Romanulu, iulie 1868 (Anul 12)
1868-07-01
ANULU AțiU DO VOIESOE ȘI VEI PUTE CAPIT. DIST. PE ...........................................LEI NOOÎ 48 -------- 58 PESÉSELÜNÍ. . . . „ »24 ----- 29 PE TREI LUNI.................... ,, „ 12 15 PE UA LUNA.............................. ,, 5 6 UNU BSEMPLARU 2 4 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA....................FIOR. 10 VAL. AUST. ADMINISRTATIUNEA PASAGIULU ROMANU No. 1. — REDACTIUNEA STR COLȚIA NO. 42. Articlele trimise și nepublicate se voru arde! —Redactorii respundetorii Eugeniei Carmia. LUNI—MARȚI, 12 IULIU 1868. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI ------------PENTRU ABONAMENTE, ANUNțURI ȘI RECLAME ARE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DIARIULUI ȘI PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARRAS-HALLESBAIN RUE DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 5. ANUNȚIURILE LINIA DE 30 LITERE..........................40 BANI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOU MARȚI 2, MERCURI 3 și JOUI 4 IULIU CONCURSU INTRE MEDICI pentru trei posturi de medici primari la spitalele civile. La 12 ore, argumentațiune în ședință publică la Spitalul Goicea. Credemu că profesorii, omenii de stiințe și literații se voru interesa de acestă concursa. SERVITIU TELEGRAFICA AMI BOnMIJLIII. PARIS, 11 Iuliu. In Corpulă legislativii d. Ollivier a atrașii atențiunea Camerei și a guvernului asupra consiliului ecumenicii, convocată de Papa. Statula, adică domnia-sea, nu trebue se-î aducă nici uă pedică dară trebue se pregatesca legi în privința despărțirii bisericei de Stată. D. Barache respungândv adisă că guvernul ă urmeza indouita regulă ce-î este impusă, una de Concordată și alta de principiile de la 1789. Presa asigură că se vor deschide în curândű și oficiale negocieri asupra uniunii diamante între Francia, Belgia și Olanda. Sorii particulario din Madrid consideră conspirațiunea ca forte gravă din causă că tóte fracțiunile oposițiunii s’aă unită cu Carlistiî. ALTĂ DEPEȘSĂ. PARIS, 11 Iulie. La Patrie spune că guvernul Spaniolă a trimis u uă corvetă cu vapore pe costele Andalusiei spre a supraveghia gurele fluviului Quedalquevir. Epoca asigură că este un mare agitare în Portugalia. Ea adaugă, că regele ar fi oferită președinția Cabinetului Marchizului Pencho și că armata ar fi aclamată pe Saldanha. MADRID, 11 iulie. Ducele și ducesa Montpensier au plecată la 9 iulie de la Cadix pentru London, semnată din tóte ponturile de privire, a procesului ce s’a făcută la Belgrad ucigașilor prinși și mărturiți. Publică mă dară mai la vale acea dare de semă și o recomandămă cititorilor noștrii. Peste 6 clile începă la noi alegerile pentru Senată. Aceste alegeri avândă cea mai mare însemnătate politică, toți Românii sunt datori a avea și mintea și ochii întorși spre colegiile electorali și d’aceaa suntemă datori a curma aci revista nostră, spre a vorbi în articlulă speciale de mai jos, cu colegiele electorali, spre a le spune opiniunea nostră despre Senată în genere și despre ală nostru în particulariă. Bucuresci Cuptoru. Depeștele despre cele ce se petreci în Spania și ’n Portugalia, de se vorü adeveri, simtă de cea mai mare gravitate. A primi soiri de resettle și ancă de felurite resettle din Spania, suntemă de multă deprinși; nu totă astă felă însă este și cu Portugalia și de acea a dacă, încă vădată, soirile aceste se voră adeveri, atunci cestiunea este gravă și póte lua proporțiuni forte mari. A aresta, a închide și a eșila personele cele mai ilustre, este ună ce obicinuită în aristocratica și catolică Spaniă. Este asemene naturale se bănuiască și se isgonescă pe Ducele de Montpensier; este însă cu totul nouă și forte seriosă temerea ce, după soriile telegrafice, se pare a avea guvernul Spaniolă de Portugalia, și uă temere atătă de mare încâtă a ordinată supraveghiarea fruntarielor sele din acea parte. Acestă ordină ală guvernului Spaniole devine multă mai gravă dacă va fi adeverată că rescula a devenită atătă de mare în Portugalia, încătă însa-și armata aclamă ună președinte ală Ministeriului. Sperămă însă c aceste scrii voră fi în curenda de minute, căci întrală feră oricine vede c’aceste rigate suntă în ajunulă unei mari catastrofe. Asasinatulă principelui Mihailă ală Serbiei, deși d’uă camdată poporală Serbă asclută a trece cu isbendă prin ițele acestei infame conspirațiuni, totușî oricine înțelege c’a adusă nesce complicări cu cari Serbia n’a sfîrșită ancă, era învinsă ancă pe deplină conspirațiunea. Astăfelă dată avemii celă mai mare interesă a urmări cu atențiune totă ce se petrece în Serbia și a cunosce pe deplină amenunțele conspirațiunii. Diarulă Debats ne vine în ajutoră, publicăndăuă dare de somn, însn anulă trecuta s’a iscată între medicii capitalei să vină polemică. Unii susțineau că înaintările la spitale și numirea profesorilor se se facă prin concursü, alții doreau mai bine ca aceste posturi se se dea după vechime ... și se ințelege favore. De câteva timpű, se admisese deja concursulu pentru posturile de medici secondari și de medici verificatori de decese. Acumă, însă pentru prima oră se face concursu pentru numirea medicilor primari. In alte locuri, nu numai medicii, dar și omenii de litere, omenii de stiință în genere și profesori ascultă cu mare interesul desbaterile concursului, și mai ales argumentațiunea. Vomii spune în două cuvinte în ce consiste argumentațiunea. Unu medicii face unu memoriu, unu opusculi asupra unui punctă de medicină studiații de densuli, imprimă acelă memoriu și’lii distribue. Doi alți competitorî sau aspiranți vină se’lü combată. Blü cată a se apĕra. Se înțelege, că fiecare avendu de interesă ca ceilalți aspiranți se rumănă maî pe roșii de cată densulț, face totă posibilulu ca se atace pe cătărete pe celă desemnatü de sorți pentru a fi atacată. Fiecare candidată este atacată de douî competitori, și atacă și elu pe alți douî. Gumă se vede, este uă adeverată luptă de sciiițe și argumente, ș’uă luptă, în care presința de spiritfl juca ună mare rolă. Aci se vede care din medici este mai bună avocată. Judecătorii staă cu gura închisă, nu facă de cătă a asculta, și în urmă voteza pentru cei cari ’înă găsită mai tari. Unii candidați publică istoria bolnavilor, ce au aflată mai interesanți, și adaogă observațiunile fără personali, remarcele lor, în scurții. Alții nu publică de cătă istoria unui singură bolnavă, și pe urmă împle pagine și pagine cu compilațiuni din alți autori. Credemă că corpură profesorală și amatorii de discuțiune șiințifică vor merge cu plăcere se asiste la argumentațiune. Ședințele se vor ținea Marți, Miercuri și Joițî, la 2, 3 și 4 lună, la 12 ore precise, în localul Spitalului Golcea. Marți D. doctoră Nica va fi atacată de d-nii Măldărescu și Negură. D. Măldărescu va fi atacată de d-nii Negură și Trandafirescu. Miercuri D. Negură va fi atacată de d-nu Trandafirescu și de D. doctoră Obedenaru. D. Trandafirescu va fi atacată de domnu Obedenaru și de D. Suțu. Nouî domnu Obedenaru va fi atacată de d-nii Suțu și Nica. D-nu Suțu va fi atacată de d-nii Nica și Măldărescu, ța sorű. Deși cestiunea este clară prin ea însășî, și lămurită prin desbaterile ambelor Cameri, prin circularia Ministrului și prin faptele flăcărui din aceste mari corpuri ale Statului, totușî ne vomă împlini datoria d’a pune supu ochii alegătoriloru, acumu că ne aflămu în ajunulu închiderii desbateriloru, uă răpede espunere a Gestiunii, uă simplă însumare, pentru a servi flăcăruî alegetorii spre aducere aminte, ma î nainte d’a-șî da votulu, ma î nainte d’a deslega grava cestiune ce este adi pusă naintea lui. Nici vădată la noi n’a fostă ună Senată. Unitatea Adunării naționale a fostă în tradițiunile și în moravurile nóstre. Naintea lovirii de Stată, cățî-va individ începură a propaga în România instituirea unui Senată. Unii, din partită cea vechiă, voiai! ună Senată ca se potă readuce suptă uă formă nouă, vechia boiărie, s’a împiedică printrînsulă spiritulă democratică și liberală ce se redescepta pe totă dina și cuă putere atătă de mare, în cătă începuse a ’mpinge nainte însașî Camera restrînsă a Convențiuniî. Alții, partita fostului domnu și boiarii cei nouî, cei parveniți, carii suntă totă dolina și în tote fețele mai reî de cătă boiarii cei vechi, voiau ună jenată ca se aibă mai multe funcțiuni nouî și mari, și ca se potă ave prin elu unu instrumentă mai tare în serviciulu despotismului. Presa liberale a desbătută atunci acestă instituțiune, a adusă aminte faptele tutoru Senaturiloru, a demunstratu cumu acestă cârpă a fostă mai totudeuna ună instrumentă ală reacțiunii ș’alu despotismului, și cumu, în momentele cele critice, elu celă d’ântâiu a mușcată măna ce pin aci o linsese, elu celu d’ântâiă a datu lovirea ucigașă celui căruia slugărise cu lașitate pe cătă fusese tare, toți s’aducă încă aminte că marea majoritate a Romăniloru era cu presa liberale, în contra Senatului. Lovirea de Statu, luăndu resuflarea libertății, permise lui Vodă Cuza, a-și pune în lucrare voința sea, ș’atuncî pentru prima oră apăru și la noi pe scena politică Senatulu. Contrariu tradițiunii și moravuriloru nóstre și născută prin pecată, elă n’ar fi putută se se rescumpere de cătă prin minuni de desinteresare, de patriotismu și de amore pentru liberetate, dară nu era creată pentru acesta. După 11 Fevruarie, națiunea în mare majoritate s’a manifestată în contra acestei instituțiuni și cele mai multe din colegiile electorali aă cerută de la aleșii loru a respinge acestă instituțiune străină și întrodusă la noi printruă crimă. Și cumă putea fi altă felă căndu Senatulu este uă instituțiune cu totulă străină națiunii romăne, căndu istoria a dovedită că elu n’a adusă mai nici unu bine, chiaru în acele Sfaturi unde nascerea seu întroducerea sea a fostă conformă cu moravurile și cu instituțiunile publice, căndă din felurite împregiurări, ne lipsesce chiaru capitalulă ceruții de omeni pentru a putea ave done Camere, bine constituite și căndu, în sfîrșită, noua lege electorale a fostă făcută astu-felu încătă Camera deputațiloru se constă în sînul ă iei, și acelă elementă, care singurii ar pute se compune la noi mă Senată? Colegiulă f-iu, și chiară colegiulu ală douilea, cari alegă pe deputați, represintă proprietatea fondiară în tote interesele iei, astăfelă precumă represintă aceste interese și ambele colegiurî cari alegă pe Senatori. Căndudară proprietatea este pe deplină represintată în Cameră, și căndă are aci doue colegiele din patru, pentru ce densa, și numai dânsa se aibă și că a doua Cameră? Acestă îndouită represintațiune ne avându nici ună cuvântă de a fi, acestă mare privilegiă fiindă cu totulă nedreptă, națiunea se pronunță, precumă diserămă și precumă toți soiă, în contra Senatului. Boierii cei nou’ însă, uniți cu cei vechi reveniră la ținta lorii cea vechiă, și profitându de gravitatea situațiunii în care eramu la 1866, centră cu stăruințiă Senatulu și amenințară că de nu li se va da, voru pleca și voră face astă felă ca Camera se nu maî filă completă și se nu mai potă lucra. Astafelu dară eramu amenințați pe d’uă parte se remânemu cu Statutul, ș’acesta dup’uă revoluțiune, la ’nceputulu unei domnie care nu era încă recunoscută de puterile amice, care era combătută de Austria, de Rusia și de Turcia și cându acestă din urmă ne ameninția forte clară c’uă invasiune; pe d’altă parte putemu fi amenințați, după cererea acestora trei puteri din urmă, d’a se cere Constituțiunea cea nouă la Constantinopole spre a se lua cunoscințiă despre dânsa, astăfelă precumă s’a fostă făcută cu Statutulă, și pe lêng’aceste eramancă siliți a nu ne pune prin Constituțiunea nóstră în mare divergințiă cu obiceiurile europeane. In asemene situațiune partita naționale, acumu ca totu daima, făcu sacrificiulu și primi Senatulu ca se potă scăpa restulu, îlă primi mai cu semă ca uă nouă încercare reale dară decisive. Acestă încercare asolvitu-a instituțiunea de cele ce i se imputau, scă din contra confirmatua, și încă cu prisosu tóte temerile ce amórea patriei și a libertății desceptase contra acestei instituțiuni? Unu Senatu se póte înțelege acolo unde esistinția legale a casteloru sau a claselor, cere uă îndouită represintare pentru interese osebite. Astufelu a fost bună Senată în Roma și este încă uă Cameră de lordi în Enghiera. Patricianii, carii surpaseră uă regalitate, se vedură mai în urmă siliți a ține semă de popor, a crea magistraturele plebeiane. Luptele acestora done elemente în cetatea Romei însemnă stațiunile civilisațiunii romane. Era rivalitate de ’nrmurire daru era emulațiune pentru mărirea Romei. Senatul a păstra depositulu tradițiuniloru, unitatea planului, secretură biruințeloră; comiciele poporalie îi dau Consulii ș’uă noue impulsiune; și Romanulu, magnetisânulu, astufelu amândouî polii sei deveni domnulă lumei, poporală rege. In Englitera, lordii parvenindă a subalternisa regalitatea, și fiindu ei inșii adevărați regi teritoriali, fură siliți cu timpul ă s’admiră a ’mpărți autoritatea legislativă cu comunele, adecă cu represintanții intereselor industriale și comerciale ale țereî. Astăfelă Camerei lordiloril privilegială d’a păstra și urmări proiectele secularie, pe cari le urmări c’uă stăruințță demnă d’acea-a a Romei. Camerei comuneloru îngrijirea d’a le face a fi înțelese de glote ș’a le ’nlesni esecutarea. Pe cândă una s’aplica a ’ntinde acțiunea Englitereî peste totă lumea cealaltă se silea a o arăta ca pământulu libertății. Ș’acestă acțiune, îndouită dar una, produse marea înrîurire ce Englitera avu asupra imaginațiunii omenirii. Imitațiunea servile este celu mai rea lucru din lume. Se găsiră popore cari printr’u admirațiune necugetată și prin slăbiciune și nesolinită începură a copia instituțiunile Englitezeî, far’a vedea osebirile ce făceau ca acele importațiunî se fă mai multă năpedică. Astăferă cându Francia, după isbândire cele mai mărețe că nu luptă cele mai mari nenorociri, și regele, adusă în jurgónele armatei de invasiune, dicea că după Dumnedeu regintelor Englitereî datoria tronulu fi naturale ca emigrații se imite pe Englitera în Constituțiunea cea promulgată de regele Franciei. Astăfelă dată ei făcură două Camere, ca și ’n Englitera, fără se se fi întrebată dacă era în Francia, după revoluțiune, două elemente osebite și amendoue legitime, cărora trebuia se li se dea câte uă represintațiune, pentru ca astfelă, ca printr’uă îndouită bătaie a inimei naționale, viața publică se se manifeste, regele restabilindu la trebuință ecilibrulu dacă ar fi tulburată prin vr’uă causă întâmplătorie. A doua zi după marea nivelare sociale a Republicei nu mai erau clase privilegiate. Pentru ce daru uă Cameră de pairi cându nu mai erau marchisî și duci, cându titlurile onorifice ale mareșialiloru eclipseu prin lucirea biruințeloru, prin carile și dobândiseră, cele mai mari suvenire ale numeloru vechiei nobilime, cându toți cetățianii erau egali înaintea legii și cându, după cumu a mărturită încă șî regele Ludovik ală XVIII, nărui soldată purta în gibernarea bastonulu de mareșială ? Pairii Franciei erau ținuți de a fi cei mai iluștrii și cei mai avuți ai națiunii, daru în faptă erau omeni mai avuți și mai iluștrii în Camera deputaților, și nu era între ambele Camere altă osebire de câtă depending de coronă a Camerei de susu, fiindăcă regele numia pe cine voia, ca răsplătire a serviciilor făcute, adecă a unui devotamentu asolutu, ș’a unui legământu de supunere fără reservă. Camera Pairiloru dară nu represintă în ochii poporului de câtă uă amenințare contra egalității; uă dorințiă instinctivă d’a reveni la régimele din nainte de 89, uă petră de asceptare pentru restaurarea vechiului edificiu feudale și regale. Aceasta era causa nepoporarității sale dară și singura rațiune a esistinței sale. Poporală gonesce regalitatea ce fusese adusă de cătră străini. Ce mai pute dară însemna că Cameră a pairiloru într’uă monarchia eșită din baricade! Pe căndu însă poporală, îmbătată de vederea drapelului tricoloră, cugeta la gloria și la libertate, dibacii, cari în timpul luptei se daseră afundă, eșiră, profitară de uimirea, de mărinimia și de încrederea lui, și începură îndată aiciunti biruința și scamptară Camera pairiloru; cu tote aceste totă fură siliți a-î șterge ereditatea, și prin acesta îî redicară orice semnificare, lăsăndu-o se supsiste numai ca uă SENATULU. La 7 Iuliu, alegatorii colegiului al 2-lea, și la 9 ai colegiului 1, vor precede fiecare la alegerea unui Senatore. La 7 pentru unii, și la 9 Iuliu pentru ceilalți desbaterile se închidă și alegătorii pronunciă sentin