Romanulu, august 1867 (Anul 11)
1867-08-07
AĂXULU ALU UN-8PREZECELE VilgICE SI VEI PÍJTS Cap. Bist. Be anii.........................iei 128 — 152 Peséfe luni......................... » 64 — 76 pe trei luni.................. » 32 — 3S Peuă lună....................... » 11 — — Unu esemplara 24 par. Pentru Parisü pe trimestru fr. 20 Pentru Austria..................fior. 10 v. a. La 15 Augustü espirandu prenumerarea mai multoru abonați, cei din județie suntu prevestiți prinbanta chiara a pariului, care le arată espirarea termenului, cei din Bucuresci au fostu, și vor fi preveniți prin impărțitorii ideî. Acei darii cari voru bine-voi a prengui abonamentulu suntu rugați a nu ’ntîrcita, spre a nu încerca întrerupere. Totu d’ua data se face cunoscutu d-loru abo■nați, ale carora abonamente au espiratu și cari n’au regulatu prenouirea, că acesta numeru este celu mai după urmă ce li se trămite. Administratorele Romanului TIMOLEON PALEOLOGU. TELEGRAMA. D-le redactare alü pariului Romanulu. Roman, 18 Augustă 1867. Doul separatiști declarațî in timpulu lupteloră nóstre pentru Unire la 1857, amici intimi ai adversarilor Unirii, favoriți ai Caimacamloru Turcesc, d Teodoriță Baișu, și Vogoridis, colaboratori ai neparteritoriului diariŰ ale separatistilorö, amici politici ai d-lor N. Istrate, Vasilie Drăgici, Ghiță Caliman, d-nii Gregore Baișu și N. Ceauru Aslanu aăcutezată adice în mai multe diarne că depeșia mea către Jariulö Romănuță conține oă calomniă gratuită, iscodită de mine. Respingă cu indignare imputarea acesta, apelăndă la onorabilitatea d-lui N. Rosnovanu, carele nu este capabile d’a nega factule publicata de mine. Mai apelemú la tea* ALMÎNISTRAȚIULEA, FASAGIULO ROMANU No 1 — REDACȚIUNEA STRADA. ACADEMIEI și Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundetord Eugeniu Carada. SERVIT XU TELEGRAFICU ALI HOMANILII. PARIS, 17 Augusts. Imperaturii și imperatri&ea aă plecații astă diminuță și vorö sesi măne după prăn^Q la Salzburg. CONSTANTINOPOLE, 17 Augustă. Ismail. Pafia a sosită astă diminuță. Guvernul americanii a adresată Porțeauă notă gravă asupra ceeziunei Creteze. ATHENA, 17 Augustă. Soliile din Candia <^iiit că Omer pașia a sosită la Canea după ce a evacuată Sfakia, unde guvernul provisorră și adunarea naționale reșede. BERLIN, 17 Augustă. Consulele generală ale Prusiei la Belgrad d. Menons, a murită. FLORENZA, 17 Augustă. Neliniștea causată de prestația lui Garibaldi la fruntariele romane ormeza. Menod Garibaldi plâcă la Neapole. Ratazzi se va intorce mâne la Florenza. AUSBURG 18 Augustă.— Imperatură și Imperatricea Francesiloră au sosită aci la amiazi, aă visitată gimnasială Anna, și casa Tugger, vechiă locuință a reginei Hortensia. MUNICH 19 Augustă.— Maiestățile lor își ur [UNK]meză călătoria după ună scurtă repausă, însoțite de regele Bavariei SALZBURG 18 Augustă. Maiestățile lor Imperatură și Imperatusa Francesiloră au sosită la gară au fost primiți de Imperatură și Imperătusa Austriei; salutările mutuale au fost forte cordiale. Publiculă a strigată de trei ori vivată / Imperatură și Impératesa Francesilor, mergându apoi în carîtă deschisă la castelă, au fostă viă aclamați de popotă pe strade. LONDON 18 Augustă.— Principele și Principesa de Walles au plecată erl pentru a face nă călătorie pe conțininte. BERLIN, 19 August. Regele a sosită a$T din mindiță la Postciim. PARIS. Monitorul* conține uă epistolă a imperatoreuî către D. Livalette, prin care ordină a se sfirși rețeoa deplină a căilor fi vicinale în termenii de zece ani. Lucrarea se va face prin concursulu comuneloră, ală departamenteloră ș'ală Statulul țiiroieptulă de lege se va înfățișra la sesiunea viitorie a Camerei. VIENA. pianele oficiale desbătăndă despre aliancța austro-francese ifică că ea ar fi trebuiaeideă numai în casulă cândă s’ar închiria uă alianță între Prusia și Rusia. AUGSBURG. Napoleone a sosită la Augsburg la 18, la miezul nopții, ș’a stată pîn'a doua zi la 11 ore, unde a visitată vechia locuință a reginei Hortensia. A plecată apoi pentru Munich cu regele Bavariei, ș’a sosită la Salzburg la ore J/. A fostă priimită la gara căiei ferate de imperatorele și imperatesa Austriei și de arhiducele Victor. Săra prăniilă mare, la care au fost invitați d-nii de Beust, Andrassy, Metternich și Gramont Măne nainte de armia^I se voră țină conferințe, timoniele mai multoru persone fórte onorabile, la testimoniale d-loru Logofătule Costache Sturdza, Paicu directorele noului gimnastă din Iașî, Dimitrie Gherghel fostă membru ală curți de Apelă, și Alexandru Hurmuzachi, membru Adunării literaților Români din Bucuresci, și al Camerei deputaților și Ducatului Bucovina, carii toți erau prestați, căndă d-na Rosnovanu mi-a declarată că scopul congresului de la Romană este acelă arltală prin telegrama mea către Romăniță. Toți acești martori au auzită via discuțiune ce a urmata în privința acesta între mine și domniță Rosnovanu pe care și că și frate-meu Alexandru, ca vechi cunoscuți și amici ai familiei, Țanu combătută cu multă energiă și vivacitate ; și apoi cine cunosce antecedentele separatistice ale d-lorü Grigore Balșu și N. Aslan din 1857, nici mai pote avea îndoială despre scopul congresului de la Romană. Aserțiunea ridiculă că d. Rosnovanu, șefului și patronul uicei fracțiuni politice din I- și, șefă carele a pusă la disposițiunea nefericitei cause ce susține nu numai pena și tótu activitatea sea, ci și punga sea, cea multă exploatată, n’a fostă consultată asupra întrunire!, voiă putea di cifr<iară numai atunci căndă s’ar adeveri vorba ce circuleza în publică, că d-lă Rosnovanu n’a rămasă surdă la observațiunile unoră rude și amici sinceri, și a promisă că nu va lua parte la faimosa su congresă din Romană. Rog îi pe redacțiune se bine-voiescá a publica acestă respunsă la nerușinata și calomniósa imputare ce făcu vechii separatiști, instrumentele Chima camiloră turcesci, mie, celă ce am fostă și voi fi piuă la mórte ciestii. Trăiască Unirea ! Trăiască Corolă 11 Perü separatismulă ca fumulă minată de vintu ! Trăiasci Romănia una și nedespărțită ! Salutare ! C. Hurmuzache. P. S. Dominiu Baișu se nu uite că suntem vecini și cunoscă fórte bine motivele și faptele cari Paă impedicată a merge la Cameră. Saptenti pau ca Gazettei de Iași, de la 3 Augustă, că n’avurâmă fericirea d’a fi înțelesă, în cea’a ce amenis^ aóre3area. N’amu — Și numai buna voință a învenițiloră redactori al Gazetei au putută se voiesc, a ne face adice asemene glume necuviinciose — „că 4ja rulă Dreptatea este una ^iarnü oficiale sau oficiosă.“ Amă disă însă, și susțin nemți, că precumă 4iară Dreptatea, a putută afla adeverulă, la 17 iulie, era și lesne, și dreptă, și bine, și cuviincioșii, se lă cunoscu și Gazeta de lași, totă la 17 iuliă, și celu mai pucină la 20 iuliă, cândă a publicată, și cu mari desvoltărî nă aculare, ce era atătă de gravă pe câtă era și de nedreptă; tocmai fiindă că Dreptatea nu este mnă <fiabă oficiosă ș’a scruta, a aflată adevărulă In sala de licitațiuni, avemă drept iu a susțină că nu puteam cel de la Gazetta de Iași se nu le cunosc 5. N’amu 4"Dacă Gazetta de Iași nu s’a desfiiarată pentru unire, n’amu Jisăc’a susținută, și mai cu sómne pe facă, întrunirea de la Roman. Ami'3“ însăși chemă, că directă n’a combătută cele susținute de Jamiele Moldava și Convinsimea. Se ne citeze Gazetta de Nf.și numirile în cari a combătută pe faclă și directă pe inimicii uniri, și vomă recunosce cu fericire, că plîngerea nóstră în contra Gazettei de lusi a fostă nedrepta. „Nu primim p, dice Gazetta, a arunca bănuiala asupra nimenui, fără probe, și d’acea ani neamă socotită cătă de puțină îndreptă a vorbi de intențiunile aceloră represințmți, cari pentru noi voră remănea onorabili pînă la dovadă contrarie.“ Dacă însă afirmările d-lui III' muzichi, mărturii ce aduce și epis oa oogr<ii.S, conformă ..înaltei voințe“ nu noui aduce nici bănuială la spiritul! Gazete de Iași, cumă se face că, spre esemplu, în privința» licitațiunilor, o acusată numai pe bănuiele, și ăncă c’a menținuți și bănuii.lie și acusările căndă era cunoscut» în Iașî, prin respunsurila miniștriloru de financie și de justițiă, c’acele acusări erau cu totulă ne’ntemeiate? P’aceste temeiuri apelămă la Gazeta de Iași contra Gazetei de Iași. Msnitoriul nostru de ori, publică, și se reproducemămei la vale, demisiunea primului ministru, ș’apoi ale tutoră celorălalți miniștrii împreună, dată (ijică dupinelor), „in urma demisiunil dlui ministru de interne.“ Potițiunile și depeștele ce am publicată, și cele ce publicam mai la vale, sunt unu respunsu din cele mai temeinice ce națiunea d i în favorea guvernului actuale, celora cari s’aă combătută și iu combată, și prin urmare n'avemă de câtă a ’oregistra aceste manifestări, ș’a repeți, vechia și nestrămutata nóstra credință, că să națiune căndă voiasce sa adaverü, și prin stăruință dovedesce voința iei, nu trece multă timpă și voința iei este împlinită Monitorul, ne a făcută încă cunoscută numirea d-lui Emanoil Cretzulescu, ca represintanta ală țerei la Paris. D. Emanoil Cretzulescu, este destulă cunoscută și ca publicistă, și ca omu de litere, și ca funcționariă și ca Română, spre a nu mai ave nimică altă de disu in acesta privință de cătă a mulțumi d-lui ministru al afacerilor« străine pentru acesta numire. Credemă asemene că bine a făcută guvernulă d’a trimite ună represintante alăse» la congresul statistică de la Florenz). Ne plingemă însă către d. ministru ală instrucțiunii publice că n'a trimisă măcară pe anulă din învățații noștri spre a studia la Esposițiunea din Paris, partea ce privește instrucțiunea publică Ac-a parte este una din cele meiinsemnate ale pentru noi. D. Vizanti a arătatu în trecătă în Romănilă înserietatea ieî, și ne place a crede că d. ministru va trimite ne greșită pa unuia din profesorii noștri spre a o studia. In timpuri da crisa se inventă în Financie ca și în Medicină multe Panaceuri, dară precumă în Medicină nu se obține cele mai bune resultate decâtă printr’uă bună hygiena, astafeln și în Financie nu putem,a ajunge la oă situațiune Normală mai regulată decâtă cu aplicațiunea unui sistemu generalii ale bunelor principii economice și administrative. Nu este posibilă uă reformă reale in Finandiele României de cătui intrându äeriose pe acestă cale naturale, căci numai ea ne va conduce la ideile raționale de a face se dispară deficitull, prin plata anuale a datoriei publice, și de a ușura populațiunea prin supresiunea inegalităților d in repartițiune. Nu este pra posibilă că bună orgaanisațiune a Financielor, fără o ascernere ecitabilă și proporțională a impositului, fără uă percepțiune economică, regulată, contcnotiósa la încasarea și transmisiunea fondurilor, ca vărsarea se se apere cu rapid tine din pangî contribuabililor, în casele presposițiunii, și din cele mai interesanți buce, spre a se distribui b sginții la Bucuresci J Augusta. Gestiunea din Intra cea mai însemnată pota a 4 lei, este depeșia onorabilelui Constantin Hurmuzaki, pe care o publicămă în capulă főid. DD. Gr. Balșiă și N. C. Aslan aă susținută că cele afirmate de domnia sa, in privința scopului întrunirii de la Roman, sunt: „vă pură și gratuită calomniă, inventată sau de d. Hurmuzaki, scu de de acei cari i-au spusu-o.“ Mărturimă că ne asceptamă ca mulți din acei domni se fi dechiaretă că »’nu sciati c’acelua ar fi fostă scopulă ascunsă ală Întrunirii, dară că, după dechiararea d-lui Hurmuzaki, i’aă cunoscută acumă și lă condamnă. Domnialoră au preferită contrariulfi ș’au pusă în suspiciune afirmările unui bărbată stimată de toți Românii. Adeverulă însă sparge tóte opstaclele, și d. Nurmuzaki, silită fiindă, a ridicată o brocură ce-lă ascundea. Dup’ acésta nouă afirmare, cea dobândită de nouă consacrare, de care n’avea trebuință, dar noul desvoltări și lumini, prin autentica și fórte lămurită mărturire, destăinuire, făcută de d. C. Sion, lumina s’a făcută pe deplină și nu credemă că va mai fi ună singură omă care mai póte pune d’acumă in lndouială că pe drept vuetură publică a respinsă întrunirea de la Romană. Cu părere de rea vedemă, la No. de 1 Bucuresci, 5/17 Augustă 1867. Intr’una fostă literariă din Iași, No. Augustă a. c. mi se impită, că n’are respunsă la ore care critică asupra ortografiei mele, și din acea trece la conclusiuni curiose. Nu am respunsă directe, intru adevără, pentru că pănă astăzi nu vesusemă acea critică, nici aveamöscință de ea, de acea nici că puteamă se respundă. Iu directe însă am respunsă, că tutoră criticiloru miei. In Archivale pentru filologie, alesă la pagina 81. Prin urmare am dreptă, se negă și conclusiunile. T. Cipariu. Petițiunea dată căătre Măria Sea domnitorală de către 106 arendatori. Pré in itiate Dónme, Unitatea României luptă domnia constituționale a dinastiei slării Télé este credința politică a tutorii Romăniloră adeverați, întărirea tronului și a instituțiuniioră de cari țara selieară astădî, prin uă bună adminstrațiune și nă strictă și nepărtenitoriă aplicare a lelőru, este scop util la care trebue se intimă toți, autorități și particulari Prin mostrele înțe plece a luată, prin escutarea legilor», și contract«soră, guvernulă actuale »lu Alariel Tele arată uă desmințire aceloră ce se cerea a struncina încrederea ce națiunea a avută și are îi cugetările cele mari ale mărimii Téle. Un ministru de Interne a contribuita într’una moda mai directă și mai puternică la acestă resultată, prin calea de conduită ce a prescrisa administriațiunii: J’á ronde S’ se respecte rege» și vigigramentele reciproce de tótă natura și anume într.» proprita e și munci, d-s«a a atrasă puterii esecutive recunoscința tutuloră și a făcută se dispară vrașii ce unu trecută nenorocit provocase între cele două mari interese a le societății nóstre. Ca Ii mari deră, ca propr»et»iri și ca arendiși, ceremă voi Măriei T >le a depune cu respectă In piciorele tronului, espresiunea părerii nostre de re» d’av»dor tronö idu-se din guvernă pe D. ministru de interne. I. Bratianu, ale cărui simțim0 te de devotamentu pentru tronă și unire, a cărui imparțialitate și inteligință administrativă. și politică era uă garanță pentru intregi. societate română. Subtemă Pre Înălțate Domne al Măriei Tele pre plecați și devotați supușii. A 6 lunii. Marți 1, s augusta esse SUBONEZATE ȘI VEI FI Abonamentele în Bucuresci Pasagiulu Românii No. 1. — In districte la corespondinții Jiariului și prin poștă. La Paris la D. Caras-Hallegrain, rire de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administra pune la d.T.Paleologu isvacissut Linia de 30 litere.................. j[ leú. Inserțiuni și reclame, linia....... 5 - REFORMA FINANCIARA. lariați ce compunu puterea Statului curați și la creanciarii Statului, și fără ca serviciele pentru cari contribuabilii facii serviciulu se stă reale și cu profituri egale, adică se nu se adune de la câmpii case ce absorbe exclusivii în urbe. „Da ca fiecare om pentru garanția dreptului, a protecțiunei, a justiluei, a ordinii, a proprietății, a libertății individuale, a îndependinții naționale, execuțiunei legilor și a contracteloru, a depune în casa comună uă porțiune din venitul averii sale, acesta constitue forma colectivă a societății pentru ca fiecare om se se bucure în pace de bunurile sale, se se bucure de un protecțiune eficace în interesele sale, și se se bucure de liberulu esercipú al aficultațiloru séle. Asia daru pe cátu Statulu va procura în schimbu unu avantagiu esh valentu, nimii nu va contesta legitimitatea împoutului, tiiducă totu omulu cunosce că fără aceste condițiuni nu póte esiste la societate. I cu acesta ideie produce ațici ideia justiției și a egilitâții în ascerderea și repartițiunea impositului, căci <inc fiecare omü cunosce datoria de a plăti serviciului de care se bucura, fiecare omú are și dreptulü a cere ca repartițiunea sarcinilor, se se diatribe pe bișa justiției a averii proluctive, in virtutea principiului de egalitate intre toți cetâțianii. Nu putemü combte acestu principiu de egalitate, căci îlă comandă ecitatea. Or ce escapțiune sau privilegiu de cl-se, are de efectu a spori sarcina celor a lt apes este un unicitate d a punctului de vedere al dreptului; vă erare din puncutú de vedere politica, și vă clusa ca perturbațiune din punctel de vedere sociale, căci capitalele, intelgențiele și profesiunile abandonă acele cari sunt lovite de imposită pentru ca să imbraț și Z) soncționismul, birocrația și alte clase privilegiate.“ De aci resulta un direcțiune anori mdâ 9 instrumentulor, travaliului și activității generale, da aci provino depercȚsiunea forțelorâ sociale cari nu se póte conserva de cătu nimai prin ecilibrulu situațiunilor relative. Da, dică e*te justit ca toți cetăția* nu se plătescâ să contribuține, este egrimente justii ca se plătesce fiecare după protecțiunea, după serviciile și avantagiele sociale ce priimesce fiscare, serviciumi și avantagie produse normalemente. Daru cumü se precisamà, cumu se calculama, cumu se va barnà aceste avantagie? La acesta cestiune Justiția respunde că mesura pentru protecțiunea și serviciile date, este persona și averea protejate de Statu, adină toți posesorii Instrumentilorű generale ale Industrii umane. Toți omenii mari de Stătu, legistri cei mai celebrii au susțintu principiulu repartiției nai egale a mirositului pe basele justiției și ale echității, și pentru ca ideile nóstre se nu pară eronate, nici să râmâie störile, vom cita autoritatea lorü spre a combate și convinge pe acel cali anca susținu și menținu sistemulú privilegiații ale Feudalimului. Enric cela Mare prin decretul din anul 1398 a declarat că singura causă a impucinării proprietarilor, mici de campanii și a lipsii culture, provine pentru că impositul nu este repartita egalmente peste toți fără distincțiune. Sully a fosi „Impositul” este misa adusă de fii care mJivida in vié(i ci«