Romanulu, octombrie 1867 (Anul 11)
1867-10-18
ANULU ALU UUSPREZE CELE TRE8CE ȘI VEI PUTEM-----------------------Cap. Dist. Pe aBt”i............................ lei 128 — 152 Pe §é?ií luni..................... » 64 — 76 i’e trei luni...................... » 32 — 3S Peuă lună....................... » 11 — — Una exemplară 24 par. Pentru Paris pe trimestru fr. 20 Pentru Austria..................fior. 10 v. a. SERVIȚII? TELEGRAFICI? AIA! »OMARIUNUI. PLORENZA 28 Octobre. Noulu cabineta s’a formată : Menabrea este președinte al consiliului, ministru de steme și addnterime de marină; Quartiero ministru de interne; Carobray-Digny de agricultură; Cantelli de financie; Bertolé de lucrări publice; Viale de resbele; Mari de justiție. Regele a publicată oă proclamare prin care rechiamă pe voluntari în doiulă liniei trupelor italiane: „elfi declară că nu va tolera ușurparea dreptulă de resbele și de pace ale cărui eră este singură depositarii. Guvernul italiană in înțelegere cu Francia se va sili a căuta uă soluțiune folositóre, pentru a curma cestiunea romană. Se ascuptă a ȘIuă în cățărare între 4000 voluntari luptă Garibaldi cu pontificalii. NEW YORK 25 Octobre. Juarez a fostă realesă președinte. ADMUN18TRAȚIUNEA, PASAGIULU ROMANO No 1. — REDACȚIUNEA STRADA ACADEMIEI 22. MERCURI 18 OCTOBRP «»11 7 LUMÎNESATE ȘT V7ÎÎN Abonamentele ln Bucuresci Pasagiulu Romänü No. 1. — In districte la corespondințiî cliariuluí și prin posta. La Paris la D. Daras-Hallegrain, rue de l’ancienne Commedie, No. 5. A se adresa pentru administratiune la d.T.Paleologu ANUNCIUÄ1LH Linia de 30 litere........................1 leü. InserJjiuní și reclame, linia........5 - (Serviciul privată ală Monitoriului.) PLORENZA, 24 Oct. sera. — Ministerul Cialdini s’a instalată. Bixio a luată portofoliulu marinei. Clasele squipagiului regale de marină sunt rechimate. A patra compania de Bersaglieri s’a restabilită. PLORENZA, 25 Octobre. — La Civica Vechia s’a proclamată starea de asediă. Roma era de dimineță era linișcită. Ore cari arestări s’aă operată în consecința evenimentelor petrecute la 22. FLORENZA, 25 Octobre. — Ministerul Cialdini nu s’a constituită încă. — Garibaldi, cu trupele de sub comanda lui Menotti, ocupă Passo di Cortese și Montemaggiore. Garibaldi, în acestă momentă, se află la Monterottondo. Insurgenții au reluată Bagnorea. La Roma s-a proclamată starea de asediu. ROMA, 25 Octobre, sora. — Eri, uă miă de Garibaldi ani aă atacată Viterbo, respinși fiindă de pontificali. Roma liniscită, una numeră de cetățianî chiară din aristocrația umblă noptea prin orașii înarmați. PLORENZA, 26 Octobre. — Cabinetului s’a constituită afară de ministerul de interne. ROMA, 26 Octobre. — Papa a adresată uă enciclică la toți episcopii din lume în privința situațiunei actuale a patrimoniului. Enciclica vorbesce încă și despre situațiunea durerosa a bisericei din Polonia și cere se se facă rugăciuni publice. TURNI, 26 Octobre. — Eli sără s’a făcută un mare demonatațiunt: în favorea Romei. PLORENZA, 26 Octobre. — Nuvelele de la Terni spună că Garibaldi a învinsă pe pontificali la Monterottondo, luăndu-le și trei tunuri „Osservatore Romano,“ cu data din 24, conține notificațiunea lui Zappi prin care încunoșciințază pe cetățiani a evita întrunirile scomptase și a staliniscitî pe la casele lor, de se va da alarma. ROMA, 27 Octobre. — Eri uă bandă garibaldiană a cerca să se cheamă atacă contra Bagnioreii, însă a fost pusă pe fugă de garnisonă. Garibaldi se află cu 4000 pînă la 6000 omeni dinaintea cetăței Monterottondo, apărata de doue companii din legiunea de la Antibe și vouă sută de gendarmi pontificali. Pontificalii au respinsă victoriosă, două asalturi ale insurginților, cu toată marea superioritate numerică a loră. Astăzi pe la 2 ore 1000 de pontificali au părăsită Roma ca se dea ajutoră la Monterottondo. PARIS, 25 Octobre. — „Monitorul“ confirmă că tentativele de rescula încercate în Roma, la 22 séra, s’aă reprimată îndată. 50 de inși armați aă dată asaltă postului de la Capitoliă, alte bande aă atacată casarma Zuaviloră de la Borgonuovo, unde s’a dărîmată una zidă prin explosiune; ordinea s’a restabilită îndată. Poporațiunea din oraș s- a stată indiferinte. La Venezia, cu ocasiunea aniversării luării ei în posesiune, 21 Octobre, au avută locă orecari manifestațiuni anti-papali. Totu „Monitorulu“ Ștee că bunură simplă ală poporațiunei a făcută se caȘi acesta manifestațiuna. PARIS, 25 Octobre. — Uă mare revistă ofilitară a avută locă în onorea Imperatului Austriei. „Erendard“ ztce că inacțiunea guvernului italiană a creată noul grave preocupațiunî. S’a răspăndită vitetulă că escadra de la Toulon se află din nou gata a îmbarca doue divisiuni; alte scompte șică că Cialdini nu primeșce formarea ministeriului și consiliera pe Rege a’lă forma din partita stângă. „Patria“ conține telegrame de la frontiera romană cari spună că Garibaldi se află la Narnigata se treca pe teritoriul Nicoterii unde va relua ofensiva cu Menotti. PARIS, 25 Oct. — „Etendard“ declară acumă formarea cabinetului Cialdini cu totulă positivă. Tóte ministerele s’aă complectată, afară de interne „Patria“ declară că espedițiuni se face numai pentru apărarea Convențiunii din Septembre; îndată ce ordinea se va restabili, trupele se vorii reîntorce. j Aceiași politică care trimite trupele nostre în Italia, "face apelu la Europa spre a resolve în conferință cestiunea romană." Tot și armata pontificale se află tăbărîtă înaintea Romei. Una generală francese este trimiaa în misiune. PARIS, 26 Oct. — împeratură Austriei face venătore la Saint-Germain astăziî cu împeratură Franciei, țliariele parisiane conținu nuvele contrarii în privința puterilor de cari dispune Garibaldi. Ele variază între 12.000. „Epoca“ țlice: „Espedițiunea s’a oprită deuă camdată; ea va merge la Roma numai în casulă căndă evenimentele se voră agrava.“ TOULON, 26 Oct.— Escadra cuirasată a plecată astăzi, la șase ore de dimineață. Transportulü trupeloră plecă în fle care momenti îmbarcarea înarmăriloru continuă cu activitate. PARIS, 26 Oct. — „Monitoriul“ <zice că în facia nouiloru încercări de cătră bandele revoluționare spre a năvăli în Statele pontificale, împeratură a revocată ordinulă ce deduse pentru a suspenda îmbarcarea trupelor întrunite la Toulon și adauge că tote silințele Garibaldianilor, cari au organisată mișcarea în Roma, au fost nimicite cu totulă. Deputatul Caroli, încercăndu-se a intra în Roma cu cățiva partizani, a fost ucisă și fratele seă rănită. Cu tote aste Garibaldi, cu vr’uă 4,000 voluntari înainteză spre Roma în direcțiunea Monterottondo. LONDRA, 26 Oct.— „Times“ spune din Florenza, cu date 25, că mișcarea din 22 de la Roma a fostă neînsemnătare, nici oă baricadă nu s’a făcută, puciul morți și 123 de inși prisonișul. Promotorii desordineloră voră fi traduși înaintea Curții marțiale. S’a descoperită deposite de arme. Posturile pe la porți s’aă înducită. Același sfiază dă consilie pentru ținerea unui congresă europiană. PARIS, 27 Oct.— „Monitorulă“ (zice că plecarea flotei și trupa soră pentru Civita Vechia a fostă suspendată pînă astă-sară după cererea Regelui Italiei, dară nici ună Cabinetă nu s’a formată încă la Florenza și bandele de revoluționari continuu a năvăli în Statulă Romană și amenință chiaru Roma. Gravorimii î —... putută amâna ocupațiunea care era deja decisă, împeratură a făcută cunoscută la Florenza otărîrile sale. Intervenirea n’are nici ună caracter» ofensivă contra Italiei; ea trebue se repare numai violațiunea tractatului. „Monitorul“ speră că relațiunile amicale între Francia și Italia nu vor fi tulburate. LONDRA, 27 Oct.— Stanley a visului Lyonn de a spune guvernului francesc că majoritatea poporului englese regretă nuvela răspăndită ci Roma va fi ocupată? PARIS, 27 Octobre.— „Timpulu“ <Ilie: „Guvernulă italiană nu are încă intențîunea de a si opune la intervențiunea francesă; elă crede că Frances» vor debarca imediată.“ „Etendard“ <Jia că flota abia a plecată de la Toulon era sora Flota care se sosesca la Civita Vechia Luni di dimineață, era trupele voră desbarca Marți. Bandele de Garibaldiani urmeza a trece liberă fruntariele. Italia aflăndu-se de trei zile fără guvernă e singure numai comitetele revoluționare să rema în acțiune. ,,Etendard“ desminte sgomotulă despre abdicarea lui Victore Emanuele. ..Patria“ <Jice: „Astăzi de dimineață consiliă la Saint-Cloud la care asista și imperatosa. Cialdini ’și a dat demisiunea eiî. Memabrea a fost însărcinată se formeze ministerială; nu se crede că va reuși. Cu TM culă zgomotură că principele Humbert va lua co amandamentulă. Marquisulă Pepolli, sosindă ei la Paris, a avută imediată conferințe cu mai mulț miniștri. a Franda dice: ,,Flota de la Scherbourj Q a primită ordine se stea gata spre, a plec la celă d’antenă semnată. TOULON, 27 Octobre. — Brigada Poche ’■ cu cavalerie, artilerie și trenă s’a îmbarcat ă I- și pleca asta-sâră. BERLIN, 26 Octobre — Parlamentulă s’ s închisă. Discursul Regelui îi mulțumesc de zelosulă seă concursă. Regele va remit încheierea tractatului vamale cu statele de Sudă, dăcă nu va isbuti a fi primită în generale; speră cu tote acestea a revedea într’uniți în curăndă pe membri parlamentali a cu deputații Sudului într’ ună parlament j „ vamale. Tractatulă de navigațiune încheiată cu Italia va strînge legăturile cu un țară ale cărei importante interese o lega cu Prusia. MUNSCH, 26 Octobre.— înalta cameră primită tractatură vamele cu condițiunea cu dreptulă de ve o sa remnă e coronii Bavarie 31 Principele de Hohenlohe și Thuengen aă ple 8_ cată la Berlin spre a se încerca din naoă se înțelege cu cabinetulă. .ă BERLIN, 25 Octobre. — Sesiunea parlamentului se va închide mâne de către rege, " CONSTANTINOPOLE, 25 Oct. - Cu se culă zgomotură că Omer-Pașa va relua comandamentulă trupelor de la Dunăre, și că va fi înlocuită la Creta prin Hussein. Bucuresci 29 Brumărelu. ?bi După tóte foile străine ce ne-au par oianita și după tóte soriile telegrafice, G tătu ale Monitoriului cătu ș’ale nóstre te esultă doue fapte positive. Unulu că opiniunea publică în tótă Europa s’a manifestatu în favorea Italiei și’n con-fara spedițiunii francese, ș’altalu că și imperatorele Napoleone și regele Itatiei au șiovăitŭ fórte mai nainte d’a p na ultima și decisiva otărîre. Și și î ntăirea era forte naturale pentru amen- ai loui, căci, și unulü ș’altulsi aveau a a afrunta unu principiu ș’opiniunea pusi dică, care ’nțelege și susține acela nare principiu. Amu aretata în No n recute curau, chiaru țliariele din Paris, au susținută că este peste putință va guvernulu francese se se otăriască t<i face a doua spedițiune la Roma din lausă c’ar combate fu contra principiului naționalitățiloru, că ș’ar înstrăi dinamicia Italiei, c’ar putea provoca prin acésta unii resbelű generale ș’ar ii june astafelu în periclu și pacea Euriropei și chiarű monarchia italiană. Refi tue des deux Mondes, în cronica politică (15 Oct.) ,ce între altele că C ^Garibaldi chiara fiindu închisu la Carrera, idea garibaldiană isbulesce chiar virin pedicele ce i se opunu. Politica p ’rancese recunosce că prudința îi or I lină a nu mai interveni în Italia și’n c doraa. Ințelege acuma că dacă Italia trebue se se stabileze, și dacă nu vor p se espute Roma a deveni centrulu usnei mișcări republicane în peninsulă, p aste timpa a lăsa cestiunea romană t ■i’ajunge la sfirșitului ei naturale.i Diabiulü Le Siecle, combatendu in cervenirea :ce: „Ar fi mai simplu și mai demnit a se cere curata lui i Vittore Emanuel, a depune corona sea, i s’a reda Neapolulu lui Francisco II, Petrusa, Ancona, Bolonia Papei, Modena, Florenza Archiducelora, Milanulű, Verona și Veneția Austriei. Acesta célut puerne ar fi un politică curată și francă.“ j „Dacă, Alice Débats (23 Oct.), după cumu nu s’ar putea îndoui, guvernulu imperiale are ore care îngrijere d’a j vedé daiminda și prosperandomonarchia italiană care este operea sea, « cea mai simplă prudință îi comandă i a s’apune în privința iei de la nesce , cereri căroraa ea n’ar putea cede fără a’și perde prestigiul în ochii țetei. De unde s’ar putea trage ea altűfelu puterea și autoritatea necesariă pentru a ține în friű pasiunile ce se agită în juru’i? Guvernulű lui Vittore Emanuele, supta presiunea Franciei, a deschisu acuma resbelű pe facia cu partita înaintată, care voia cu orice prețiu a înainta spre Roma, acuma va trebui a se lupta contra încercăriloru în sensu opusa și contra uneltiriloru reacțiunii albe, care vorbesce deja de dictatură Și mai la vale: „Nu trebue a s’amăgi, în adevĕra, acea a ce voima astă# nu este una „desnodamênta,“ nu este de câte un „amânare“ căci cestiunea romănă se va presinta periodica pînă va fi primitü uă soluțiune definitivă.“ Imperatuia Napoleone III le-a înțelesu tóte aceste și d’acea-afla vétjurarea pe ela insuși șiovăindu, ordonăndu plecarea flotei, oprirea și’nurmă era plecarea iei. D’acea-a ase— j semene véi uruma pe regele Italiei arestându pe Garibaldi la Sima lunga iutornându-le la Caprera ș’apoij primindu demisiunea Ministeriului Buttazzi, și ovăindu între unu ministeriu militaru ș’uă lovire de Statu, și ’ntre unu mi D.Isteriu din stânga estrema, adică libertatea, naționalitatea și unitatea. D’acea a văijurămu pe ânsuși generale Cialdini necutezândîi a primi miniseriulu, sfatuindu pe rege a lupta și pentru a putea lupta a da ministeriulu stângei, și pe însuși regele Giantuamo a se opune principiului, voinței naționale, a da ministeriul apartiei moderate și a lăsa Roma deschisă, pentru a fi din nou ocupată de armata francese. Acuma, „sorții suntu aruncați,“ glicu tóte ^tariele. Da, suntu aruncați, cine însă va fi aruncată de pe stânca Tarpeiană? aci este cestiunea, și nu noi vomu cuteza se preglicemu desnodamêntulu. Gea a ce amu cotezatu fostu a areta situațiunea, a pune in vedere principii, ș’a lăsa apoi ca fapele se vine s’arete a lorü tăriă. împeratură Napoleone aotărîtu a ocupa din nou Roma. Regele Italiei,după depeștele ce publicamüagii, a otoritü a nu se opune. Garibaldi în adeverat aptă contra ostirii călugărului rege, însă, piua se învingă acea oselie cea francese va fi înflorita, și prin urmare d’astă dată va putea intra fără luptă. Ce vorö face însă Italianii, cându vom vede Roma ocupată din nou și pe guvernul lor, lasându a se face ocuparea fără luptă? Ș’vă dată reocupată Roma, ce va face Imperatorele Napoleone contra strigării opiniunii publice în Italia, în Francia și’n tóta Europa? Totu ce putemu ghee ații, ca respunsu, în sensul a celű mai favorabile este, că Napoleone III s’a înțelesu cu Regele Italiei alü lă sa se ocupe acumu Roma iaia uipia, eu euuuițiuuoiu.& »am«* curéndu séű se de voie oscilitorii italiane d’a ocupa împreună cu cele francese, séu se convoce unü congresa Europeană care, prin majoritatea voturilorú se de Roma Italiei ș’astu-feră guvernulu francese se sfirșiască acestă cestiune uriașie cu onore și cu bine. După cumü scima, a^í nu putemu înțelege intr’altű-felu nici spedițiunea francese, nici pasivitatea guvernului italiană d’a lăsa ca ea se se facă fără nici o împotrivire. Se glice că însuși d. Ratazzi s'a retrasă, fiindă că susținea ca guvernulu Italiei se ocupe Roma î naintea sosirii francesiloru; se ghice că ostenilà Cialdini n’a cutezatü se ié ministerium cu condițiunea d’a lăsa armata francese se între în Roma, căndă dară regele Galantuomo s’a otorita a ’nfrunta ună momentă spresiunea opiniunei publice, nu ne este ertată a crede altă de cătă că regele este asigurată de amicia Imperatului Napoleone și că Italia va dobîndi în curênda, îndată capitalea iei In mai multe numere amú azitate, amu desbătută la colanele acestei foie, violarea cea mai flagrante a legii ce s’a făcută, după noi, de cătră înalta curte de justiție și de casațiune, cu ocasiunea arestării d-lui Polescu. Aflarăm că violarea legii de către înalta Curte a găsită apărători. Și cum fiindă că amăgirea nu era în partea nóstrá, neamu dusă la ministerial de justiție ș’am cerut, — conform declarării d-lui Ion Brătianu că pune tóte dosariele ministeriului la disposițiunea publiciștilor — a ne da dosariulă ministeriului la acesta privință. Ni s’a dată, și ’n acestă dosariă am găsită, mai ănteră sentința înaltei Cur ș’apoi unu raportă către ministru al primului procuratore ală acestei înalte Curți, cu data 3 Octobre. Cestiunea fiindă de cea mai mare gravitate, căci s’atinge de respectul ă séu de violarea legii de către înalta Curte de justițiă, am crezută că este’o d’unu mare interesă pentru publică, și pentru represintanții națiunii aoț yl cunosce pe deplină, și d’aceaa amășă-* otorita a da publicității aceste două acte oficiale. Publicama dară ar fi sentința înaltei Curți, și mă ne vom pune luptă ochii națiunii și raportul oficiale ală d-lui prim-procuratore ală guvernului. Vedindu-se aceste acte, publiculă și deputații vor cunosce pe deplină cestiunea și vor putea apoi se ceră socotelii Procuratorelui, ministrului și înaltei Curți, despre faptele lor. Fiecare trebue se-și ie plata după faptele sale. Dacă primul procurator va fi greșită, trebue se-și se pedepsa, și vice versa; în ori ce cale, faptulă trebue bine cunoscută și bine studiată ca se scrmă apoi se întrebămu pe Curte, pe Procurator sau pe Ministru pentru ce îndură violarea legii? Corespondință particularia a ROMANULUI. Iași, 1867, Octombre 9. Căte-va cuvinte încă asupra separatiștilor din orașulu nostru, și apoi ne vomu ocupa despre cele-l-alte doue partide, framasoni și democrați sinceri iberali. Scimui că ceea ce mai avem ș demisii n privirea separatiștilor din Iași, face de drepții parte din umoristică, că este materie proprice pentru ^iariulu Ghimele care a și profitată de ocasione, dară fiindă că despre cele petrecute conflictulu din circă in sera de 3 Septembre, aă vorbită numai statuțe separatiste și franmasone, și SVSIH JjICVMWlCi sau WUnTwwiti Ol IO a plăcută soră, denaturăndă totală, silindu-se a da unu caracter politică unoră Încercări ridicole, crede că de a noistră datorie ca cetățiană de aici și martoră oculară a relata faptele asta precumă s’aă petrecută, și acesta mai multă pentru a satisface curiositatea acelor ce n’aă putută avea informațuni positive. Ne aducemă aminte că gazeta de Iași, organulü franmasoniloru, nn unulți din N-le sale făcea incriminări Poliției că n’a imprăsciatu cu baioneta pe separatiștii ce merseseră a face uă visită de condoleanță confratelui loră în suferină și pe căți-va amatori curioși in numerulă cărora eramărși noi, în strada dinaintea redacțiunei țarului Moldova, unde fusese transportată marele și singură apărătoră ală Moldovei!? Neam acceptată atunci se vede că îndată uă protestațiune puternică prin publicitate, și pe d-nul Panaită Balșă Țigara și compania, tratați de tulburători ai ordinei și prin urmare pasibili de penalitatea prescrisă de legi, chiămăndă dinaintea parchetului pe gazeta de lați, care’i calomniasă și le aduseseră acusațiune gratuită și neadeverată, născocită numai de organulü franmasonilor (cari lucrau cu tote acestea de conivență cu separatiștii), și numai pentru a discredita autoritatea și pentru a ajunge la scopuri bine cunoscute astăzi. Probăî evidintă că ordinea nu era întreruptă, este că procurorulă generală care se află în saionulu Prefectului de districtă deasupra locuinței pacientului, și ună altă procuroră ce se afla printre visitatori și curioși, însoțită de agenți polițienesc!, n’aă găsită casulă a face ușă de baionetă, precum ă se preface a crede docta gazetă de Iași, care pretinde a trata drond tóte cestiunile juridice și mai cu osebire acele evreiești, ba nici măcar o n’aă găsită de cuviință a soma în numele lege! pe cei 20 sec 30 de separatiști și curioși a se împrăștia Dară organulă franmasonilor, nu vrea se scie de unele ca acestea: lui i se cereau acusări și încriminări, parchetură .... făcea iscodiri pentru a descoperi înalții și numeroșii complici al