Romanulu, septembrie 1868 (Anul 12)

1868-09-11

ANULU ALU DONE­ S PRE- DEGILE VOIEROU ȘI VEI PUTEA leT n. Lei n­­eș­aNU — CAPITALE 48 DISTRICTE 58 PE SESE LUNI „ 34 „ 29 pe Ibbt lung „ 12 „ 15 PE HA LUNA „ 5 ., 6 ANU ESEMPLARU 24 BANI PENTRU PALlIS PE TRIMESTRU PR. 20. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL. AUST. Articlele trimise și nepublicate se vor­ arde. — Redactorii respundeteră Eu­geniu Carada. ADMINISTRAfIUNEA PAS.VIiULA ROMANU No. 1. —REDACTIUNEA STRADA GOLȚIA NO. 42. MERCURI, 1­1 SEPTEMBRE 1868. LUM KEZ A TE ȘT VEI F ! PENTRU­ ASIONAMENTE, ANUUNK­'KI UK cl. A­MR a BE ADRESA ÍN BUCURESOl, LA Al'M INlöTHATIt’NX' A ZIAETTLV1 IN DUSTRICTE LA COEE*PONUNI­­IÎ MARIIT ÜI ț­ PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DABRASTIAI.LILIJTIN EDE DK l’aNCIENNK C( MEDIE NO. 6. ANÜNgiOBlLE LINIA DE 30 LITERE.............................40 BANÎ INSERTIDNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOl’I SEHVITIÜ TELEGRAFICÜ ALl) HOMAM'IiU«. PARIS, 2­1 Septembre. Islam­ulu le Siecle de azi, vorbindu despre eventualitatea ocu­pare! Românie! de cătră Turc! și despre sgo­­motele că Francia le-ar da sprijinulu seű,­­jice că nu s’ar [putea da nici­unu felii de credomêntu acestora aserțiuni. Dacă Turcia aru trece fruntaria, cumu Francia, care este garanta esecutărea tratatului de Paris, ar putea are ajuta cu influint,a séa, cu tunurile sale p’aceî­a chiar a carii arü voi se violeze acestu tratatu. PARIS, 2 i Septembre. yiariuile constată gravitatea crescentă a situat,­iu­ne! în Spania. Cadix, bombardații de doue fregate revoltate, s’a predații. In provinciele Andalusiei și Ca­licie­ sunt­ pretutindeni bande de insurgințî. Comunicarea telegrafică între Madrid și pro­vinciele meridionale precum­ și ’ntre Spania și Francia sunt­ întrerupte. Regina a amâ­nată reî ntorcerea sea la Madrid din causa pri­­mejdielor a călătoriei. Generalium. Prim­a re­intrată în Spania. Coneda a luată și coman­­damentul­ armatei, afară de președinta con­siliului de miniștri­. HAMBURG, 21 Septem. Regele, visitândă , bursa (ji se întrună discursă, că cu toți! ca și Prusia aă d’uă potrivă nevoiă de pace, ce­ speră cu putere că va fi menținută. Este cu totulu de ne ’nțelesă, <Jise regele, cumă s’au­­ putută interpreta întrună sensă resbelică cu­vintele ce­a rostită in urmă la Kiel. (Servițiulu privatu alu­ MONITORULUI). " ATENE, 18 Septembre. — Raportul­ mi­­­­nistrului de finance, asupra budgetului anului 1 1868, arătă ună deficită de ună-spre­­zece­­ milione. Principele regale va avea titlul­ de Duce al­ Spartei. Colonelul­ Bojaris s’a ( numită comandante ală trupelor­ din Ionia. Circulă sgomotulă că guvernul îi va trimite­­ în America oficieri, pentru a cumpera arme. 1 PARTS, i S Sopfombro. Erî dímiuú^ft Im ] peratorele a primită curtea imperiale și cele­­­­l­alte autorități, pentru a merge se visiteze­­ curățirea teremului, sevărșită de compania­­ generală a irigațiunilor și în ținuturile de la­­ Sologne. MUNICH, 18 Sept. — Imperatricea Rusiei ( va sosi la 26 la castelul­ de la Berg, reșe­dința regelui. MADRID, 19 Sept.— Gonzales Bravo, mi­­­­nistrul de resbelă, și Mozaldi, ministru al­ marini­i, ș’aă dată demisiunile. Marchisală de­­ Havana s’a numită președinte al­ consiliului­­ de miniștri și ministru la resbelă, fiindă pro- 1 vnsoriă și ministru ală marinei. PARIS, 20 Sept. — piantele conțină ni­­­­vele incerte asupra Spaniei. — După diamiele , l’Opinion Nationale, La France și Le­­ Pays regina va abdica.­­ După Figaro, de astă-dată mișcările sunt­­­ seriose și mai tote partitele sunt­ coalisate­­ în contra reginei. j­utiariulă le Gaulois ijice, că mișcarea re­­­­voluționariă nu reușeșce asupra mai multo ră ]­punte, din causa lipsei unei unități de di­­­­recțiune, și că uă agitațiune domnesce atâtă în Madrid câtă și în provincie.­­ Timpulu sjice că mulți dintre refugiații spanioli au părăsită Parisulă. | ___________________________________ 1 Bucuresci 22 Răpciune.­­ La sfârșitul­ ședinței de Sâmbătă­­ a Senatului, d. Nicolae Ionescu, a­u anunțiată uă interpelare ce va face ; în privința torturetorii la cari au­­ fost supuși mai mulți omeni la postea­­ Mărășești, din causa unui furn­ de , șapte mii galbeni ce s’a făcută la­­­uă cariolă. Ministrul­ justiției și din întru a respunsü că domnia-sca a trimisă pe doi. primă-procurore ale Curței de Casațiune și pe directorele mi­­nisteriului din întru, spre a face că scrupulosă cercetare și că pînă se va dovedi adevărulă ar fi bine ca d. Ionescu, se nu afirme că s’au făcută torture. D. Ionescu a șa­să că susține că s’aă făcută TORTURE și cândă își va des­vol­ta interpelarea va dovedi c’asta este. In acelă mom­entă au cl­rămă tot acea știre, cu atâtă mai durerosă ci câtă celă acusată c’ar fi pusă omeni­ la tortură este d. Ion Fălcoianu, di­reptorele posteloră și telegrafeloră. Nu este ună singură omă, fără o­­sebire de opiniuni politice, din câți cunoscă p’acestă bărbată, cari se potă da credămentă unei asemene acusări. Pe d’altă parte, ori­cine se ’ntreba cumă d. N. Ionescu ar fi putută susține că acusare arătă de gravă dacă n’ar avea temeiuri? După respunsulă Ministrului c’a trimisă uă anchetă, era asemene învederată c’acea acusare se fă­cuse și de alții, de vreme ce mi­nistrul­ trimisese­ră anchetă și încă compusă de primulă procurare ală Curții de Casațiune și de di­rectorele Ministeriului din întru. Ieri sora primirămă și noi­uă telegramă, prin care se susține că s’ar fi co­misă torture, și forte mari, și că s’ară fi comisă de cătră do. Ion Fălcoianu, directorele telegrafelor­, împreună cu prefectură cu capu­­l­ stațiunii telegrafului și cu sup­­prefectura plășii Nicorești­. Tele­grama, care conține cele mai grave acasări este supscrisă de 22 de ce­­tățiani și supscrierile legalisate de cătră poliție. Ca­d. Ion Fălcoianu se fi comisă crimele de cari este acusată, îm­preună cu prefectură, luptă-prefec­­tură și ună telegrafistă, este, mai re­­popmG, peste putință a se crede. Pe d’altă parte, nu putemă înțelege cumă se susține de cătră mai mulți cetățiani, uă acusare arătă de gravă, și se susține prin adrese subscrise și subscrieri adeverite de poliță, dacă ea n’ar fi întemeiată? In facia cară a unui faptă atâtă de gravă, n’avemă decâtă a accepta pînă ce justiția se va pronunția, resultatul­ anchetei, ș’a ruga pe d. ministru a face ca ea se se facă grabnică ș’a publica c’uă oră ma î nainte resultatulă. Știrile din Spania sunt­ atâtă de grave, în­câtă pare peste putință ca d’astă-dată revoluțiunea ce colcăie, d’atâția ani în acesta țară, se nu triumfe pe deplină. Dacă va triumfa, este de sperată că ea va contribui pre-cumă se potolescu temerea de resbelă ce bântuie cu atâta tăriă și stăruință Europa întregă, Occiden­­tele ca și Oriintele, căci atunci cândă­uă putere ca Spania se află în re­­voluțiune, nu este ună timpă priin­­ciosă d’a se deschide resbelă. Cee­a ce presintă mai straniu si­­tuațiunea defactă, este că ori­ce ar­ticle ale­­ jiariclor) oficiase, scrise pentru a asigura opiniunea publică, orî ce discursuri pacînice, ale' Im­­perațiloră și Regiloră, orî ce faptă chiară făcută în favorea păcei, dar toto ună resunetă contrariă. Astă­­felă Imperatorele Napoleone vor­­b see la Troge în favorea păcei; ast­î­felă regele Prusiei la Kiel, și a­­ceste discursuri sunt­ din contra comentate în favorea resbelului. Re­gele Prusiei desarmeza, și tote ch­a­­rsele oficiose din Francia se ’ntru­­nescă spre a susține că acestă înce­pută de desarmare este cu totulă fără asemnătate. Imperatorele Napo­leone, în fa­­a acestei situațiuni (jice generăriloră la Châlons: „Nu vă fiică nimică, căci diam­ele voră trage din cuvintele mele, ori­câtă ar fi de moderate, pronostice de resbelă.“ Și cu tóte aceste diam­ele, și mai­­ cu sem­ă cele oficiose, stăruiescă a susține amenințarea unui resbelă și capitalurile stau pe deplină retrase, cee­a că aduce uă mare vătămare intereseloră generali. Avemă se ’nsemnămă âncă în favorea păcei, uă resoluțiune congresală universale ală lucră­­a­­toriloră, întrunită în acestă ană la Bruxelles, prin care a închiriată lu­crările sale. Congresul­ lucrătorilor­ a fost­ în­chisă în 13 Septem, printr’un discurs al­ președintelui săă, D. Dupont de la London. S’a dată citire unei adrese către meseriașii germani, confiindă pasagiulă următoră: „Trebue se privimă ună resbelă „între Francia și Germania ca ună „resbelă civile, în folosulă Rusiei.“ Acestă adresă se sfîrșiasoe ast­felă: „Asociarea internaționale invită cu „stăruință pe lucrători a se pronunța „contră ori­cărui resbelă ș’a i se o­­„pune prin tóte mici’locele; se re­­„fuse cooperarea loră la acestă a­­­sasinată sistematică, și se organise­sză propagantă pentru a lumina pe „ nenorociții pe cari ’i silescă a se bate „în resbelă.“ Congresulă recomandă lucrăto­riloră a înceta ori­ce lucru, în ca­să căndă resbelulă ar isbucni. Elă are încredere în solidaritatea lucră­torilor­ din tote țețele pentru a face acestă grevă a popdrelor, contra resbelului. Căndă dară cele mai numeróse diam­e din Francia, se pronunțiă ne­contenitil íimiu Cl iOSCGlUIUl 5 CüIlU u regele Prusiei dec­lară necontenită că voiesce pacea ș’a’ncepută a pro­­­­cede și la ore­care desarm­are, căndă ( comercială și lucrătorii din tote țe­ , rele ceră în unanimitate pacea; căndă ( ministrulă de resbelă ală Franciei, a dec­larată oficiale „că Francia a­­cumfi este atătă de bine armată și­­ pregătită în cătă de la densa atîrnă­­ • pacea scă resbelulă,“ s’a luată astă­ , , l­a felă în facia lumei respunderea, pen­­­­t­tru ce are se nu stăruim­ă a crede, seă celă mai pucină a spera cu tăriă, că pacea nu va fi turburată, fiă celă pucină în anulă acestu­a. Dumineca trecută, 8 Septembre, a fostă în capitalea României un a­­deverată serbare naționale, cu atătă mai scumpă poporului cu cătă­e în tradițiunile lui, e reclamată de gusturile lui și de amintirile stră­moșilor ”, acesta a fostă serbarea dă­­rei generale la țintă. Mai tote judeciele României aă trimisă pe premiații lor, la trage­rea judeciană, se concure împreună în capitale. Tragerea s’a făcută în localulă celă­m­uă ală societăței române de arme, gimnastică și dare la semnă, care s’a făcută în trei septemăni nu­mai, c’uă repediciune nespusă. Arangiarea serbărei era d’uă fru­­museță și d’ună gustă rară și Dom­­nitorele Româniloră, după ce ascultă ună discursă adeverată românescă rostită de D. V. A. Urechie, pre­ședintele societăței de arme, cărui­a respinse cu cea mai mare afabili­tate, deschise concursulă, trăgând a­celă d’ânteiu, și trăgândă mai bine de cătă toți. Concursulă a fostă a­­semene închisă de M. S. care trase cea mai de pe urmă lovitură la dis­tanță mare, cu acea­șî esaptitate cu care trăsese la deschidere. Apoi pre­­miurile fură împărțite de M. S. care dete și din parte­i patru premiurî de o­nore și suvenire tutoră premiați­­loră­ântâiă. Intusiasmulă era ge­nerală și afabilitatea cu care su­­veranul­ României adresa cuvântulă asistențiloră, umplea pe toți de iu­bire pentru Domnitoriulă loră și pentru reîntemeiarea mândreloră, ins­­tituțiuni strămoșesc!. A seră u­ă banchetă a fostă dată dătătorilor la semnă, în grădina socie­­tăței de arme. La acestă banchet erau invitați d-nii miniștrii și mai multe persone de distincțiune precumă și dintre membrii societăței. S’aă pur­tată multe toaste, și veselia și en­tusiasmulă erau nedescriptibile; jocu­rile și înveselirile se prelungiră pînă după miedulă nopții. In numerile viitore ne vomă în­cerca a face darea de sem­ă, arătă a trager­ii generale, precumă și a ban­chetului. TELEGRAMĂ. Iași, 21 Septembre. D-luî Redactare­alu­­ jn­ariului ROMANULU. Oficierii regimentului al­ 7-le au decisu­pă subscriere pentru cumpărare de arme. Anun­țați Comitetului. Banii se vor­ trimite îndată ce vor­ fi cunoscuți membrii. Colonelu, D. Lecca. DESPRE PLANTAT­ UNEA LOCURILOR CAMPENE( EPISTOLA DESCHISA D-LUI MINISTRU ALU LU­CRAIUL ORU PUBLICE.­­ Circularea d-tele din 2 Septem­b­­r,­­ me inspiră, d-le ministru, a vă a­­dresa ore­cari observațiune, fiindă că se atinge de­uă cestiune pe care am studiatu-o și că cu consciința­­ omului practică. 1 In adeveră este importantă lucru plantațiunea cu arbori a locurilor- câmpene, și daca ați fi considerată,­­ domnule ministru, m­ă proiectă ce am adresată predecesorului d-vestre încă din anulă trecută (proiectă care se află și acuma în archiva­­ Ministeriului și care s’a publicată și­­ prin gazete), negreșită că nu s’ar fi așteptată impulsiunea Măriei Sale Domnitorulă pînă acuma. De astă dată însă îmi permită, 1 domnule ministru, a convorbi pu­ 1­cină cu d-vostră asupra eficacității mesurilor, ce redă că voiți a lua­t prin circulara susă citată, și nu me îndouiescă că veți avea buna-voință a mă asculta, cunoscându-vă des­­­­tulă de tolerentă, pentru a admite idei ce re vină pe calea publicității. Așa­dară, fără a me servi nici cu 1 limba giulă sub autoritatea sciinței, * O # • nici cu presumțiunea unui legisla­­t tob­ă — fiindă că n’am avută o­­norea a fi numită deputată, după cumă a­disă o damă nervosă în Cameră, — voiă intra pucină în a­­naliza acestei materie. Chibzuirea d-vóstre este de a face do­uă camă dată pepiniere de pini. Voiți se procedeți cu uă teom­ă, care va inspiratu-o cultura Austriei și a Germaniei, și care în feliglă seă este admirabile. Dar consultați, d-le Ministre, clima țerei nóstre și carac­terul ü poporului nostru, spre a ve consolida în credința reușitei ? Pinulă este ună arbore prea fru­­mosă și ar fi în adevără prea fo­­lositoră pentru țara nostră daca s’ar putea prăsi. Elă, la locul ă seu, cresce iute și e bună și pentru um­bră, și pentru focă, și pentru cons­­trucțiune, înainte de d-vostră am­­­ avuții și că ideia de a>să întrodu­­­ce, am adusă semânță din străină­­­tate, am făcută pepinieră cu des­­­­tulă îngrijire, dară n’am reușită.­­ Esperiința mi-a dată convicțiunea i că patria ce o reclamă pinulă cată­­ se fiă locuri de lunci pururea re­­cojite de umedelî și de neguri, pre­mium suntă acele din Germania; altă­ felă, chiară de s’ar prăsi (cea­a ce este fórte problematică pentru Baraganele nóstre) ele ar cresce prea încetă și munca lui n’ar ajunge la scopul ă pentru care voimă se’să avemu. Dar veți dice că chiară circula­ra prevede ca pepinierele se se fa­că în lunci. Aici voiă respunde că atunci nu înțelegă pentru ce voiți a face pepinierele. Căci dacă e­le se facă plantațiuni pe lunci, pepi­nierele d-vóstre sunt­ de prisasă, luncele nóstre în genere sunt­ plan­tate de la natură cu sute de va­rietăți de arbori și astă­felă n’au nevoie de a fi recolite prin pini. Nevoia e se se planteze Baraga­­nele, adică câmpiele depărtate de lunci și gale de arbori; și atunci d­ându-ne socoteli de natura climei, trebue se cercetămă care speciă de arbori se póte prăsi mai lesne. Și întru acesta, ca omă de practică, am­ânarea a vă recomanda, domnule ministru, prăsirea salcâmului, care precumă scuți­pate, s’a aplicată cu succesă în pustiile Ungariei și chiar în nisipurile Arabiei. Salcâmulă or­dinară se prinde forte lesne, nu cere e bună, ca și pinulă pentru cons­­trucțiuni rustice și pentru focă. Aceste­­ fise despre specia arbo­relui, se viă și la ideia pepinie­­reloră. Care ve e scopulă de voiți a face pepiniere? Acesta nu se vede din circularea d­v., dară presupună că voiți a le face spre a da pui de Dinu la cei ce voră voi a face plan­­ațiuni. Intru acesta iarăși cu părere de reă, domnule ministru, îmi vine se vă contradică. D-vostră sciți bine că supt fostulă Principe Știrbeiă s’aă­scută pepiniere de dudi pe sema Statului, pentru ca se înlesnes­­că locuitoriloră, și mai alesă ță­­raniloră plugari, miciă loculă de a prăsi dudi ,spre a întinde industria gogoșiloră de mătase. Dacă veți fi cercetată înse bine istoria acestei instituțiuni, a-ți fi aflată că, afară de câți­va mari proprietari, prea pu­­cinî țeranî aă luară dușii de la pe­piniere, a’țî fi mai aflată âncă că, după părăsirea industriei gogoșiloră, dudii plantațî la începută s’aă dis­trusă și se distrugă în genere fără nici uă consciință. Cu acesta amă voită și voiă a conchide că dacă la cultura dușliloră nu se îndemna Românulă, cu câtă are mai pucină a se se îndemne la Cultura piniloră! După aceste tóze, dacă comptați pe concursulă benevolă ală locui­torilor, câmpeni la acesta frumosă instituțiune, vă înșelați forte. D-vos­tră ființă munțiloră Moldovei, nu cunosceți bine pe țeranulă câmpână. Eă, care de câțî­va ani trâiescă și muncescă cu elă pe Baragane, amă avută ocasiunea a’lă studia, și asu­pra virtuților­ lui morale mi-am făcută uă ideia justă. Țeranulă câm­­până e cu deosebire mai laboriasă de­câtă muntenulă; elă muncesc e multă, de­și cu puțină inteligență, spre a se înavuți, lui îi place a brăsda pământul, spre a face gre-

Next