Romanulu, martie 1868 (Anul 12)
1868-03-28
ANITLU ALU DOUE-S PRE-DECILE. VOIESÖE ȘI VEI PUTE CAPIT, D18T. PK AND . . . . . . . Lg! NOUÍ 48 —- 58 PE DÉSE LUNI........................... „ „ 24 — 29 pe treT luni........................... ,, „ 12 —15 PE T7A LUNA........................... „ „ 5 6 UNU ESEMPLARU 24 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU PR. 20. PENTRU AUSTRIA......................FIOR. 10 VAL. AUST. Artierele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundetorii fi £u$eniu Cararîa. JOUI, 28 MARTIE 1868. LUMINEZA-TE ȘI VEITI PENTRU ABONAMENTE, ANUNȚSURI ȘI RECLAME A SE ADRESA ÎN BUCURESCT, LA ADMINISTRATIONE4, ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DIABIULUI ȘI PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARRAS-HALLEGRAIN BOK DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 5- A N DN 01 DRILE LINIA DE 30 LITERE.................................40 BANÎ INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOUI Senatorii la Cahulű d. Anusia. SERVITIC TELEGRAFICII AU BstîlIA AlIlKI. PARIS, 7 Aprile. La Patrie desminte sc omptută despre o intervențiune diplomatică a Franciei în negocierile despre Schlesvig. Călătoria ministrului de resbelă alu Danemarcei la Paris și la London nuare caracteru politicii. Starea actuale a negocierilor nu face necesarje silințe diplomatice escepționale. Se pote dori ca negociările se se termine mai curândű. (Serviciu privații alu „Monitorului“). LONDRA, 4 Aprilie.— Camera comuneloru a refulat, cu 330 contra 270 voturi, admiterea în deliberare în comitetu a amendamentului lui Stanley asupra Irlandei; a autorizatü însă deliberarea în comitetn asupra resoluțiunilor lui Gladstone cu 328 contra, 272 voturi. Acesta votű face se se preventa respingerea amendamentului lui Stanley ,și adoptarea resoluțiunilor hit Gladstone. Deliberarea va Începe la 27. Camera s’a amănatü pînă la 20.— Camera Pairilor si a avut o discuțiune asupra Cretei. Russell a apărată politica guvernului, care a fost blamata pentru că ma dată ajutară poporatiunii care nu luase parte la luptă. PARIS, 7 Aprilie.— Patria place că Budberg a primită ordine de a transmite imperatorului mulțămirî din partea Țarului pentru onorile date memoriei lui Nicolae Țarevici, și pentru primirea plină de curteniă cea făcută la cizza lui Alexandru Țarevici.— Iniatul. Situațiunea anuncă că va înceta de a apare de la 9 Apriliü. BERLIN, 7 Apriliü. — Parlamentulă federale s’a amănată pînă la 16 Aprilie. VIENA, 7 Apriliü. — Patruspre<zece episcopî aă adresată vă scrisore ministrului președinte, esprimînda părerea de reă că legea fundamentale a lipsită eclesia de autonomia sea.— Camera-de-josu a adoptata legea relativă la afacerile interconfesionale. — Reichsrabulu s'a amănată pînă la 20 Aprilie. LONDRA, 7 Aprilie.— In Camera-de-josü, asupra unei interpelări a lui Stanley, guvernul a declarată că insurecțiunea în Creta nu S’a terminată încă, dar ii este multă redusă. — Engliteza își pune tote silințele in favorea poporațiunii creștine. CONSTANTINOPOLE. 7 Aprilie. — piarulă Turcia zice că singurul obstaclu pentru pacificarea Cretei este transportulu familielor cretene de cătră escadra rusă. LISABONA. (Navele de la Rio cu data 8 Martie.) Brasilianii au luată Asemțiunea și uă redută la nordulu Humaitei. La Montevideo aă isbucnită tulburări. Președintele Flores a fostă asasinată. Ordinea e restabilită. Generalul Batle S’a alevit președinte. PARIS, 7 Aprilie.—Pressa dă ca sigură întrevederea represintantelui danes cu Moustier relativă la Schleswig, după care ar fi fost trimise instrucțiuni precise lui Becedetti spre a conferi cu Bismark și a se sili se resolve dificultățile negocierilor dintre Prusia și Danemarka. țiabulă Francia (jice că legea pentru întruniri va fi trimisă de cătră comisiune la Senate în a doua deliberare. Malaret a sosit aci pentru afaceri personale și va ședea căteva cjfre. Consulatul generale ale Franciei la Varșovia nu se va suprime. LONDRA, 7 Aprilie. — Cabinetul Disraeli nu se va retrage de la putere cu totă votulă din urmă ală Senatului. ADMINISTRATIUNEA PASAGIULU ROMANII No. 1REDACȚIUNEA STRADA ACADEMIEI 22. București ” Liera" Lucrările Camerei superă forte pe foștii miniștrii de la diar iul ű Pressa, și superarea este atăta de mare în cătu nu se mai sfiescu de nimicit, nici chiară de periclu d’a li se demonstra de către orîcine și neadeverulü ce susțină și contrazicerile în cari cadă ei inșii la fiecare linie. Aceste lise se renimă îndată la dovedi • 26 Eca ce ^ice Pressa de azi (Marți, Martin) despre Cameră. „Nu scimă dacă a ținută s’arate că nu este mai puțină capabile de cătănă mașină d’a funcționa răpede, și dacă a găsită de trebuință d’a mai adăogi aceste nouî probe de necugetare la trecutulă scă, deja cunoscută.“ Și’n altă parte: „Sprincena ministerială lucreză și acumă ca ș’atunci (dupe 2 Masă) și budgetulă se voteză totă prin aclamațiune.“ Se fiă pre adeveratu că Camera actuale voteză ca uă mașină, dupe direcțiunea ce-o dă sprincena ministerială? Se ceremă deslușiri despre acestă adeverit totă la emininții patrioți și bărbați de Stată de la Pressa. „Are elă, (ministerială) în Cameră uă majoritate d’acele care voteză făr’a cerceta, totă ce i se pune nainte de către șefii sei poliției ? Din nefericire treime se respundemü chiar de pe acumă întrunii modă negativii, căci, abstracțiune făcendă d’acea fracțiune care se numeșce libera și indipendinte, și care a ’ncepută a face Zile amare pârlitului roșii, dar apoi chiară în sînulă roșiiloră ortodocși, nu este nici de cum acea disciplină, acea supunere asolută la direcțiunea ce le vine de la guvernă, care suntă indispensabile, căndă este vorba d’a ave acea unitate de acțiune care singuri pote se duc la scopuri împregiurări ca cele actuale. Considerațiunile de persone jocă încă ună mare rolă și’n partitură roșie pură, proiectele se discuta prea mulții, și se amendesc prea mulții, în întrunirile pregătitore ale partitei, și’n fine inițiativa pornesce nu de la guvernă ci de la partită.“ 1) Asia dată într’ună numeră spune că lucrurile mergăreă fiindă că majoritatea Camerei nu este disciplinată, fiindăcă proiectele se discută prea multă în întrunirile particularie, se amendeză prea multă și inițiativa loră pornesce adese de la majoritate și ’n celăl ’altă spună că lucrurile mergă reă fiindă că majoritatea este disciplinată, ba încă până la sprîncenă și proiectele vină numai prin inițiativa miniștrilor și nu se discută ci numai se voteză. Care din aceste două relațiuni sunt adevărate și care procedură ar putea face pe Pressa ca se zică că este cea bună? In No. de azi foca: „Budgetulă pe anul 1868 sa votată în căteva ore.“ Toți soiă, primo: că comisiunea bugetarie a studiată 50 de zile budgetulă și veniturile anului 1868; secundo: că Camera n’a votată în căte-va ore ună nou budgetu, ci a decisă că budgetulă anului 1867, se fiă budgetulă anului 1868 și la Masă se voteze budgetulă anului 1869. Acestă adevărulă recunoscu ea și cei de la Pressa, totă în același numerădică: „ Aă pusă căteva ore pentru a primi budgetulă fostului minister (Strat) pe care sau combătută, ș’aă recunoscută, în adevără, singuri c’acelă budgetă s'a lucrată în condițiuni mai bune, căci s’a discutată aprópe de doue lune și la desbatere au luată parte omenii cei mai luminați, cari au fostă din tote cernerile dară cari nu găsescă locă în acesta de astăfot.“ In care din aceste două relațiuni cei de la Pressa, aă fostă cu adeverată căndă în același numeră se contrazică ei bușii? și pentru ce caută a ataca Camera pentru culpe ce nu le are? Se ftă pre fiindă că nu-î găsesce culpe seriose și fiindă că setea d’a ataca îi orbesce pân’aî face se se contrazică ei înșiî și ’n acelașî numără? 1) Pressa, 18 Martie 1868. Se ’ntrebămă în trecătă, pe foștii miniștrii de la Presa, carii suntă acei ómeni, „cei mai luminați, mai cu semă în cestiunî bugetarie, carii au fostă din tote camerele și numai acumă nu suntă deputați ?“ Mărturimă că noi nu eimo scemă pace, omeni „cei s’amă dori se ne-î mai luminați,“ facă cunoscuți Presa, ca se putemu și noi se ne ’ntorceau cu facia spre acei luceferi Tată în noi de azi Presa Zice: „Ună proiectă de armată se pune pe biuroulă Camerei. S’atinge d’a face din România oă țeră militară ș’a-i da ună regimă ostășiască. In ce locă asemene mesură nu preocupă multă vreme și publică și guvernă ? La noi, pe neașceptate, ministru îlă scote din cartenele sale, îlă asvîrle încă dimineță pe biuroulă Adunării ș’a doua Zi ecă lă că ese votată în Cameră pentru a ne spune la toți că suntemă datori d’a lua pușca în mănă ș’a fi ostași suptă d. Adrian. Majoritatea nu se preocupă dacă veniturile sunt în stare d’a mănține uă mare armată permanente, nu se ntrebă de marii și mai bine d’a întrebuința averea Statului la îmbunătățirea materiale, la r’espendirea instrucțiunii publice ș.c.l. Toți semn că ministrul Adrian — fiindăcă Presset, îi place numele proprie — a presintată proiectulă d’acumă doue luni care s’a discutată necontenită în comisiunea Camerei și Ui iară în Presă. Toți sciă c’acestă proiectu n’a eșită din cartenele d-lui Adrian ci este, cu forte mici modificări, proieptulă votată de Cameră la 1863 și celă decretată luptă regimulă lui 2 Mai, luptă care d. Strajă a fostă ministru. Toți scă încă că tóte aceste proiecte nuaă introdusă în România nici un sistemă none, ci numai regulată cea-a ce a fostă în vechia me și mai cea-a ce este și azi. Prin urmare nu este exactă că „proieptulă“ a fostă asvîrlită încă dimineții pe biuroulă Adunării ș’a doua Zi a eșită votată din Cameră; nu este eșaptă că n’a fostă studiată și mai puțină încă c’a făcută din România cea,-a ce n’a fostă,uă țară militară;“ și cătă pentru cea a ce s’atinge d’a se da banii pentru instrucțiunea publică, nu d. Strat, are dreptul ă a face asemenea oservări și imputări guvernului actuale. Ca se severă și mai bine sinceritatea acestoră critici se facemă cunoscut că totă în acestă No. Pressa însași zice: „Am votată legea armatei care, bună scă rea, este opera d-lui Cogălnicianu și care nu i-am costată de cătă ostenela d’a o scoate din vechile cartoane ministeriale.“ Încă vădată ecalogica și sincesitatea criticelor, iluștrilor, învățați, patrioți și foști miniștrii de la Pressa. Și căndă ei inșii se combată în asemene modă credemă că maremă trebuință de cătă a propaga cele ce scriă spre a putea vedea flăcare ce suntă și ce voescă. S’a răspândită sgomotură că în Bacăă cinci sute de familii israelite ar fi espuse in cămpă, supuse persecuțiunii și isgonite din districtă. După informațiunile luate, aceste scriî au fostă răspăndite de cei ce voră a provoca agita puci în țără. Nici în Bacău, nici aiurea nu s’a întâmplată nimică analogă. Se publică dară acesta spre cunoscuta generale. (Monitoriulă) (Comunicată.) CAMERA DEPUTAȚILORU. Ședința de la 24 Martiu. Luptă președinta d-lui N. Colescu. (Urmare.) D. I. Codrescu. Domniloru, luăndu cuvăntulu astărji înaintea d-v. suntă adăncă mișcată mai cu sémn avendu a ve vorbi pe terămură pe care onor. d. Ministru de Interne a pusă cestiunea. D-loru, mai nainte de tóte voi'u face uă mărturisire. Eu suntu unulu din acei ce au supscrisu proiectulu de lege in cestiunea evreiloru (aplause), declara deci că, nici eu, și nici unulü dintre amicii mei căjî au supscrisu in acelü proiectă, nu amu avutu nici cea mai mică înțelegere, nici directă, nici indirectă, cu onor. Minisleră; nncasulii acesta nu amă avută nici uă înțelegere, nu dorà că nu amă fi voită ca un asemenea, cestiune se fiă pusă în discipline după uă chibzuire óre care, fiă măcară indirectă, cu guvernulă terei, dară, d-loră, prețuitorii proiectului in cestiune, scraă bine, și âncă de mai nainte, intru cătă în acésta materie Înțelegere póte se fi ă. D-loru, căndă amu supscrisü proiectulă de lege în privința evreiloră, s iamă asemenea prea bine, și eramă dinainte cu toți pregătiți, la tóte insultele, la tóte calomniele, la tóte injustițiile ce aveaă se se arunce asupra nostru! Sciamă că o se simă tratat de barbari, sciamă că o se ne numesca jidano-fagî, dară, cu tóte aceste, era ună lucru, care, In inima nóstră, vorbea mai tare de cătă ori ce, era datoria nóstra! D-loru, nimenea nu póte tăgădui că acesta cestiune a evreiloru a devenită in tara nóstru uă cestiune de viéta nationale. Dacă și d-v. ar fi avută ocasiune a vechea poporulă Romănă, cumă este decimată, cumă este adusă la temnițele sărăciei prin lăcomia evreiască, dacă ap privi fetele cele mai frumóse, florea satelor nóstre, corupte prin meșceșiugurile evreescî, și transportate cu sutele spre a fi speculate, pînă în lăuntrurile cele mei depărtate ale Asiei mici, și pînă în Egipetă (aplause). Daca apoi se vedep pe junii noștriî săteni, chiară din copilărie ademinip și conduși din ticăloșie în ticăloșie pînă ce e cuprinsă trupul ă soră și îmbibată de băutură otraviciósa a evreului (aplause) ajungă astăferă în stare de fantome (aplause). Dacă apoi se vedeți târgurile nóstre pustiite de elementulă romănescă și na punea nóstru degenerăndă din pi în pi și pe acea frumósa popora pune care era uădată în munce Moldovei, devenindă pe fiă care pi mai multă că popor a pune gârbovă și mîciură, care nu póte inspira de cătă mila și desgustură (aplause). Eî bine, d-lorăl de sfidă pe oricine, care ve pendü tóte aceste ar pute se nu strige îndată . Na punea acesta trebue scăpată de acesta plagă! Cestiunea evreiloră în acesta torá trebue regulată! Acesta este d-soră, sentimentală care ne-am făcută și pe dos de a lua impativa în acesta cestiune. — Amă voită d-loră se chiamămă atenpunea representand loră napunea, și din cele-lalte părp ale României, amă voită se le spunemă și soră, că Romănia, Patria nóstra a tuturoră, dacă este fericită in unele părp ale ei, trebue se gândescá și la acele părp care suferă și suferă amară! Amă voită se chiamămă atenpunea representanploră din acele părp ale României care, din norocire și din mă hară Dumnezeescă, suntă scăpate de acestă reă pînă acuma, se le arezămă periclulă și se le spunemă că dacă lucrulu va remănea astă-felă cumu este astă pî, apoi In curendu, și prea curéndu póte, și acele părp ferite pînă acumă, voră ajunge și ele în starea în care uă parte din eră este deja. (aplause). Amă voită se chiamămă aten punea loră, și se le chemă: fraploră, doue datorii aveți de Împlinită în acésta cestiune: se scăpați pe nisce frați care suferă acumă; și se ve asicurațî și pe d-vóstra pentru viitoră: (aplause) regulați dară cestiunea acesta! Eî bine, d-loră, unde este crima unui asemenea faptă ? Venit’amă noi se impune mă voința nóstru cuiva? Nu, d-loră, noi amă venită cu umilință și respectă se espunemă înaintea d-v.iă situa pune, se ceremă mă remediă. Dacă locuia pe care noil’amă propusă nu place, daca se socotesce prea violente, barbară chiară: Eî bine, propuneți d-v. aceaa ce veți socoti mai nemerită, amendați propunerea nóstra, noi nu ne înprotmă, dară pentru D-peă, d-loră, cestiunea acesta trebue se se trateze, căci lui rulă nu póte remănea asta! D-loru, după tóte insultele ce evreii și partisanîi loră ne aruncă prin presă indusă în retăcire, prin calomniile loră, după starea de îndîrjire și revoltare la care aă ajunsă evreii înora din causa unoră asemenea Incuragiărî, asta în călăbu scimă ce se póte întâmpla: — Chiară astă-cu d-loră a venită la Adunare uă depeștă telegrafică de la Huși unde Gățîva cetățianî arată începuturile consecințelor acestei stări de dăruie a evreiloră: chiară astă]îdică s’a citită acea depeștă, în care se areta cumă Românii suntă insultați în ora soră, cumă deputații cari au cutezată de a supune înaintea Adunării acelă proiectă de lege, au fostă batjocoriți în totă modulă In piață publică, in fața autoritățiloră, de cătră evrei, și cumună venită cetățianiî cari in indignațiunea loră aă reclamată la procurare aretăndu’i că este uă lovire a legei d’a se insulta astă-felă nisce ómeni cari nici măcară suntă presințî și domnia sea se’șî facă datoria; insă că acelă procurară a stată cu mănele încrucișiate; după tóte aceste, însă d-loră, noî, supscriitorîi propunereî, suntemă departe d’a ne plânge cătușî de pucină, și nu amă fi rădicată nici uă vorbă, nici uă murmură măcară, dacă ocasiunea nu ar fi fostă aduși astăzi, fără se o fi provocată noi cătușî de pucină, fără se o fi dată ! Credeamă insă d-loră că, celă pucină, cele ce se jică pe nedreptură in contra nostru, nu voră găsi nici uădată mă resunetă pe aceste bănci.............. D-loră, ni saă fisă că simțimentele nóstre nu suntă simțimente românesc!: așia a zisă onor. d. Ministru de Interne la începutul discursului d-sale. D. Ministru de Interme. N’am afisă așia! D. I. Codrescu. La urmă cea dreptă a mai revenită. . . . Ințelegu că emoțiunea preocupațiunea în care d- sea era lă a îndemnată a fi poteamă aspru pentru noi; amu fostă adâncă loviți d-loiu, dară pentru acésta nud voimă nici decumă d-luî Ministru. .... Credemă lu sentimentele d-séle romănescu, credemă că presiunea trebue se fiă prea mare, și d-sea voindu se arate că nu împărtășiasce ideiele propuitoriloră, aă pusă póte prea multă căldură întru a declara acesta. Ințelegemă prea bine că ideiele propuitoriloră acestui proiectă se nu fiă împărtășite de d-sea, dară se merge pînă a nega propuitoriloră și simțirile loră curate, și romănismulă loră, credă că acesta era prea multă, căci d-loră, dacă numai din acésta urmare a nóstru, s’ar conchide că noi nu mai avemă sentimente Romănescu, apoi d-loră, ar trebui se dedică totă asta și pentru era intrega care sufere și care astăzî vedice scăpațime de posițiunea în care nuaă adusă evreii! Atunci trebue se sedică că tótá acésta (éra nu mai e románés á! (aplause) că nu mai suntă Romani acei cari în suferințele lor, cuteza de a se plânge, cuteza de a le spune! Ei D-loră! dară ni s’aă pusă înainte că dilemă, și dilema este acésta: sau proiectul ă va fi respinsă de acesta onor. Cameră, și atunci vomă trece ăelași, — căci se va dice că proiectul ă s’aă respinsă în facia unoră amenințări, — sau vomă primi proiectulă și atunci va fi...............potopulă! D. ministru, de interne. Barbari. D. I. Codrescu Ai atunci vomă trece de barbarii de ce d. ministru, dacă ară fi numai atăta nu ar fi pré de speriată,dară amă cred’ată că are se fiă potopă de noi... Ei bine! credă ca dilema acesta nu ară putea fi pusă în cestiunea de facia. D-lară, vamă spus’o de mai nainte că, intențiunea propuitorilor, proiectului de lege în privința evreilor, aă fostă acea, de a atrage atențiunea d-vostră, asupra acestei cangrene a societății nóstre. Amă fostă aduși la acésta cu atâta mai multă, pre cătă deunădî cu ocasiunea present,arii unoră petițiuni ale locuitoriloru din mai multe sate din judeciulu Nemți, care suferă forte multă din causa evreilor, — și onorabilă d. Cogălnicianu ca unulă ce cunosce localitatea, d’ar ară vrea, ară putea se aducă mărturia sea, că nu adeveră aceste sate suferă multă di la evrei .... D. M. Cogălnicianu. Așa este. D. I. Codrescu. Eî bine! acele petițiuni venite la Adunare au fostă trimise la comisiunea petițiuneloră și acea onorabilă comisiune prin concusiunele raportului scă aă opinată ca se se recomande guvernului, ca avându în vedere legile esistincte se scutescu comunale rurale de năvălirea evreiloră care le facă arătareă. Amă putută constata ataneu, cu mare bucuria, că aceste condusiunî seu adoptată de onor Adunare fără discuțiune. Adevărată așa este. Amă înțelesă pre bine ca adunarea se nu fi voită se facă