Romanulu, octombrie 1867 (Anul 11)
1867-10-23
ANULU ALU UNSPREJ>ECELE VOTESCE ȘT TEÎ PUTE Gap. Dist. Pe au fi...............................lei 128 — 152 Pe séfé luni.........» 64— 76 Pe trei luni...................... ” 32 — 3S Peuă lună........................ » •Unu esemplarü 24 par. Pentru Paris pe trimestru fr. 20 Pentru Austria...................fier, 10 v. a. StadÜ lÄ HOHRc ași Societatea Medico-Chirurgicală va tine a III—a ședință a sea publică, astăzi Marți la 7 și jum. ore sera în localulu Eforiei Spitaleloru civile. Secretarii: Dr. Jilaidarescu. SERVIȚI U TELEGRAFICII Anii HOIHA3I UliUI. PARIS, 3 Octobre, „Monitorulü“ dă uă notă a Ministrului afacerilor străine cătră Insărcinatura guvernului francese la Florenza. MinistrulSesprime penibile. Cuprindere ce l-a causat ocuparea unor părți din teritoriul Papei de cătră oștirile italiane, declară senilă acesta contrariu dreptului gințiloru și dice că guvernamêntule francese nu lü va acoperi în nici imn mode cu consimpțmântulu sec. Dacă guvernământul Regelui crede eft va pute ascepta tacita nóstru adesiune își face as trusiune d e nu trebue se esitămii a o risipi. (Serviciulu privatu alu Mouitoriulm.) STUTGARD, 31 Octobre. — Camera Deputațiloro a adoptat tratatule vamale cu Prussia MUNICH, 81 Octobre. Prima Cameră a adoptat și același tractată, VIENA, 31 Oct. — Imperatorul se va întorce la 7 Noembre. Regele și Regina Greciei suntu asceptați la 6 Noembre, PARIS, 2 Noembre. — Se astemă că Francia ar fi deschisă deja negociațiuni cu celelalte puteri pentru conferințele privitore la cestiunea romană. Curtea nu va merge tomna asta la Compiègne. Ambii Imperatori vor merge de sicură Sâmbătă și Duminică se vâneze la Compiâgne, WIENE, 2 Nov. — Nuvelele din Italia spună că una regimentă francese a intrată astăzi în Roma. ADMINISTRAȚIUNEA, PASAGHULU ROMAtÎU Noi. - REDACȚIUNEA STRADA ACADEMIEI 22. *SE*»V«Si MAIBȚI, 28—24 OCTOBRE 1967 LUmINEZA-TE ȘT VIeî I Abonamentele în Bucuresci Pasagiulu Romanü No. 1. — In districte la corespondinții pariului și prin posta. La Paris la D. Caras-Halfegrain, rue de l’ancienne commedie, No. 5. A se adresa pentru administra dane la d.T.Paleologu IDCBC 108IU Linia de 30 litere.........................l led. Inserțiuni și reclame, linia......., 5 Bucuresci 21 in ședința Adunării de la 7 Făurarii 1864, d. Dumitru Ghica, vorbindu de armarea țârei și de garda naționale ideea poporului: „Venime a ve da mi^’locele d’a nu mai fi tratat ca vite ale ostîriloră de învarjiune, d’a nu mai vede socrele și fiicele batjocorite; d’a ve asicurag respectulű familielor ș’apârarea căminelori vóstre.“ D. Alphonse Esquiros, în însemnata sea scriere, „Boglitera și vieța englese,“ — a cărei publicare o sfârșim și ar fi și care o recomandame din nou și cu dinadinsule cititoriloru Românului,vorbindu de instituțiunile liberale dlice: „Recunoscu o’uă asemene politică cere devotamente de mai multe feluri, și că libertatea este pânea celorătarî.” Cu câta Vodă Cuza a respinsu și libertatea și garda Nationale, și armarea țării, cu atâta Alteța Sea Principele Carol I le-a susținută ș’a datu și da pe totă ,iua dovedi că seie și simpte „că libertatea este pânea celorii tari.“ Astafele nu numai c’a susținuții și susține, cumü nici una alta principe, libertatea, daru a voiții și voiesce a pune câtO mai purceda în lucrare acea vechiă și necurmată dorință a națiunii, „armarea iei după sistema Prusiană și Elvețiană,“ ș’a susținut și susține patriotica și liberala instituțiune a gardei naționale, care, cumö a $isud. Dumitru Ghica, „asigură respectuiü familielor ș’apararea cǎminelor.“ Guvernulű Alteței-Sor, Principele Carol I, întinde treptata în tóte județele, acastă instituțiune și eri primirămii de la Măgurele următoria depeștă telegrafica,supscrisâ de d. Mihailo Csena. „Astă-ți (3 Nov.) s’aă distribuită armele gardiștilor”. Bucuria era generale și mare entusiasmulu, căci este vorba de apărarea Patriei și a instituțiunilor d iei. Se pregătesce unQ bsne chietű. Bătrânii, retrăiescu cu mulțămire prin copii loru; musica întonă cântările cele mai patriotice, și strigările de urările cele mai patriotice resună în totu orașuul”.“ A doua cerere, voință și trebuință mare a națiunii este instrucțiunea. Temelia iei este învâțământul poporului, scólele sătesce, și toți seie că ne-au lipsitu și ne lipsesc învățătorii. Guvernul Măriei-Sale, urmândfl aspiră— nlore Capului Statului, a și numitu ua comisiune, Ilioe Monitorulu de éri, „pentru pregătirea lucrăriloru necesarie la IMEDIATA organisare în Bucuresci a unei scule preparatorie pentru învețătorî sătescî.“ Reproducênde mai la voia acelu decretu faceme cunoscută aci că ni Va afirmata, că d. Galenderolu tatălu, a oferită casa sea (casa Filip Lensch), gratis, pentru șase luni, și că Maria-Sea Principele Carol I alu Romăniloru, a puso, în acesta ea ’n tóte, în serviciule binelui publice, să sună însemnată din lista sea civile, ce are se vede darulu celorű cinci păni din Evangeliă care se ’mpărțeau mereu la cinci mii de flămăndi și totu nu se sfârșiau, totu româneau 12 costuri de fărimîturi. Dară pentru ce se ne mirămu cându sciu toți, și noî amu plătită acastă cunoscință prin cele mai dureróse sacrificie, că cu câtă vicioiu este eterna cu atâta virtutaa este producatorie și nesecabîle. Fondare de școli și institution!, reparări și zidiri de biserice, ajutore de tote feluile, stipendii la mai multi luni, lista civile a Principelui Carol I le îmbrăcișiază pe tóte și ea nu se sfârșiasee căci are un sorginte puterică în virtutea tradiționale a familiei Hohenzollern. Și cu tóte aceste organule străini— lorü in iromănia, Independința Română, de suptă redactiunea d-lui Wechsler, a avută cutezarea a scrie, ori chiar și, că seara acesta se va face cu „subvențiunea Teatrului română,“ ș’a adaosă:*= „Hei, domoiloră, pin acumu sermanii învățietori comunali nu ceau dată modele de cătă de imoranțiă. Formați mai ânsăiă invățiători de acóle sătescî, ș’apoi gândiți-vă se va dați salarii; dară guvernulu nostru, în parință se a sca prevedere, voiesce se chieltuiască mai ântâiu banii publici și apoi se organiseze; se va organisa 800 m, acesta nu este cessiunea, banii voră fi chieltuițî.“ — Independința scia, căci s’a publicitu, că guvernulu nu numai că nu voiesce a priva teatrulu română de subventiunea sa, dară ca lucreză spre ală organisa ș’ală face astfel, încătă Adunarea se voiască a da, a îndoui acea subvențiune, spre a se putea rădica la înălțimea iei acea mare scală naționale, ce se numesce Teatru; prin urmare atacura ce face guvernului se ’ntorce de sine-șî asupră-î. Independința spune ăosa-șî-că ,,pîn’ acumă învățătorii sătesc n’au dată modele de câtă de insoranțiâ, și că trebue mai ânte să se se formeze invățătorî de scóle sătescî.1" Monitorulu constată că acesta a și făcută guvernulu ș’astufelu atacurile Independinței, suntu laude pentru fap* teza guvernului. Independința spune că guvernulfi cheltuiesce mai dintêiu banii publici ș’apoi, cei posa de se va orgganisa sau nu, destulă ca banii se fiu cheltuiți. Faptulă este că guvernulű a organisată și făr’ a cheltui banii publici, ș’astflfel, fora strainitorii, în aceata ca ’n iote, voindu a ataca guvernata, pune, fără spirea iei, în evidință cea a ce face bine, și-î face astă feră cele mai mari laude. Independința Vechilor, supărată că D. Ion Bratianu n’are obiceiu a plăti pentru a fi susținută, caută a ataca guvernulű ; însă, pasiunea orbindu, face precumö veduramu, că atacurile Independinței se fiă cele mai mari laude pentru guvernă. In No. de Duminică țce c’a violată legile constituționale, fiindfi c’a țsă că sesiunea Adunăriloră, de la 25 Octombre pînă la 15 Noembre este straordinariă, ore nu ordinariă, și prin acesta atacă nu face asemene de câtă a dovedi ci guvernulű respectă regulile constituționale și efi Independința ne avândŭ nimică reale spre a ataca levescé mimai în fapte legala. Toți ținu minte aci cume Camera nóstra a protestată la 1863, că guvernuta lui Voda-Cuza, convocându Gamera nainte de termenulfl legale află c’o convócá în sesiune ordinarie; toți soiii cumü sta demonstrate atunci acelui guvernul care urmăreauă lovire de Stată, ca prin acea învîrtitură scurta timpulă în care avea se fiu în facia Camerei, căci Camera avendu de dreptu ală iei numai trei lune, și guvernulö prefacîndö sesiunea straordinaria in ordinariă, îl răpea asta-felu c’un mână cea» ce-i dese cu ceil—altă. Constituțiunea actuală, (art. 95) tipsază sesiunea ordinariă la 15 Novembre, și durata ie obligatorie de trei luni. Totu acest articlu în alineatul a patru trfice: „Elu are dreptul ă d’s convoca Adunările în sesiune estraordinariă." Astufele dare, "nainte de 15 Novembre și după 15 Februariu, ori ce convocare sub prelungire a Camereloru este sesiune straordinariă. Astufelul a fosta și 'n anulă acestua sesiunea Camereloru după data de 15 Fevruarie, și prin urmare guvernulu ar fi fostă alăturea cu legea dacă ar fi numita ordinariă sesiunea straordinaria. — Dară, de ce Independința, guvernula a procesa asta-felil pentru ca „se nu de sema Camerei de fapte arbitrarii, violind, votamotóre, sol. — Chiara fiindű ssia, eu medie ® Independința, ce ar eăspiga ore guvernulu ? De la 25 Octobre până la 15 Nov., suntă numai vr’uă 20 de de ta, și toți seta c’atunci este datora a da, printr’unu mesagiu, semă de tote actele guvernului ș’a areta totu ce crede ela că trebue se se facă în anula următoriă, și toți sciü că de la 15 Nov., camerele &Ö de dreptu a funcționa trei luni ș’a face respunse la discursulö T tronului, și prin urmare că sciguiu ce Independința presupune căar fi urmărită guvernulu este nule, căci eta n’ar fi de cătu de 20 de țita eindependința dup’ acesta, cere, ca Camerele se facă „uă doleanță“ către Domnu. Daru de ce se nu facă mai bine uă adresă, și care se fie tare ca și faptele cele rele ale guvernului? De ce Independința preferă, doleanțele, miorlăitură, în iocula unei cuvîntări nobile și paterice, prin care se afle și Capul Statului și Națiunea, viciele guvernului și darurile deputaților? Independința Wechsler ne spune, în numele majorității camerei, și negreșita și în numele majoritățîi națiunii că doleanța va demonstra tezei în privința guvernului aciunta că în șase luni erăa dovedită „incapacitate, lipsă „de energie, lipsă de cunoștințele cele „mai elementarie, de legile și instituțiunile țezei, că în șase luni ela a „compromisă situațiunea, a ’ntrodusă „destremarea, desordinea, anarhia în „administrațiunea lingușită pasiunile „maselor” , n’a stabilite instituțiuni sau lutarii utile, n’a aplicată cele votate „de adunări, sancționate și promulgate; n’a aplicată legile județiane și „comunale; instituțiunile ce’ncepuseră „a se pune în lucrare sunt„ abandonate, încurcate, întortochiate; securitatea publică mai compromisă decâtă „oricându; salubritatea publică iderrca; „instrucțiunea publică asemene; nici un „progresă în derit; umilirea religiunii, „amesteculă instituțîunii laice cu cele „religióse; în finanoie desordice, ru;„nu; în armata desorganisare; in societate persecuțiune, anarhiă; în a„fără, compromiterea drepturilor fi, in„terveniri străine, protestări și lețiuni „severe.“ Aceste suntu actele și crimele ce a isbutită a face acesta guvernă în șapte Ioni numai ș’acasta într’uă țară bine organisată și unde tóte aceste rele erau necunoscute, ș’aceste tóte trebuesefl îndată ascernute intr’uă doleanță către Domnii, către țară, și de ce nu și către Caiseruta? Ei bine; écá că dămu noî satisfacere Independinței, nainte dta i-o da Camera; écá oâ punemu noi suplu ochii națiunii acastă doleanță chiaru de a-ifi și n’o 'nsoțimu de nici uă apărare; și adică mergemă și mai departe cu amabilitatea nóstrá pentru Independința și pentru partita alű căreaa organulă este ea. „E ca,;ce Independința ce a făcută guvernulu roșiloru.“ Ca se-î completămu doleanța vomö sfîrși revista de an î cu urmâtoriu ta tablei! ce-lfi publică confratele Independinței, Isiariulu din Iași „Drepturu Moldovei“ luptă redactiunea aparinte a d-lui Stamatopulo. „ROȘII. Uă bandă de tâlhari, unu „cuibe de bandiți, uă societate de trădători, uă adunătură de călcători de „lege, uă întrunire de lași, uă turmă „de infami, unii tarata de ermiérul, „uă companie care storce averea te„reî, vă clică ca desprețuiesce totu ce „e dreptu și patrioticii, uă cheia care „va’ncuia pentru vecie tóte fruntașele „speranți ale Națiunei Române; unu „pumnalu care va da lovitura unor„tale Unire!; unu isvore de unde cur„gelicórea cea otravitóre care va ucide pe Români; unii cârdul de ne„legiuițî carii au stinsu siguranța averei, onorei și a vieței fiăcăruia; von„țletoriî carii dau drepturile frațiloru „sorü celorű isgoniți de prin țerile „străine; nerușinați, cari ne-am înjosită în fada tutori! popóreloru; vi„cleni, carii inventeza metode spre a „scurge pungile; câni, cari mușcă pe „furișii,“ mistuitorii crimelor și ș’a câl„cărilor” de legi; și ori câte de aceste arămai de 00 cineva, totuși „n’ar fi de ajunau pentru a le face „definirea exactă.“ Acumu națiunea este luminata și prin urmare, amicii d-lorü Wechsler, Stamatopulo, Boldur, n’au de câta a vota doleacția și era va redobândi trecuta ordine, dreptate, libertate, fericire, avere și splendare. nei scule preparatóre de învățători sătesci. Art. 2. D-nii doctori Davila, Esarcu, Alexandrescu Ureche, licențîatulu Gr. Stefanescu și A. Treb. Laurian, decanulu facultății de litere, suntu numiți membrii onorifici Insulü țUsa comisiune, supta președinta ministrului nostru secretară de Stată la departamentului instrucțiunei publice și ală Culteloră, Art. 3 și celei din urma, Ministruiu nostru secretară de Stată la departamentală instrucțiune! publice și ală cuitelor, este însărcinata cu esecutarea decretata de faclă. Data în Bucuresci, la 20 Octobre 1867, CAROI.U Ministru secretară de Stată la departamentalii instrucțiunei publice ți aici cultei arii, B. GUȘTI No. 1.610. CAROLY I, Din grația lui Dumnezeu și prin voința naționale, domnii ale Româniloru. La toți de faciă și vigorii sănătate. Asupra raportului ministrului nostru secretară de Stătu la departamentului instrucțiunei publice și ale cuUelorâ, No. 10,978. Amu decretată șî decretăm« ce formoza 1 Art. 1. Se institue uä comisiune pentru pregătirea lucrăriloru necesarii la imediata organisare In Bucuresci an VARIETATE. Cu privire fugitiva peste literature romana, si lipsa unei Istorie eritice a literaturei romane. (Discursu rostită de Iustin Popfiu profesorchigimn. și vice-rectori semin. în Oradea-mare la adunarea generale a asociațiunii transilvane, ținutS la Clusiu în 1%6-”1%8 Aug. a. e.%) I. In facie adunării generali a unei asociațiuni, ca a nóstra, carea ’și are mărețita scopu de a răspândi cultura, și a nainta literatura poporului română,mi-aduc și aminte de cuvintele, ce le inspirase marelui Cichindeală, înainte ca vre 53 de ani íntr’une locă alu fabulelorfi séta, amarea și zelule seu naționale: „Mintea mărită nația romănéscu .... mintea! când fi te vei lumina ea învețăturile .... mai atașa „nauă nu va fi pe pămînta înaintea ta.“ Prea bine, prea frumoșii ! Nici vă dată uă țară, nici uă dată unu popor și nu a fostă, și nu va fi mare, daca nu a ocrotita soiințele, daca nu a cultivată ariile, daca nu și-a avută literatura sa naționale! Ferice dată de acelă poporă, la care sa desvoltată și se nutresc si trebuințele înțelesulli; acela va deveni, trebue se devină mare; acela are drepții la viâțji, la rola istorică; are drepta la laururi nerespeditori si ale nemuririi. Ferice de acela poporă, carele are Shakespeari și Corneilli, Schileri și Petrarca, cari și atunci, cându trupurile loru putreziră de multă în sînală geroseală mormîntului, vestescă cu limbă neperifórie mărirea națiunii loru, cari și atunci, cându îns’ași națiunea loru ’și termină rola activă pe scena lumii, — o perenazâ în sferele loru nemuritorie ! După atâtea secta, ne închinăm» și 8<l cu reverința suvenirii vechiloru romani , nu pentru că a fi guvernată lumea de pe 7 coline, ci pentru că au avută Ornt și Ciceron5. Incununămu ca nimbulă gloriei pre anticii ©lini; nu pentru că au setat a reporta triumfuri pe câmpuiu lapteloru sângeróse, ci pentru că au creată și cultivatu selințele și artea, și au ridicată monumante eterne geniului. Și daca acésta e asta, apoi dlorit!e chiaru le tacă întrebarea: cumu stămu ore noi cu selințele, cumu stămu cu literatura națională?! Oare acea viță, ce portă cu măndriă numele de „română,“ viță latină, plantată de Provedință ca uă insulă îi mi4’loculu oceanului elementeloru străine, are ea dreptu, are *j La adunarea generală, fiind și timpulö camfi înaintată, lăsată afară unele puseciuni. Aci Insă se află dicouraulii întregi. Aut,