Romanulu, septembrie 1868 (Anul 12)
1868-09-11
ANULU ALU DONE S PRE- DEGILE VOIEROU ȘI VEI PUTEA leT n. Lei neșaNU — CAPITALE 48 DISTRICTE 58 PE SESE LUNI „ 34 „ 29 pe Ibbt lung „ 12 „ 15 PE HA LUNA „ 5 ., 6 ANU ESEMPLARU 24 BANI PENTRU PALlIS PE TRIMESTRU PR. 20. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL. AUST. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundeteră Eugeniu Carada. ADMINISTRAfIUNEA PAS.VIiULA ROMANU No. 1. —REDACTIUNEA STRADA GOLȚIA NO. 42. MERCURI, 11 SEPTEMBRE 1868. LUM KEZ A TE ȘT VEI F ! PENTRU ASIONAMENTE, ANUUNK'KI UK cl. AMR a BE ADRESA ÍN BUCURESOl, LA Al'M INlöTHATIt’NX' A ZIAETTLV1 IN DUSTRICTE LA COEE*PONUNIIÎ MARIIT ÜI ț PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DABRASTIAI.LILIJTIN EDE DK l’aNCIENNK C( MEDIE NO. 6. ANÜNgiOBlLE LINIA DE 30 LITERE.............................40 BANÎ INSERTIDNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOl’I SEHVITIÜ TELEGRAFICÜ ALl) HOMAM'IiU«. PARIS, 21 Septembre. Islamulu le Siecle de azi, vorbindu despre eventualitatea ocupare! Românie! de cătră Turc! și despre sgomotele că Francia le-ar da sprijinulu seű,jice că nu s’ar [putea da niciunu felii de credomêntu acestora aserțiuni. Dacă Turcia aru trece fruntaria, cumu Francia, care este garanta esecutărea tratatului de Paris, ar putea are ajuta cu influint,a séa, cu tunurile sale p’aceîa chiar a carii arü voi se violeze acestu tratatu. PARIS, 2 i Septembre. yiariuile constată gravitatea crescentă a situat,iune! în Spania. Cadix, bombardații de doue fregate revoltate, s’a predații. In provinciele Andalusiei și Calicie sunt pretutindeni bande de insurgințî. Comunicarea telegrafică între Madrid și provinciele meridionale precum și ’ntre Spania și Francia sunt întrerupte. Regina a amânată reî ntorcerea sea la Madrid din causa primejdielor a călătoriei. Generalium. Prima reintrată în Spania. Coneda a luată și comandamentul armatei, afară de președinta consiliului de miniștri. HAMBURG, 21 Septem. Regele, visitândă , bursa (ji se întrună discursă, că cu toți! ca și Prusia aă d’uă potrivă nevoiă de pace, ce speră cu putere că va fi menținută. Este cu totulu de ne ’nțelesă, <Jise regele, cumă s’au putută interpreta întrună sensă resbelică cuvintele cea rostită in urmă la Kiel. (Servițiulu privatu alu MONITORULUI). " ATENE, 18 Septembre. — Raportul ministrului de finance, asupra budgetului anului 1 1868, arătă ună deficită de ună-sprezece milione. Principele regale va avea titlul de Duce al Spartei. Colonelul Bojaris s’a ( numită comandante ală trupelor din Ionia. Circulă sgomotulă că guvernul îi va trimite în America oficieri, pentru a cumpera arme. 1 PARTS, i S Sopfombro. Erî dímiuú^ft Im ] peratorele a primită curtea imperiale și celelalte autorități, pentru a merge se visiteze curățirea teremului, sevărșită de compania generală a irigațiunilor și în ținuturile de la Sologne. MUNICH, 18 Sept. — Imperatricea Rusiei ( va sosi la 26 la castelul de la Berg, reședința regelui. MADRID, 19 Sept.— Gonzales Bravo, ministrul de resbelă, și Mozaldi, ministru al marinii, ș’aă dată demisiunile. Marchisală de Havana s’a numită președinte al consiliului de miniștri și ministru la resbelă, fiindă pro- 1 vnsoriă și ministru ală marinei. PARIS, 20 Sept. — piantele conțină nivele incerte asupra Spaniei. — După diamiele , l’Opinion Nationale, La France și Le Pays regina va abdica. După Figaro, de astă-dată mișcările sunt seriose și mai tote partitele sunt coalisate în contra reginei. jutiariulă le Gaulois ijice, că mișcarea revoluționariă nu reușeșce asupra mai multo ră ]punte, din causa lipsei unei unități de direcțiune, și că uă agitațiune domnesce atâtă în Madrid câtă și în provincie. Timpulu sjice că mulți dintre refugiații spanioli au părăsită Parisulă. | ___________________________________ 1 Bucuresci 22 Răpciune. La sfârșitul ședinței de Sâmbătă a Senatului, d. Nicolae Ionescu, au anunțiată uă interpelare ce va face ; în privința torturetorii la cari au fost supuși mai mulți omeni la postea Mărășești, din causa unui furn de , șapte mii galbeni ce s’a făcută lauă cariolă. Ministrul justiției și din întru a respunsü că domnia-sca a trimisă pe doi. primă-procurore ale Curței de Casațiune și pe directorele ministeriului din întru, spre a face că scrupulosă cercetare și că pînă se va dovedi adevărulă ar fi bine ca d. Ionescu, se nu afirme că s’au făcută torture. D. Ionescu a șasă că susține că s’aă făcută TORTURE și cândă își va desvolta interpelarea va dovedi c’asta este. In acelă momentă au clrămă tot acea știre, cu atâtă mai durerosă ci câtă celă acusată c’ar fi pusă omeni la tortură este d. Ion Fălcoianu, direptorele posteloră și telegrafeloră. Nu este ună singură omă, fără osebire de opiniuni politice, din câți cunoscă p’acestă bărbată, cari se potă da credămentă unei asemene acusări. Pe d’altă parte, oricine se ’ntreba cumă d. N. Ionescu ar fi putută susține că acusare arătă de gravă dacă n’ar avea temeiuri? După respunsulă Ministrului c’a trimisă uă anchetă, era asemene învederată c’acea acusare se făcuse și de alții, de vreme ce ministrul trimiseseră anchetă și încă compusă de primulă procurare ală Curții de Casațiune și de directorele Ministeriului din întru. Ieri sora primirămă și noiuă telegramă, prin care se susține că s’ar fi comisă torture, și forte mari, și că s’ară fi comisă de cătră do. Ion Fălcoianu, directorele telegrafelor, împreună cu prefectură cu capul stațiunii telegrafului și cu supprefectura plășii Nicorești. Telegrama, care conține cele mai grave acasări este supscrisă de 22 de cetățiani și supscrierile legalisate de cătră poliție. Cad. Ion Fălcoianu se fi comisă crimele de cari este acusată, împreună cu prefectură, luptă-prefectură și ună telegrafistă, este, mai repopmG, peste putință a se crede. Pe d’altă parte, nu putemă înțelege cumă se susține de cătră mai mulți cetățiani, uă acusare arătă de gravă, și se susține prin adrese subscrise și subscrieri adeverite de poliță, dacă ea n’ar fi întemeiată? In facia cară a unui faptă atâtă de gravă, n’avemă decâtă a accepta pînă ce justiția se va pronunția, resultatul anchetei, ș’a ruga pe d. ministru a face ca ea se se facă grabnică ș’a publica c’uă oră ma î nainte resultatulă. Știrile din Spania sunt atâtă de grave, încâtă pare peste putință ca d’astă-dată revoluțiunea ce colcăie, d’atâția ani în acesta țară, se nu triumfe pe deplină. Dacă va triumfa, este de sperată că ea va contribui pre-cumă se potolescu temerea de resbelă ce bântuie cu atâta tăriă și stăruință Europa întregă, Occidentele ca și Oriintele, căci atunci cândăuă putere ca Spania se află în revoluțiune, nu este ună timpă priinciosă d’a se deschide resbelă. Ceea ce presintă mai straniu situațiunea defactă, este că orice article ale jiariclor) oficiase, scrise pentru a asigura opiniunea publică, orî ce discursuri pacînice, ale' Imperațiloră și Regiloră, orî ce faptă chiară făcută în favorea păcei, dar toto ună resunetă contrariă. Astăfelă Imperatorele Napoleone vorb see la Troge în favorea păcei; astîfelă regele Prusiei la Kiel, și aceste discursuri sunt din contra comentate în favorea resbelului. Regele Prusiei desarmeza, și tote charsele oficiose din Francia se ’ntrunescă spre a susține că acestă începută de desarmare este cu totulă fără asemnătate. Imperatorele Napoleone, în faa acestei situațiuni (jice generăriloră la Châlons: „Nu vă fiică nimică, căci diamele voră trage din cuvintele mele, oricâtă ar fi de moderate, pronostice de resbelă.“ Și cu tóte aceste diamele, și mai cu semă cele oficiose, stăruiescă a susține amenințarea unui resbelă și capitalurile stau pe deplină retrase, ceea că aduce uă mare vătămare intereseloră generali. Avemă se ’nsemnămă âncă în favorea păcei, uă resoluțiune congresală universale ală lucrăatoriloră, întrunită în acestă ană la Bruxelles, prin care a închiriată lucrările sale. Congresul lucrătorilor a fost închisă în 13 Septem, printr’un discurs al președintelui săă, D. Dupont de la London. S’a dată citire unei adrese către meseriașii germani, confiindă pasagiulă următoră: „Trebue se privimă ună resbelă „între Francia și Germania ca ună „resbelă civile, în folosulă Rusiei.“ Acestă adresă se sfîrșiasoe astfelă: „Asociarea internaționale invită cu „stăruință pe lucrători a se pronunța „contră oricărui resbelă ș’a i se o„pune prin tóte mici’locele; se re„fuse cooperarea loră la acestă asasinată sistematică, și se organisesză propagantă pentru a lumina pe „ nenorociții pe cari ’i silescă a se bate „în resbelă.“ Congresulă recomandă lucrătoriloră a înceta orice lucru, în casă căndă resbelulă ar isbucni. Elă are încredere în solidaritatea lucrătorilor din tote țețele pentru a face acestă grevă a popdrelor, contra resbelului. Căndă dară cele mai numeróse diame din Francia, se pronunțiă necontenitil íimiu Cl iOSCGlUIUl 5 CüIlU u regele Prusiei declară necontenită că voiesce pacea ș’a’ncepută a procede și la orecare desarmare, căndă ( comercială și lucrătorii din tote țe , rele ceră în unanimitate pacea; căndă ( ministrulă de resbelă ală Franciei, a declarată oficiale „că Francia acumfi este atătă de bine armată și pregătită în cătă de la densa atîrnă • pacea scă resbelulă,“ s’a luată astă , , la felă în facia lumei respunderea, penttru ce are se nu stăruimă a crede, seă celă mai pucină a spera cu tăriă, că pacea nu va fi turburată, fiă celă pucină în anulă acestua. Dumineca trecută, 8 Septembre, a fostă în capitalea României un adeverată serbare naționale, cu atătă mai scumpă poporului cu cătăe în tradițiunile lui, e reclamată de gusturile lui și de amintirile strămoșilor ”, acesta a fostă serbarea dărei generale la țintă. Mai tote judeciele României aă trimisă pe premiații lor, la tragerea judeciană, se concure împreună în capitale. Tragerea s’a făcută în localulă celămuă ală societăței române de arme, gimnastică și dare la semnă, care s’a făcută în trei septemăni numai, c’uă repediciune nespusă. Arangiarea serbărei era d’uă frumuseță și d’ună gustă rară și Domnitorele Româniloră, după ce ascultă ună discursă adeverată românescă rostită de D. V. A. Urechie, președintele societăței de arme, căruia respinse cu cea mai mare afabilitate, deschise concursulă, trăgând acelă d’ânteiu, și trăgândă mai bine de cătă toți. Concursulă a fostă asemene închisă de M. S. care trase cea mai de pe urmă lovitură la distanță mare, cu aceașî esaptitate cu care trăsese la deschidere. Apoi premiurile fură împărțite de M. S. care dete și din partei patru premiurî de onore și suvenire tutoră premiațilorăântâiă. Intusiasmulă era generală și afabilitatea cu care suveranul României adresa cuvântulă asistențiloră, umplea pe toți de iubire pentru Domnitoriulă loră și pentru reîntemeiarea mândreloră, instituțiuni strămoșesc!. A seră uă banchetă a fostă dată dătătorilor la semnă, în grădina societăței de arme. La acestă banchet erau invitați d-nii miniștrii și mai multe persone de distincțiune precumă și dintre membrii societăței. S’aă purtată multe toaste, și veselia și entusiasmulă erau nedescriptibile; jocurile și înveselirile se prelungiră pînă după miedulă nopții. In numerile viitore ne vomă încerca a face darea de semă, arătă a tragerii generale, precumă și a banchetului. TELEGRAMĂ. Iași, 21 Septembre. D-luî Redactarealu jnariului ROMANULU. Oficierii regimentului al 7-le au decisupă subscriere pentru cumpărare de arme. Anunțați Comitetului. Banii se vor trimite îndată ce vor fi cunoscuți membrii. Colonelu, D. Lecca. DESPRE PLANTAT UNEA LOCURILOR CAMPENE( EPISTOLA DESCHISA D-LUI MINISTRU ALU LUCRAIUL ORU PUBLICE. Circularea d-tele din 2 Septembr, me inspiră, d-le ministru, a vă adresa orecari observațiune, fiindă că se atinge deuă cestiune pe care am studiatu-o și că cu consciința omului practică. 1 In adeveră este importantă lucru plantațiunea cu arbori a locurilor- câmpene, și daca ați fi considerată, domnule ministru, mă proiectă ce am adresată predecesorului d-vestre încă din anulă trecută (proiectă care se află și acuma în archiva Ministeriului și care s’a publicată și prin gazete), negreșită că nu s’ar fi așteptată impulsiunea Măriei Sale Domnitorulă pînă acuma. De astă dată însă îmi permită, 1 domnule ministru, a convorbi pu 1cină cu d-vostră asupra eficacității mesurilor, ce redă că voiți a luat prin circulara susă citată, și nu me îndouiescă că veți avea buna-voință a mă asculta, cunoscându-vă destulă de tolerentă, pentru a admite idei ce re vină pe calea publicității. Așadară, fără a me servi nici cu 1 limba giulă sub autoritatea sciinței, * O # • nici cu presumțiunea unui legislat tobă — fiindă că n’am avută onorea a fi numită deputată, după cumă adisă o damă nervosă în Cameră, — voiă intra pucină în analiza acestei materie. Chibzuirea d-vóstre este de a face două camă dată pepiniere de pini. Voiți se procedeți cu uă teomă, care va inspiratu-o cultura Austriei și a Germaniei, și care în feliglă seă este admirabile. Dar consultați, d-le Ministre, clima țerei nóstre și caracterul ü poporului nostru, spre a ve consolida în credința reușitei ? Pinulă este ună arbore prea frumosă și ar fi în adevără prea folositoră pentru țara nostră daca s’ar putea prăsi. Elă, la locul ă seu, cresce iute și e bună și pentru umbră, și pentru focă, și pentru construcțiune, înainte de d-vostră am avuții și că ideia de a>să întroduce, am adusă semânță din străinătate, am făcută pepinieră cu destulă îngrijire, dară n’am reușită. Esperiința mi-a dată convicțiunea i că patria ce o reclamă pinulă cată se fiă locuri de lunci pururea recojite de umedelî și de neguri, premium suntă acele din Germania; altă felă, chiară de s’ar prăsi (ceaa ce este fórte problematică pentru Baraganele nóstre) ele ar cresce prea încetă și munca lui n’ar ajunge la scopul ă pentru care voimă se’să avemu. Dar veți dice că chiară circulara prevede ca pepinierele se se facă în lunci. Aici voiă respunde că atunci nu înțelegă pentru ce voiți a face pepinierele. Căci dacă ele se facă plantațiuni pe lunci, pepinierele d-vóstre sunt de prisasă, luncele nóstre în genere sunt plantate de la natură cu sute de varietăți de arbori și astăfelă n’au nevoie de a fi recolite prin pini. Nevoia e se se planteze Baraganele, adică câmpiele depărtate de lunci și gale de arbori; și atunci dându-ne socoteli de natura climei, trebue se cercetămă care speciă de arbori se póte prăsi mai lesne. Și întru acesta, ca omă de practică, amânarea a vă recomanda, domnule ministru, prăsirea salcâmului, care precumă scuțipate, s’a aplicată cu succesă în pustiile Ungariei și chiar în nisipurile Arabiei. Salcâmulă ordinară se prinde forte lesne, nu cere e bună, ca și pinulă pentru construcțiuni rustice și pentru focă. Aceste fise despre specia arborelui, se viă și la ideia pepiniereloră. Care ve e scopulă de voiți a face pepiniere? Acesta nu se vede din circularea dv., dară presupună că voiți a le face spre a da pui de Dinu la cei ce voră voi a face planațiuni. Intru acesta iarăși cu părere de reă, domnule ministru, îmi vine se vă contradică. D-vostră sciți bine că supt fostulă Principe Știrbeiă s’aăscută pepiniere de dudi pe sema Statului, pentru ca se înlesnescă locuitoriloră, și mai alesă țăraniloră plugari, miciă loculă de a prăsi dudi ,spre a întinde industria gogoșiloră de mătase. Dacă veți fi cercetată înse bine istoria acestei instituțiuni, a-ți fi aflată că, afară de câțiva mari proprietari, prea pucinî țeranî aă luară dușii de la pepiniere, a’țî fi mai aflată âncă că, după părăsirea industriei gogoșiloră, dudii plantațî la începută s’aă distrusă și se distrugă în genere fără nici uă consciință. Cu acesta amă voită și voiă a conchide că dacă la cultura dușliloră nu se îndemna Românulă, cu câtă are mai pucină a se se îndemne la Cultura piniloră! După aceste tóze, dacă comptați pe concursulă benevolă ală locuitorilor, câmpeni la acesta frumosă instituțiune, vă înșelați forte. D-vostră ființă munțiloră Moldovei, nu cunosceți bine pe țeranulă câmpână. Eă, care de câțîva ani trâiescă și muncescă cu elă pe Baragane, amă avută ocasiunea a’lă studia, și asupra virtuților lui morale mi-am făcută uă ideia justă. Țeranulă câmpână e cu deosebire mai laboriasă decâtă muntenulă; elă muncesc e multă, deși cu puțină inteligență, spre a se înavuți, lui îi place a brăsda pământul, spre a face gre-