie. Nu vorbescu de prețta, daru pentru ca se’șî permită cineva a purta asia pasmanteriî trebue se fia celu pucinu fiia cambelanului. Aci este evidinte că artea toaletei cere unul mare împrumutu de la artea tepuțerului, cumu vreți, dómneloru, puteți purta baldachine dacă ne place astăfele, și se nu mai fiă vorbă d’acăstă. Cunoscută rochiă mai cu sămă ală cărui ciupacă și fustă suntu încărcate d’uă mulțime atâta de mare de podoles fără gustu, în căte îmi pare fórte anevoie de purtatu chiarü d'uă mare ducesă, dar a fi chiarü de Gerolstein. Câtu despre dantele, nu credu că principesele din poveste, asceptăndu voinicii ce trebuiau se le salvesc, au visatu dantele atâta de frumóse. Suntu acolo șialuri, colțare, volane și rochie pe cari Inflorescu stînjîneii și rozele, lalele și fucsia cari păru a fi țesute de mâne divine. D. Aubri ar fi fără rivalü în acestü genu, de n’ar fi d. Lefebvre. Aci lucrul a ajunge la frunt. A vedé No. de erî. tainele artei. Desemnul are stilu, fasonulű e ceva minunata. Trecându pe dinaintea acestora avuții negre și albe pe cari atăte umere aspiră a le purta, și cari nu voru fi póte pentru cele mai frumóse, mi-am adusu aminte de acele umile fire ale Normadiei pe cari cei ce se ducu la băile de la Dieppe, Trouville, Houlgate și Villier, le au pututü vedea șe gândi^ pe pragul sasciórei lorfi, și făcăndă se sbare cu mănele loruagere mii de mici suveice, ale căroră fire se ’ncrucișiază pe perina de pînză verde. Uă flore strălucită nasce încetă supta degetele lorü neobosite; și picturile lorü sunt a cătevă dată încălțate cu încălțări de lemne. Talia loru e îmbrăcată cu indiană sau cu pînsă, scufa de bumbaca albă le acopere capul, și una modesta salariu le resplătesce de minunele de gustu și de răbdare ce vor face podoba frumóseloru curio8e ce trecu riv éndü pe drumu. Este acolo uă rochiă în vitrina casei Frainais și Gramagnac, uă rochiă de dantelă de Alen^n pusă p’uă fustă de catifea roșie ce amintesce cele mai bune producte ale acestei magnifice și vechie industrie francese. Desemnuiü ara bogăția și maiestatea ce convine acestei dantele, contimpurană cu Ludovicű XIV. Acestă rochiă n’a costată mai puțin de decenii cinci sute dile de lucru. Ea e prețuită la 25.000 de franci. Și e prețuită pentru unii preță de nimicü. Se crede că de sicura capetele încoronate ce voru veni se preambre listele lorfi civile prin Paris se vor certa de la cumpărarea acestei rochie. Se sperama însă că din acestă certă nu va eși, ca din Schlesinescn din fortăreția Luxemburg, ună casus belli. Eșindfi din bastimentulú centrale, insitatorulă Intelnesce nu departe de porta Séna, una elegante foisiorul unde compania Indiilor a făcuta unu etalogiu de ca ■ semiruri cari au trebuită se ia somnulu de la mulți ochi. Se Yedu acolo șialuri țesute cu aură pe cari le arü crede cineva luminate de radele sorelui. Splendórea e unită cu eleganția. Aci deschidă uă paranteză, cu risiedü d’a derîma multe ilusiuni. Dara acesta trebue se se scie: în materie de toalete, nu sunta de locu sau mai de locu mode la Paris. Dacă ’mi este permisă se emită uă opiniune în aceste materie grave, asupra căroraa atâte buctorie an meditată, vom zice că fiecare se ’mbracă cuma îl place. Rochiele pre scurte ca și rochiele pre lungi sunt purtate d’uă potrivă de bine, și catifeuă ca și gazurü de Chambery au parte egale în gătele. Totul o atîrnă de oră și de capriciu. Póte vedea cineva în aceluașă salonu femeia ce semănă cu regina Hortensia și altele ce amintescu ne d-na de Sévigné. Femeiele au nici nu se mai îmbracă chiar, ci se costimeza și fantasia le vine cătemă dată în momentul cându se îmbracă. Ușiele unui bata deschise, este danțiulă macabru ală secteloră ce începu. Renascerea și Fronda, Regența și Directoriata. D na de Pompador și regina Maria Antoinetta ai în acela salonu intrarea liberă. Esposițiunea universale n’are numai stofe și dantele, ea mai are pălării și papuci. Darü pălăriele sunt atâta de mice, încâtü nu se vede. Ele suntu făcute c’uă bucățică mică de tufă, cu căte-va mărgele de ie, c’uă frunză de viă, c’unu bucheta de violete, cu doue sau trei rose, c’uă ramură de trandafirii selbatica. Dacă cineva le póte vedea atunci suntu prea mari. Acésta modestiă microscopică mĕ face se tremură. Se ne aținemă pe la anula viitoru; pălăriele voru fi atâtü de mari încătfi voru putea umbri una cuirasiere, chiaru cându acela cuirasierii ar fi ministru, ca în Prusia! Cata despre papuci, ei represintă domnia confusiunel e turnuluiavilonului în privinția încălțăminteloră. Picturile femeiesci portă papuculu și pantofulu, pa’puculu cu tocă naltă, ca impărătusa Iosefina, și botinile ca unii husarii unguri. Nu mai e indonelá că acestora piciore le lipsesce convicțiunea Ele suntu piciore din Ziua de azi insă, aceste încălțări de au tocurile roșie sau fionculu de mătase totu probézi că Parisulű are cele mai frumóse piciore femeiesci. De vomă eși din Francia pentru a urmări obiectele de toalete în celelalte țere, alte minuni ne ascepta. Indiile au muselinurile lor, țesute cu aură și cu bende de argintă, Persia și Asia mică stofe strălucite, China mătăsării ale căroră culori remän a uă problemă, și nesce crepurî solide și moi pe cari una ca pricii fericita le va readuce în modă. Scia eu ce mai este ăncă? Irlanda are peplinurile iei și Elveția broderiele iei, Belgia dantela de Măline și Italia guipurele iei de Venezia. Uită ce mai este. Ce de mai veste și burnu3ece de mai zuare și toreadorece de mai halaturi blănite cu pufü de lebădă ce’ncălzescă o chil! și ce de mal haine largi și moi! ce de mal cordone și eșarpe! ce de mal tot ce și bonete! sunt a chiarü și corsete, totü acele cosete ce se crede totodeuna c’au murită și cam re’nină necontenită. Este unul — suntu mai multe din aceeași familie — ce se deosibesce din frații lui prin astă simplă etichetă: corsetu pentru ori ce casu. Acésta inscripțiune face pe cineva a se găndi. Se ne grăbimu a spune c’acestu corsagiu ciudata este originariu din Rusia. Ancă unu cuvântă mai ’nainte d’a sfirși. Tóte acele stofe splendide, efemere sau nedestrugibele, tóte acele dantele și acele rochie pe care reclama și-a pusă ghiara și cari sunta ale magasinelor. Page sau Printemps, Gagne - Petit, séu Bon-Marché Sauvage sau la Vitte de Paris, se venu deja ín jurul talielor, ce facu visita balurilorü de la Hôtel-de-Viile și de pe la ministere. Damele cele mari, mi se va Z'ce, au cele d’ântâiu modele. Asta este, însă, privindu pucina camii pretutindeni, se vede curându că alte persone încântătóre, trecu îmbrăcate totu cu acea îngrijire justă și eleganțg Străinii sară putea amăgi și crede că nu suntudecăta vicecomitese și marchise la Paris. Cu tóte aste acésta asemenare și acestă înrudire, din puntul de vedere ale toaletei, turbură pe umoristici. Dacă damele cele mari se’mbracă astă—felă, cuma se’mbracă eré celelalte. Sfîrșitu. Amedée Achard.