Romanulu, octombrie 1867 (Anul 11)

1867-10-18

ANULU ALU UU­SPRE­ZE CELE T­­­RE8CE ȘI VEI PUTE­M-----------------------­Cap. Dist. Pe aBt”i............................ lei 128 — 152 Pe §é?ií luni..................... » 64 — 76 i’e trei luni...................... » 32 — 3S Pe­uă lună....................... » 11 — — Una exemplară 24 par. Pentru Paris pe trimestru fr. 20 Pentru Austria..................fior. 10 v. a. SERVIȚII? TELEGRAFICI? AIA! »OMARIUN­UI. PLORENZA 28 Octobre. Noulu cabineta s’a formată : Menabrea este președinte al­ consiliului, ministru de steme și addnterime de marină; Quartiero ministru de interne; Carobray-Digny de agricultură; Cantelli de financie; Bertolé de lu­crări publice; Viale de resbele; Mari de justiție. Regele a publicată oă proclamare prin care rechiamă pe voluntari în doiulă liniei trupelor­ italiane: „elfi declară că nu va tolera ușurparea dreptulă de resbele și de pace ale cărui eră este singură depositarii. Guvernul­ italiană in înțele­gere cu Francia se va sili a căuta uă soluțiune folositóre, pentru a curma cestiunea romană. Se ascuptă a ȘI­uă în cățărare între 4000 vo­luntari luptă Garibaldi cu pontificalii. NEW­ YORK 25 Octobre. Juarez a fostă rea­lesă președinte. ADMUN18TRAȚIUNEA, PASAGIULU ROMANO No 1. — REDACȚIUNEA STRADA ACADEMIEI 22. MERCURI 18 OCTOBRP «»11 7 LUMÎNESA­TE ȘT V7ÎέN Abonamentele ln Bucuresci Pasagiulu Romänü No. 1. — In districte la cores­­pondințiî cliariuluí și prin posta. La Pa­ris la D. Daras-Hallegrain, rue de l’an­­cienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administratiune la d.T.Paleologu ANUNCIUÄ1LH Linia de 30 litere........................1 leü. InserJjiuní și reclame, linia........5 - (Serviciul­ privată ală Monitoriului.) PLORENZA, 24 Oct. sera. — Ministerul­ Cial­­dini s’a instalată. Bixio a luată portofoliulu ma­rinei. Clasele squipagiului regale de marină sunt­ rech­i­mate. A patra compania de Bersaglieri s’a restabilită. PLORENZA, 25 Octobre. — La Civica­ Vechia s’a proclamată starea de asediă. Roma era de di­­mineță era linișcită. Ore cari arestări s’aă ope­rată în consecința evenimentelor­ petrecute la 22. FLORENZA, 25 Octobre. — Ministerul­ Cial­­dini nu s’a constituită încă. — Garibaldi, cu tru­pele de sub comanda lui Menotti, ocupă Passo di Cortese și Montemaggiore. Garibaldi, în acestă momentă, se află la Monterottondo. Insurgenții au reluată Bagnorea. La Roma s-a proclamată sta­rea de asediu. ROMA, 25 Octobre, sora. — Eri, uă miă de Garibaldi ani aă atacată Viterbo, respinși fiindă de pontificali. Roma liniscită, una numeră de ce­­tățianî chiară din aristocrația umblă noptea prin orașii înarmați. PLORENZA, 26 Octobre. — Cabinetului s’a constituită afară de ministerul­ de interne. ROMA, 26 Octobre. — Papa a adresată uă enciclică la toți episcopii din lume în privința situațiunei actuale a patrimoniului. Enciclica vor­besce încă și despre situațiunea durerosa a bi­­sericei din Polonia și cere se se facă rugăciuni publice. TURNI, 26 Octobre. — Eli sără s’a făcută un mare demonatațiunt: în favorea Romei. PLORENZA, 26 Octobre. — Nuvelele de la Terni spună că Garibaldi a învinsă pe pontifi­cali la Monterottondo, luăndu-le și trei tunuri „Osservatore Romano,“ cu data din 24, con­ține notificațiunea lui Zappi prin care încunoș­­ciințază pe cetățiani a evita întrunirile scomp­tase și a sta­liniscitî pe la casele lor, de se va da alarma. ROMA, 27 Octobre. — Eri uă bandă gari­­baldiană a cerca să se chea­m­ă atacă contra Bag­­nioreii, însă a fost­ pusă pe fugă de garnisonă. Garibaldi se află cu 4000 pînă la 6000 omeni dinaintea cetăței Monterottondo, apărata de doue companii din legiunea de la Antibe­ și vo­uă sută de ge­ndarmi pontificali. Pontificalii au respinsă victoriosă, două asalturi ale insurginților­, cu toată marea superioritate numerică a loră. Astăzi pe la 2 ore 1000 de pontificali au părăsită Roma ca se dea ajutoră la Monterottondo. PARIS, 25 Octobre. — „Monitorul­“ confirmă că tentativele de rescula încercate în Roma, la 22 séra, s’aă reprimată îndată. 50 de inși ar­mați aă dată asaltă postului de la Capitoliă, alte bande aă atacată casarma Zuaviloră de la Borgonuovo, unde s’a dărîmată una zidă prin explosiune; ordinea s’a restabilită îndată. Popo­rațiunea din oraș s- a stată indiferinte. La Ve­nezia, cu ocasiunea aniversării luării ei în po­sesiune, 21 Octobre, au avută locă ore­cari manifes­tațiuni anti-papali. Totu „Monitorulu“ Ștee că bunură simplă ală poporațiunei a făcută se caȘi acesta manifestațiuna. PARIS, 25 Octobre. — Uă mare revistă ofili­tară a avută locă în onorea Imperatului Austriei. „Erendard“ ztce că inacțiunea guvernului italiană a creată noul grave preocupațiunî. S’a răspăndită vitetulă că escadra de­ la Toulon se află din n­ou gata a îmbarca doue divisiuni; alte scompte șică că Cialdini nu primeșce formarea ministeriului și con­siliera pe Rege a’lă forma din partita stângă. „Patria“ conține telegrame de la frontiera ro­mană cari spună că Garibaldi se află la Narni­gata se treca pe teritoriul­ Nicoterii unde va re­lua ofensiva cu Menotti. PARIS, 25 Oct. — „Etendard“ declară acumă formarea cabinetului Cialdini cu totulă positivă. Tóte ministerele s’aă complectată, afară de interne „Patria“ declară că espedițiuni se face numai pen­tru apărarea Convențiunii din Septembre; îndată ce ordinea se va restabili, trupele se vorii reîntorce. j Aceiași politică care tr­imite trupele nostre în­­ Italia, "face apelu la Europa spre a resolve în conferință cestiunea­­ romană." Tot și armata pon­­tificale se află tăbărîtă înaintea Romei. Una ge­nerală francese este trimiaa în misiune. PARIS, 26 Oct. — împeratură Austriei face venătore­ la Saint-Ge­rmain astă­ziî cu împeratură Franciei, țliariele parisiane conținu nuvele con­trarii în privința puterilor­ de cari dispune Ga­ribaldi. Ele variază între 12.000. „Epoca“ țlice: „Espedițiunea s’a oprită de­uă cam­dată; ea va merge la Roma numai în casulă căndă eveni­­mentele se voră agrava.“ TOULON, 26 Oct.— Escadra cuirasată a ple­cată astă­­zi, la șase ore de dimineață. Transportulü trupeloră plecă în fle care mo­menti îmbarcarea înarmăriloru continuă cu ac­tivitate. PARIS, 26 Oct. — „Monitoriul­“ <zice că în facia nouiloru încercări de cătră bandele revolu­ționare spre a năvăli în Statele pontificale, îm­peratură a revocată ordinulă ce deduse pentru a suspenda îmbarcarea trupelor­ întrunite la Toulon și adauge că tote silințele Garibaldianilor­, cari au organisată mișcarea în Roma, au fost­ nimi­cite cu totulă. Deputatul­ Caroli, încercăndu-se a intra în Roma cu căți­va partizani, a fost­ ucisă și fratele seă rănită. Cu tote aste Garibaldi, cu vr’uă 4,000 voluntari înainteză spre Roma în di­recțiunea Monterottondo. LONDRA, 26 Oct.— „Times“ spune din Flo­­renza, cu date 25, că mișcarea din 22 de la Roma a fostă neînsemnătare, nici oă baricadă nu s’a făcută, puciul morți și 123 de inși prisonișul. Promotorii desordineloră voră fi traduși înaintea Curții marțiale. S’a descoperită deposite de arme. Posturile pe la porți s’aă înducită. Același sfiază dă consilie pentru ținerea unui congresă europiană. PARIS, 27 Oct.— „Monitorulă“ (zice că ple­carea flotei și trupa soră pentru Civita­ Vechia a fostă suspendată pînă astă-sară după cererea Re­gelui Italiei, dară nici ună Cabinetă nu s’a for­mată încă la Florenza și bandele de revoluțio­nari continuu a năvăli în Statulă Romană și a­­menință chiaru Roma. Gravorimii î —... putută amâna ocupațiunea care era deja decisă, împeratură a făcută cunoscută la Florenza otă­­rîrile sale. Intervenirea n’are nici ună caracter» ofensivă contra Italiei; ea trebue se repare nu­mai violațiunea tractatului. „Monitorul­“ speră că relațiunile amicale între Francia și Italia nu vor­ fi tulburate. LONDRA, 27 Oct.— Stanley a visu­lui Lyonn de a spune guvernului francesc că majoritatea poporului englese regretă nuvela răspăndită ci Roma va fi ocupată? PARIS, 27 Octobre.— „Timpulu“ <Ilie: „Gu­vernulă italiană nu are încă intențîunea de a si opune la intervențiunea francesă; elă crede că Frances» vor debarca imediată.“ „Etendard“ <Jia că flota abia a plecată de la Toulon era sora Flota care se sosesca la Civita­ Vechia Luni di dimineață, era trupele voră desbarca Marți. Ban­­­dele de Garibaldiani urmeza a trece liberă frun­­­tariele. Italia aflăndu-se de trei­­ zile fără guvernă e singure numai comitetele revoluționare să rema în acțiune. ,,Etendard“ desminte sgomotulă des­­­pre abdicarea lui Victore­ Emanuele. ..Patria“ <Ji­ce: „Astă­zi de dimineață consiliă la Saint-Clou­d la care asista și imperatosa. Cialdini ’și a dat demisiunea eiî. Memabrea a fost însărcinată se for­meze ministerială; nu se crede că va reuși. Cu­ TM culă zgomotură că principele Humbert va lua co a­mandamentulă. Marquisulă Pepolli, sosindă ei la Paris, a avută imediată conferințe cu mai mulț miniștri. a Frand­a dice: ,,Flota de la Scherbourj Q a primită ordine se stea gata spre, a plec la celă d’antenă semnată.­­­ TOULON, 27 Octobre. — Brigada Poche ’■ cu cavalerie, artilerie și trenă s’a îmbarcat ă I- și pleca asta-sâră. BERLIN, 26 Octobre­ — Parlamentulă s’ s închisă. Discursul­ Regelui îi mulțumesc de zelosulă seă concursă. Regele va remit încheierea tractatului vamale cu statele d­e­ Sudă, dăcă nu va isbuti a fi primită în ge­­­­nerale; speră cu tote acestea a revedea în­­­tr’uniți în curăndă pe membri parlamentali a cu deputații Sudului într’ ună parlament­­­ j „ vamale. Tractatulă de navigațiune încheiată cu Ita­lia va strînge legăturile cu un țară ale că­­­­rei importante interese o lega cu Prusia. MUNSCH, 26 Octobre.— înalta cameră primită tractatură vamele cu condițiunea c­u dreptulă de ve­ o sa remnă e coronii Bavarie 31 Principele de Hohenlohe și Thuengen aă ple 8_ cată la Berlin spre a se încerca din naoă se înțelege cu cabinetulă. .ă BERLIN, 25 Octobre. — Sesiunea parla­­­mentului se va închide mâne de către rege, " CONSTANTINOPOLE, 25 Oct. - Cu­ se culă zgomotură că Omer-Pașa va relua co­mandamentulă trupelor­ de la Dunăre, și c­­ă va fi înlocuită la Creta prin Hussein. Bucuresci 29 Brumărelu. ?bi După tóte foile străine ce ne-au par­ oi­anita și după tóte soriile telegrafice, G tătu ale Monitoriului cătu ș’ale nóstre te esultă doue fapte positive. Unulu că o­piniunea publică în tótă Europa s’a m­­­anifestatu în favorea Italiei și’n con-­fa­ra spedițiunii francese, ș’altalu că și im­­peratorele Napoleone și regele Ita­­ti­ei au șiovăitŭ fórte mai nainte d’a p na ultima și decisiva otărîre. Și și î nt­ăirea era forte naturale pentru amen- ai loui, căci, și unulü ș’altulsi aveau a a afrunta unu principiu ș’opiniunea pu­­si dică, care ’nțelege și susține acela n­­are principiu. Amu aretata în No­ n recute curau, chiaru țliariele din Pa­­r­is, au susținută că este peste putință v­­a guvernulu francese se se otăriască t<­i face a doua spedițiune la Roma din lausă c’ar combate fu contra princi­­p­­iului naționalitățiloru, că ș’ar înstrăi­ d­in­amicia Italiei, c’ar putea provoca p­­rin acésta unii resbelű generale ș’ar ii june asta­felu în periclu și pacea Eu­­ri­ropei și chiarű monarchia italiană. Re­­fi tue des deux Mondes, în cronica po­­l­itică (15 Oct.) ,ce între altele că C ^Garibaldi chiara fiindu închisu la Ca­­r­­rera, idea garibaldiană isbulesce chiar v­irin pedicele ce i se opunu. Politica p ’rancese recunosce că prudința îi or­ I lină a nu mai interveni în Italia și’n c doraa. Ințelege acuma că dacă Italia t­­rebue se se stabileze, și dacă nu vor p se espute Roma a deveni centrulu u­­s­nei mișcări republicane în peninsulă, p aste tim­pa a lăsa cestiunea romană t ■i’ajunge la sfirșitulu­i ei naturale.­­­i Diabiulü Le Siecle, combatendu in­ c­­ervenirea :ce: „Ar fi mai simplu și­­ mai demnit a se cere curata lui i Vittore Emanuel, a depune corona sea, i s’a reda Neapolulu lui Francisco II, Pe­­t­rusa, Ancona, Bolonia Papei, Modena,­­ Florenza Archiducelora, Milanulű, Ve­­­­rona și Veneția Austriei. Acesta célu­t puerne ar fi un politică curată și francă.“ j „Dacă, Alice Débats (23 Oct.), după­­ cumu nu s’ar putea îndoui, guvernulu imperiale are ore care îngrijere d’a j vedé daim­inda și prosperando­mo­­­­narchia italiană care este operea sea, « cea mai simplă prudință îi comandă i a s’apu­ne în privința iei de la nesce , cereri cărora­a ea n’ar putea cede fără a’și perde prestigiul­ în ochii țe­­tei. De unde s’ar putea trage ea altű­­felu puterea și autoritatea necesariă pentru a ține în friű pasiunile ce se agită în juru’i? Guvernulű lui Vittore Emanuele, supta presiunea Franciei, a deschisu acuma resbelű pe facia cu partita înaintată, care voia cu ori­ce prețiu a înainta spre Roma, acuma va trebui a se lupta contra încercă­­riloru în sensu opusa și contra unel­­tiriloru reacțiunii albe, care vorbesce deja de dictatură Și mai la vale: „Nu trebue a s’amăgi, în adevĕra, acea­ a ce voima astă­# nu este una „desnodamênta,“ nu este de câte un „amânare“ căci cestiunea rom­ănă se va presinta periodica pînă va fi pri­­mitü uă soluțiune definitivă.“ Imperatuia Napoleone III le-a în­­țelesu tóte aceste și d’acea-a­fla vé­­tjurarea pe ela insu­și șiovăindu, or­­donăndu plecarea flotei, oprirea și’n­­­urmă era plecarea iei. D’acea-a ase— j semene véi uruma pe regele Italiei a­­restându pe Garibaldi la Sim­a lunga iutornându-le la Caprera ș’apoij primindu demisiunea Mini­steriului Buttazzi, și o­văindu între unu ministeriu militaru ș’uă lovire de Statu, și ’ntre unu mi­ D.Isteriu din stânga estrema, adică li­bertatea, naționalitatea și unitatea. D’a­cea­ a văijurămu pe ânsu­și generale Cialdini necutezândîi a primi minis­­eriulu, sfatuindu pe rege a lupta și pentru a putea lupta a da ministe­­riulu stângei, și pe însu­și regele Gi­­antuamo a se opune principiului, vo­inței naționale, a da ministeriul a­par­­tiei moderate și a lăsa Roma deschisă, pentru a fi din nou ocupată de ar­mata francese. Acuma, „sorții suntu aruncați,“ glicu tóte ^tariele. Da, suntu aruncați, cine însă va fi aruncată de pe stânca Tarpeiană? aci este cestiunea, și nu noi vomu cuteza se preglicemu des­­nodamêntulu. Gea­ a ce amu cotezatu fostu a areta situațiunea, a pune in vedere principii, ș’a lăsa apoi ca fap­­ele se vine s’arete a lorü tăriă. împeratură Napoleone aotărîtu a o­­cupa din nou Roma. Regele Italiei,după depeștele ce­­ publicamü­agii, a otoritü a nu se opune. Garibaldi în adeverat aptă contra ostirii călugărului rege, însă, piua se învingă acea oselie cea francese va fi înflorita, și prin urmare d’astă dată va putea intra fără luptă. Ce vorö face însă Italianii, cându vom­ vede Roma ocupată din nou și pe gu­­vernul­ lor, lasându a se face ocu­parea fără luptă? Ș’vă dată reocupată Roma, ce va face Imperatorele Napoleone contra strigării opiniunii publice în Italia, în Francia și’n tóta Europa? Totu ce putemu gh­ee ații, ca respunsu, în sen­­sul a celű mai favorabile este, că Na­poleone III s’a înțelesu cu Regele I­taliei alü lă sa se ocupe acumu Roma iaia uipia, eu euuuițiuuo­iu.& »a­m«* curéndu séű se de voie oscilitorii i­­taliane d’a ocupa împreună cu cele francese, séu se convoce unü con­­gresa Europeană care, prin ma­joritatea voturilorú se de Roma Italiei ș’astu-feră guvernulu francese se sfir­­șiască acestă cestiune uriașie cu onore și cu bine. După cumü scima, a^í nu putemu înțelege intr’altű-felu nici spe­dițiunea francese, nici pasivitatea gu­vernului italiană d’a lăsa ca ea se se facă fără nici o împotrivire. Se glice că însu­și d. Ratazzi s'a retrasă, fiindă că susținea ca guvernulu Italiei se o­cupe Roma î naintea sosirii francesiloru; se ghice că ostenilà Cialdini n’a cu­tezatü se ié ministerium­ cu condițiu­­nea d’a lăsa armata francese se între în Roma, căndă dară regele Galan­­tuomo s’a otorita a ’nfrunta ună mo­mentă spresiunea opiniunei publice, nu ne este ertată a crede altă de cătă că regele este asigurată de amicia Im­peratului Napoleone și că Italia va do­­bîndi în curênda, îndată capitalea iei In mai multe numere amú azitate, amu desbătută la colanele acestei foie, violarea cea mai flagrante a legii ce s’a făcută, după noi, de cătră înalta curte de justiție și de casațiune, cu o­­casiunea arestării d-lui Polescu. Aflarăm că violarea legii de către înalta Curte a găsită apărători. Și cum­ fiindă că a­măgirea nu era în partea nóstrá, ne­amu dusă la ministerial­ de justiție ș’am cerut, — conform dec­larării d-lui Ion Brătianu că pune tóte dosariele ministeriului la disposițiunea publiciș­tilor — a ne da dosariulă ministe­riului la acesta privință. Ni­ s’a dată, și ’n acestă dosariă am găsită, mai ănteră sentința înaltei Cur ș’apoi unu raportă către ministru al­ primului procuratore ală acestei înalte Curți, cu data 3 Octobre. Cestiunea fiindă de cea mai mare gravitate, căci s’atinge de respectul ă séu de violarea legii de către înalta Curte de justițiă, am crezută că este’o d’unu mare interesă pentru publică, și pentru represintanții națiunii a­oț yl cunosce pe deplină, și d’acea­a amășă-* otorita a da publicității aceste două acte oficiale. Publicama dară ar fi sen­tința înaltei Curți, și mă ne vom pune luptă ochii națiunii și raportul­ ofi­ciale ală d-lui prim-procuratore ală gu­vernului. Vedindu-se aceste acte, pu­­bliculă și deputații vor­ cunosce pe de­plină cestiunea și vor­ putea apoi se ceră socotelii Procuratorelui, ministru­lui și înaltei Curți, despre faptele lor­. Fie­care trebue se-și ie plata după faptele sale. Dacă primul­ procurator va fi greșită, trebue se-și se pedepsa, și vice versa; în ori ce cale, faptulă trebue bine cunoscută și bine studiată ca se scrmă apoi se întrebămu pe Curte, pe Procurator sau pe Ministru pentru ce îndură violarea legii? Corespondință particularia a ROMANULUI. Iași, 1867, Octombre 9. Căte-va cuvinte încă asupra sepa­ratiștilor din orașulu nostru, și apoi ne vomu ocupa despre cele-l-alte doue partide, framasoni și democrați sinceri iberali. Scimui că ceea ce mai avem ș­ demisii n privirea separatiștilor din Iași, face de drepții parte din umoristică, că este materie proprice pentru ^iariulu Ghim­­­ele care a și profitată de ocasione, dară fiindă că despre cele petrecute conflictulu din circă in sera de 3 Septembre, aă vorbită numai­­ stat­uțe separatiste și franmasone, și SVSIH JjICVMWlCi sa­­u WUnTwwiti­ Ol IO a plăcută soră, denaturăndă totală, silin­­du-se a da unu caracter politică u­­noră Încercări ridicole, crede că de a noistră datorie ca cetățiană de aici și martoră oculară a relata faptele asta precumă s’aă petrecută, și acesta mai multă pentru a satisface curiositatea acelor ce n’aă putută avea informa­­țuni positive. Ne aducemă aminte că gazeta de Iași, organulü franmasoniloru, nn unulți din N-le sale făcea incriminări Poliției că n’a imprăsciatu cu baioneta pe separa­tiștii ce merseseră a face uă visită de condoleanță confratelui loră în suferin­­ă și pe căți-va amatori curioși in numerulă cărora eramărși noi, în stra­da dinaintea redacțiunei țarului Mol­dova, unde fusese transportată marele și singură apărătoră ală Moldovei!? Neam acceptată atunci se vede că îndată uă protestațiune puternică prin publicitate, și pe d-nul Panaită Balșă Țigara și compania, tratați de tulburători ai or­­dinei și prin urmare pasibili de pena­litatea prescrisă de legi, chiămăndă di­naintea parchetului pe gazeta de lați, care’i calomniasă și le adusese­ră acu­­sațiune gratuită și neadeverată, născo­cită numai de organulü franmasonilor­ (cari lucrau cu tote acestea de coni­vență cu separatiștii), și numai pentru a discredita autoritatea și pentru a ajun­ge la scopuri bine cunoscute astă­zi. Probă­î evidintă că ordinea nu era în­treruptă, este că procurorulă generală care se află în saionulu Prefectului de districtă de­asupra locuinței pacien­tului, și ună altă procuroră ce se afla printre visitatori și curioși, însoțită de agenți polițienesc!, n’aă găsită casulă a face ușă de baionetă, precum ă se preface a crede docta gazetă de Iași, care pretinde a trata drond tóte cestiunile ju­ridice și mai cu osebire acele evreiești, ba nici măcar o n’aă găsită de cuviință a soma în numele lege! pe cei 20 sec 30 de separatiști și curioși a se îm­prăștia Dară organulă franmasonilor, nu vrea se scie de unele ca acestea: lui i se cereau acusări și încriminări, parche­­tură .... făcea iscodiri pentru a de­scoperi înalții și numeroșii complici al

Next