Romanulu, august 1867 (Anul 11)
1867-08-02
ANUTIU ALU ÜNSPRE PE CELE VCIBECE ȘI VEI PUTE Gap. Dist. Pe aa fi............................lei 128 — 152 Pe șas" luni................... » 64— 76 Pe trei luni.................... » 32— 38 Peuă lună...................... » 11 — — Unu esemplarü 24 par. Pentru Parisii pe trimestru fr. 20 Pentru Austria.......... .... fior. 10 v. a. MERCUR!. 2 AUGUSTU 1867. StRiMWEZA TE ȘI VEI VI ------------.yfr.----------- Abonamentele în Bucuresci Pasagiule Românii No. 1. — In districte la corespondirițî Jianului și prin poștă. La Paris la D. Daras-Hallegrain, rudole l’ancienne Gommedie, No. 5. A se adresă pentru administrațianc (ad.T.ParcolapEAHOSCIUBUE y Linia de 30 litere........................ 1 lób.4 Inserțiuni și reclame, linia......... 5 ADMINISTRAȚIUHEA, PASAGIULU HOMAISU No 1. REDACȚIUNEA STRADA ACADEMIEI 32. _____ ___ _____ ——~_ — — --------------------- " ■ I .N..». _S Artidele trimise și nepublicate se voră arde. — Redactorii respundetorii SUngeniu Caratin. Bucuresci , Augusta. Eriseră membrii Ateneului Român, au datu una mică banchetă, membrilor ai Societății literarie. La aceștii bancherii n’au fost invitați de câte membrii Ateneului, profesori, represintanții Presei și Eminenția sea Episcopală de Argeși C. D. V. Alesandrescu, a purtatű ántéiulu toastif pentru buna-venire a represintanțiloră tutorii provinciilor române, la care a respunsű <1. Roman, ínchinândö pentru România liberă. E* minenția sea Episcopulu de Argeșiu, a închinatu pentru domnulu Româniloră. ș’uă manifestare, fórte calduróse, a unui numerosu publicõ, care a venitu pe piața teatrului se salute pe nouii veniți, a ’nchiriată pentru țiua de ort serbarea naționale. A# a fostű Societății, care, deschiderea oficiale a în lipsa d lui Ministru alu Instrucțiunii publice, ce este indispusă, s’a facute de către d. Stefanű Golescu. Domnia-sea a z isi, că nu póte se—și proplinescu mai bine misiunea de căte citindu raportulu Ministrului către Locotenința domnescu prin care s’a cerutu și s’a încuviințata instituirea acestei mari și naționale societăți. D. V. Alesandrescu Urechiă a luatu cuvêntulu după d. ministru. d-sele simplue cari vibrau de Vorbele cugetarea întregei națiune romăne au facutu se trécu în auditoriu unu fiorü puternicü și se se cutremure sa la supta aplause. D. Gipario, salutatü cu iubire și entusiasme, s’a suită apoi la tribună și mulțămindu de bună primire, a definită scopulu curata literariu alű acestei societăți. D-sea a declaratű netedă că politica nu este nici de cumü de competința iei, acesta parte a intereselorü Românimii este încredințată menbrilor guvernului actuale, despre cari tótá națiunea are deplină încredere că voră seia face cu tăriă și neștovăire tóte datoriile ce situațiunea și interesele Româniloru impune guvernulu Romănescă. I. Cipariu terminata facende apelu la înfrățirea a tuturor, pentru ca nu desbinările se aducă pedice lucrărilor uneioru mari ce trebuie se fi făcute. Urări unanime și prelungite au spusă oratoriului că mulțimea ce împlea sala și piața lua ințelesă. Intermedio musicali, constindü din diferite cântece naționale din tote provinciele romăneșci, au formată partea artistică a acestei mari solemnități naționale. Pe la sfirșită d. I. Brătianu a declarată, în numele Măriei Sale că Domnitorulă Romăniloră, care nu lipseșce niciodată de la asemeni manifestări, regretă că împregiurări independinți de voința sea lună oprită astăzi d’a asiste. Duminica viitoriă însă, cândă toți membri societății vor fi aici, că noua solemnitate îi va întruni, și Măria Sea va fi fericita d’a asiste la serbare. Se íasem numü spre închisiare că dintre domnii Aginți ai puterilor străine, consululu Franciei lipsinda din Bucuresci, numai agintele Italiei și cancelariul consulatului Serbiei asistenă. Și cine în adevérű, mai bine de cât represintantele Italiei, putea se simță santitatea unei asemene serbări și prin presința sea se află de buna augurul Am publicate, Intr’unulu din noi trecute, scriea telegrafică că Sultanulu n'a voitu a da primului Ministru alu Serbiei, audiența ce i-a fostă cerută. Se face că acumu cunoscuta că Monitoramu serba a publicată că „d. Garachiani n’a avută nici intențiunea nici ocusiunea d’a solicita audiența despre care a vorbită telegrafia străină.“ Independința Belgică de la 5 August, vorbindu de visita făcută Sultanului de către Alteța Sea Domnulu Romăniloră, zice, între altele: „Se scie că se voră lua la Rusciuk însemnate resoluțiuni; marele vizir, chiăraată de către suveranul- sec, se află deja la Rusciuk, împreună cu ceilalți membrii ai guvernului.“ Punem sapte ochii publicului cea a ce dice flișului Jiariü fără a pute susține sau combate informările sale. Lupta cea mare ce se urma între foile prusiane și francese s-a potolită, și foile străine începă a crede că, celă puțină pentru anul acestuia, pacea nu va fi turburată. Independința belgică zicce: „Amenunțele întrevederii de la Saltzburg sunt asta cjl regulate. lulă și imperătesa Francesilorü Imperatoră pleca în 16 Auguste, pentru a sosi a doua zii la Salzburg. Visitele se vor preschimba în 18, Hug. și dacă imperătesa Austriei, care e reținută la Ischl de îngrijirile senetâței sale, nu va veni înaintea asperarű iei, atunci împerâtesa Eugenia va merge au o vâdă acolo unde are reședința. „Nici unu ministru francesű nu va însoți pe Napoleone III, însă nu se pare că acastă escîndere trebue se se ’ntindă sau la d. de Beust, sau la ambasadorii respectivi ai ambilor suverani. „Se vorbesce d’uă întâlnirea imperatului Francesilor, cu regele Prusiei. Afară de acesta la Berlin spiritele sunt atătu de liniscite în privința disposițiunilor Austriei și atătu de bine convinse că întrevederea de la Salzburg nu póte isbuti de cătă la uă restringere cu totulű platonică a bunelor relațiuni esistente deja, încătu nevoia unei alte întrevedere, care va cumpăni pe aceaa care se realiseză, nu se mai simte câtuși de pucinu.“ d’ar Și noi aran arftatu că Austria chiarü voi n’ar putea asumă se tragă sabia din tecă. E ca acuma și ce țfice,fiariulu francese, l'Avenir Nationale, în acestă privință: „Sărutările Austriei și Ungariei sunt în adevera semnulű unei împăciuiri dáinui óre sau a unei transacțiuni efemere? Este permisă a opta pentru cea dupe urmă, găndindu-se cineva la trecutulü Ungariei, la alegerea lui Kossuth și la călătoria triumfale a unuia din eroii de la 1849, a generarului Perczel. „N’am venitu, a disp © Iu, spre a cere ertara, ei spre a erta eu pe cei cari au fostu causa tutoră suferințeloră ce a ’nduratu țara in cești din urmă 19 ani.“ AcestQ mîndru limbagiu a fostu cu entusiasma aplaudată. —■ „S’asceptă unu manifestă ală lui Kossuth prin care va arăta pentru ce a reiesatu alegerea sea și va prelungi de bună voie e filiulă seu mană, in taină, „misterioșu,“ pe Israeliți de la concurința moșieloră Statului. țHariulă din Iași, Dreptatea, a fostu publicată, la 17 Iulie, două ordine, unulă ală d—rui Ministru de Financie, altuîă alű d-lui Președinte alu Consiliului, cari spuneau limpede că s’a ordinatu „a se urma în acestă costione, conformu cererii făcută înscrisă, de majoritatea concurenților.“ Acte oficiale, cunoscute în Iași, publicate de chiară foile publice la 17 Iulie, Gazetta de Iași nu voiesce a se vede nici la 20 iulie, și face guvernului cn aeu3are nedrepta și pe fagță vedută de toți că este neadevărată. Era eumă, țiie e cu temeiă Perseveranța Gazettei de Iași: „Este în natura oposițiunii sistematice a se ucide singură.“ în No. de la 27 iulie, Gazetta de Iași, nu se sfiesce a repeți, că „d. Ion Brătianu prin miil’loce ascunse a respinsă uă mare numără de concurenți de la licitațiunile ca se făcură în Iași.“ A recunosce asta-feta adevĕrulu este, afară din lovirea morale ce însuși Gazetta își dă sieși, a mărturi că recunosco cnsa și că nu póte ataca actele guvernului de câtă numai întorcéndu spatele adevĕrului.“ Se trecemü acumu la acuzările ce face în No. de la 27 Iulie. Gazetta de lași, țice, că singura causă că prețiurile oferite pentru arendarea moșieloră au fostă mici, este, că nu s’aă primită la concursu Israelițiî. Și mai anidiă,după Gazetta de lași, dacă Israelițiî n’ară mai voi se ia moșie în arendă, sau dacă eî s’ară coalisa ș’si oferi prețiuri mici, Statuia Romănă este silitű « trece suptu furcile caudine, este silitű a—șî pleca capulű ș’a ’ndura paguba; după Gazetta de Iași, nu mai suntu în România Români, cari se voiască și se putu a-șî face enșii trebile Se ne erte Gazetta, so nu primimu acestu atace, acesta insultă, acâstă sentință de marte pe ea o dă contra 1româniloru, se ne erte se nu primimu că țara acésta este arșiță a peri in țjiua cândă străinii voru voi se se coafiseze și s’o facă a peri. Dup’ acesta acasă guvernulu pentru repunerea în licitațiune a fiselor))moșie și iliee că arendarea facându-se mai târziiă, se voră perde arăturile de tomna. S’aducemü aminte Gazettei că suptă trecutele guverne, arendările s’aă făcută pe la Octombre, ba chiară pe la Novembrie, de nu ce ’nșfălămQ. Eca daru, c’acésta greșială este a amiciloră Gazetei de Iași, pe căndă erau la putere, éra nu a guvernului actuale, âca încă că ele aă făcută licitațiunile pe la Octombe, far’ a fi silite, cumă a fostă acuma guvernul actuale. Gazeta de Iași zice ecsașî mai la vale că „la orice licitațiune se formeza pururea coterie spri a lua moșiele cu grămada, cu preciurî scăzute.“ Pentru ce dară nu combite acele coterie, vătămătore intereseloră publice? Pentru ce nu le denunțiă și nu le sparge cu puterea dreptății ș’a interesului publică? Și pentru ce din contra, se face la ’nceput să nu le cunosce, că ele n’au estatală și că singura causă a scăderii predurilor este că nu s’arată moșieler sploatarea israelițiloră străini? Ore aceștia, după Gazeta de lași, nu se evaliseză? Ore după dânsa numai Românii vem paguba publică și numai Israeliții străini suntă onorabili și vom înavuțirea Statului Romănă? Ș’apoi ce putea face guvernulu cândă marea majoritate a arendatorilor români, aă dechiaratu înscrisă că ei nu vor concura de se voră priimi a arenda moșiele Israeliții străini? Se priimască retragerea Romănilor .și se lase a se face licitațiunea numai cu concursul Israelițiloră străini? Nu dară guvernul, ci arendatorii români aă respinsă d’astă dată pe concurenții israeliți, și, pînă ce Gazeta de lași, nu va arita lămurită ce putea face guvernulü în acestă casă, critica iei este lipsită de logică și cu spatele întorsă către adevere. Gazeta de Iași zicee că guvernulu trebuia se spue moșiele în licitațiune în luna lui Maiu. In acesta punte Gazeta are dreptate. Insă, Ministrul actuale ală Financielorű a venit la Ministeriă în luna Martie și era silită atunci asta în tóte filele la Cameră sau la Senatu. Era a voite a pune in licitațiune în luna lul Maiu, moșiele daru nu erau făcute lucrările pregatitorie și fără de care nu se putea face licitațiunea. Culpa daru, de este culpă, nu este a ministrului actuale ci a predecesorilora sei, cari n’au fostu ordinată de mai nainte a se face la timp acele lucrări. Gazeta de Iași atacă adese pe d. Ion Brătianu, dicând că dă ordine, ș'apoi le revoca, ș’apoi era se mănține; și cu tote aceste nu citază nici unulă din aceste ordine; și cu tóte aceste ea ânsașirilice, în revista politică de la 27 Iulie, că „d. Brătianu și coteria sea, are uă țintă pe care nu se póte apține d’a o goni (a o urma) și de care este legato prin nisce precedinte de cari nu se póte desface.“ Așia dată într’uă singură linie este uă acusare că nu este consecințe, și ’ntr’alta acusare că pró este consecințe, cea logica, cea respectută pentru adeveri ală Gazetei de Iași. Dup’ aceste dresezi ună actă de acusare. „Măsuri violatare legiloră, luate cu cea mai mare cutesanță și esecutate prin violință și arbitrariă, care se rova cu a doua zii, celă pugină pe hârtia, după protestațiîunile opiniiunii publice, și s’a plică apoi pe suptămână, mai totă în acesta sens.“ Cari suntă protestările opiniunii publice contra mesurilor luate de Ministru din Întru? S’arate Gazeta de lași acele protestări căci noi, afară din acele ale Gazetei Moldova, și ale aderențilorăiei nu cunoscemű nici uă protestare. „Circulari, regulamente date în călcarea legilor.“ — Care suntă acele circulări și regulamente?— „Administrațiunea desorganisată spre a transmite prerogativele puterii esecutive, ale puterii domneșci și chiaru ale puterii judecătoresc municipalităîii oră.“— Cari suntă acele prerogative? Nu se spune, aci însă arată campucina scopulu, credințele politice ale amicilor ă sei. Gazetta nu voiesce administrațiunea comunei, nu voiesce adeverata și bine-făcătoriă descentralizare. Gazetta, urasce municipalitățile, căci este intradițiunea despotismului și a boerismului a le trănge și a ave puterea centralisată în mănele foră . Gazetta le urasce acuma și mai multă, căci tóte în UDÎre au combătută sa-1 paratismulu, întrunirea de la Romanu, demascată acumu de botărulă Sion, care a spusă curată că ea se făcea din înalta voință.11 Da. In acesta are dreptate Gazella, căci roî, conformă precendintelorű nóstre, ținta nostrâ a fostă, este și va fi, liberarea comunelor de suptă epitropia guvernului, descentralizarea, viéț^a in tóte părțile corpului națiunii. „Desordinea financiară sporindu dinții înții.“ Ne adevérű cunoscuta de tótá țâra. „Credite straordinare, deschise în timpu de șase luni, pînă la suma de 16 milione, fără perspectivă d’ale putea acoperi.“ Mai ântuia că, fără Cameră, suntă numai trei luni de cândă guvernă miniștrii actuali, cea dată adevĕrulü lovită în facia publicului. Al douilea, nu este adevĕrata c’aă deschisă acele credite. Monitoriulă este presiute spre a mărturi, că nici cele trei milione acordate de cătră Cameră guvernului, pentru cheltuiele straordinarie, nu s’aă cheltuită. Acusare oficiale constatată de neadeverată. Al treilea, nu este adevărata că perspectiva financielor nóstre este scăderea veniturilor, ci din contra, numai de la atențiile moșieloră de din— ceee de Milcovă s’a dată mă sporă de șapte milióne. Asia darüne adeverit și lipsă de logică, în tote, în totă, și’n facia națiunii. Gazetta zicee că Camera va cere contă ministeriului de actele sale. Aci este și logică și adeverit. Da, Camera are și dreptulă și datoria d’a cere contă miniștriloru de tóte actele loră ș’aie aproba séu desaproca. Publiculă asemene are dreptă a cere contă chiară Camereloru de actele loră, și d’aceaa d’acumă deja, luămă de mâna pe Gazetta de lași și înfățișămă opiniunile nóstre, credințele nóstre naintea înaltului judecătoria. , ----------- ------------— ADEVERURILE ȘI LOGICA GAZEITSX ©E IAȘI. A Intr’unulă din N-le trecute puseră să luptă ochii publicului acte oficiale și cunoscute de toți, cari dovediră cumă Gazetta de Iași, nu se sfiesce a trece pe lângă adevĕru, ia $lua mare, în presința tutoră concetățianilor ăiei. Ministrulă din întru, scrise densa la 20 iulie, a ordinată în secretă Prefectului de Iași, a respinge pe luptă ESPOSIȚIUNEA UNIVERSALĂ DIN l’ANUS. Instrucțiunea justifica. Le bonheur des peuples ela tranquillity des Etats dependent de la bonne educat tion de la jeunesse. MABIRE. I. Actuala exposițiune din Cămpii lui Marte e unica ce pînă astăzi cu drepții cuvântă s’a numită Universală, mai ântâiă pentru că la ea aă luată parte tóte poporele cunoscute pînă astăzi și apoi, ceea ce e fi mai remarcabile, pentru că îmbrățișazâ tóte ramurile activităței umane corespundându pe deplină atătu necesitățiloră așa zise materiale cătu și celoră intelectuale și morale. Aatăfelă vedemă cu uă vie satisfacțiune că alăture cu operele maiestuose ale artei șî ale industriei figurază fi uă altă serie de obiecte numai pucina demnă de tota atențiunea celoră ce știu sa aprecieza lucrurile dupe adeverata loră valore și se le dea tóta considerațiunea și însemnătatea ce merită. Obiectele la cari se referă sunt cele aprinse la clasele 89 și 90. Ele conținu totă ceea ce privesce instrucțiunea publică, începândă cu cea a copiilor și a adulților, și finiada cu cea secundară și superioră. Așa de exemplu vedemă espuse modele de bănci și de catedre, tabele, mese, cărți de studiu, metode șî procedure pedagogice, hărți, atlasuri, desemnuri, carte, modele de construcțiunî școlare, mobiliare de bibliotece și de scula, felii de feră de programe pentru învățămîntulu se-