Romanulu, octombrie 1868 (Anul 12)

1868-10-19

904 Transportă 80 13 H. Dobranski............................10 32 I. Softa...................................10 32 I. Binder . . . . . . . 10 32 Hristi Țaran.............................13 20 Idema Berindu. Suma. 126­9 Șefu cl. III A. Med­enescu . . 54 Oficiantu cl. I. Danianu ... 27 Wolarsch Elevă cl. I . . . 13 20 Caracus Elevă cl II . . . . 13 20 Suma. 108 Idema Adjuta. Șefu I. Ciugher.....................54 Conductoră G. Grigoriu . . • 13 20 Curieru G. Constantin . . . 4 Suma. 7­5 2­4 Listă de subscriere. Iosif Alșeh...........................................81 Adolf Weinberg..................................320 Herman Davidowitz..............................62 Isais Sabatey » .i . . . . 62 H. Blumenfeld.....................................31 B. Șenfeld............................... . 54 Săniei Marcus.....................................6­4 M. Garfunkel.....................................54 Marcu Cociu...........................................51 Suma 782 ROMAOTLU 19 OCTOBRE 1868 ■îtiiirâ^arTiT^^ ■ 1 1.. DESLEGAREA CESTIUNEI NAȚIONALITAȚILORU IN UNGARIA. Pe câtă templi tate națiunile nu voru întră în posesiunea drepturi­­loră, ce li se cuvine prin însuși fap­­tulă esistenței lorü, dreptulu barbarii ală celui tare nu va nceta d’a esiste, și prin urmare națiunile nu voru înceta d’a fi supuse arbitrariuluî pu­terii. Acesta o sciü bine Maghia­rii, el scia că, fiind­ în minoritate în raportă cu cele­l­alte naționali­tăți împreună din Ungaria, vădată ce se va acorda că egală îndrep­tățire tutorii acestora naționalități egemonia nu va mai pute esiste ți monopolulu puterii și însemnătă­ții ca națiune nu va pute fi reser­­vată esclusivamente națiunii­ maghia­re. Departe derű de a satisface drep­tele cerințe ale celora­l­alte națio­nalități, Maghiarii voiescu se cons­fințască prin lege domnirea lorü îm­­pilatóre, se impune prin lege unu fuga umilitoru tutorü celora-l­alte naționalități. Acesta este agil cestiunea ardinte care agită spiritele dincolo de Car­­pațî. Deputații Romănî și Șerbi, lup­tănd pentru egala îndreptățire a tu­torii naționalităților­, au elaboratü una proiectă de lege prin care se recunosce celor­ șase națiuni din Ungaria: Unguri, Romănî, Șerbi, Slovaci, Nemți și Rusniacî drepturi de națiuni regnicolarie, egală în­dreptățite ca naționalități politice, o­­săndă fie­care de limba sea proprie și având o fie­care stindariulă cu co­lorile proprie naționali. A­cestă pro­iectă prevede naturalminte și tóte cele­l­alte drepturi ce resultă pen­tru naționalități din aceste antere disposițiune fundamentali. Intre al­tele art. 4 prevede că „fie­care na­țiune regnicolarie, care în consiliulu corónei nu e represintată deja prin­­tr’ună ministru cu portofoliu, pentru susținerea interesurilor, propriamen­­te naționali va fi represintată acolo prin­tr’ună membru, luată din sî­­nul­ ei. Proiectulü cere ca egală îndrep­tățire se ftă în tote: în represinta­­rea în dietă, în ocuparea funcțiuni­­lor­ publice, în instrucțiune, în culte, în totală în fine, derii tocmai acesta nu voiescă Maghiarii în orbirea ce le causeză puterea, orbirea ce i face a nesocoti proprială loră interesă, a uita că puterea scapă vai­­atătă de lesne din manele aceloră ce nu se­ă face uă bună întrebuințare din ea. In acestă ardere de egemeni­­sare, deputații maghiari, dă comi­­siune din sînul­ Dietei compusă din 11 membrii și alți doui deputați, d-nii s Serkapolyi și Horváth, elaborară ș­i âte ună proiectă de lege pentru­­ re­legarea cestiunei naționalitățiloru.­­ Ambele aceste proiecte sunt­­ dic­­t­­ate de acelea­și tendințe și preocu­­p­­ări: suprematisarea națiunii ma­­i­ghiare și împilarea celoră­l­alte na­­­­ionalități. Totu­șî existe oă mică d­­eosebire între aceste două proiec­­t­­e. — Comisiunea de 11 elaboră mal 1 intern proiectulă scă; cu totă re­­g­­ulă ce puse în astă lucrare, se ve­­d­de că nu se urcă la înălțimea in­­t­­ereseloru maghiare, astă­felă cum ă 1­e ’nțelege ministerială ungurescă, s­tăcî în urmă veni, suptă patrona­ ] rea ocultă a acestui ministeriu, pro­­i­­ectură deputațiloră Kerkápolyi și­­ Horváth, care, prin disposițiunile­­ sale, este la nivelul[ înaltelor[ opere ] ale politicei maghiare; eră decă tată­l nu ajunge ancă pîn’ acumă La acea­­ înălțime, se va amenda negreșită­­ în discuțiunea din sînulă comitatu­­­­lui, cea-a ce s’a și ’ncepută a se­­ face, și cea-a ce se va completa în­­ discuțiunea din Dietă. < A da sema despre acestă proiectă ar fi a revolta în deșertă orî-ce sim­­p­limentă de ceitate, nu mai diremă , de patriotism, ală cititoriloră noștrii,­­ prin enumerarea unoră disposițiunî - cu totul ă opuse celoră prevedute în proiectulă deputațiloră Români și Șerbi, adică opuse dreptății, eci­­tății, cerințeloră celoră maî drepte și sânte ale națiuniloră. Dacă a­­cestă proiectă pare a acorda ore­­cari drepturi, ele suntă înconjurate de atate condițiuni și ’ncurcate în­­tr’ună asemene labirinte de para­grafe, în cătă revine în­tocmai cu ' a glice, ai dreptulu d’a vorbi și d’a scrie în limba ta proprie, cu con­­dițiunea însă ca se ai ună inter­pretă și ți­ă traducătorű maghiară; ai dreptulu d’a fi funcționară, déca ministerială maghiarii v» Elno-v-oi a te numi în funcțiunea Statului; ai libertatea învețământului dorit nu­mai ín scala ce ți-o vei face acasă la tine pentru copii tei. Tóté na­țiunile au dreptulu d’a fi represin­­tate în Dietă prin acei deputați pe cari, se ’nțelege, îi vor­ trimite ale­­getorii, cumă se urmeză acumă, și toți sciă cu câtă ceitate și drep­tate se urmeză. In scurtă, proiec­tulă în cestiune, departe d’a da sa­tisfacere dreptelor, cerințe ale na­­ționalitățiloră, consfințesce tóte me­­surile impilătore luate de ministerială maghiară de la instituirea dualismu­lui pîn’acumă, contra naționalități­­lor­ nemaghiare. Ele înregistreză încă aceste mesure, ca drepturi a­­cordate, și merge cu ridicolulă pîn’ a ave de titlu „Proiectă de lege des­pre egala îndreptățire a naționali­tățil­or Ü. “ Acea­a, ce nici uădată n’a fostă și n’a putută fi contestată na­ționalităților, este înregistrată în pro­iectă ca ună dreptă nuoă acordată, spre exemplu art. 29 glice: „Fiindă „că la numirea oficiăriloră și ’n vii­­­toră se va considera numai capa­citatea personale, naționalitatea cum­­„va nu va pute fi să­pedică nici „de aici în colo, pentru înălțiarea „lui la vr’îmă oficiă ori demnitate.“ A putută are fi vr’uă dată contes­tată acestă dreptă în vr’ună Stată ală Europei, ori­cărei naționalități seă clase a societăței, deseândă ser­­vagiulă nu mai esiste? Socotit­are plăsmui­tori­ proiectului că acordă prin acesta unii dreptă? Se­ înscriă acestă articlu ca uă probă de înalta loră generositate și grab­ă, dscendă că ți de aici în colo nu se redică naționalităților, dreptulu d’a nu fi privite, celă pucină pe h­ărtiă, ca paria? Acestă articlu, alesă după întâmplare printre tote cele-l-alte, dă­uă ideie despre acea­ a ce este totă proiectulă. Aceste trei proiecte: ală deputa­ților­ Romani și Șerbi, ală corni­dinei de 11, ș’ală d-loră Kerkapoly și Horváth, s’aă luată în d­esbatere o sînală comisiunei instituite pen­­ru regularea cestiunii naționalități­­or I. D. Andrassy și ministrul­ de curte, d. Eötvös, publicistă férte cu­­­­noscută prin operile sale și prin prin­ 1­ipiere contrarie ce­a emisă, pe câtă empă n’a fostă ministru, lună parte­a acestă desbatere. Ca se nu pre­­ungimă articlulă nostru, vom spune De scurtă că ședința s’a petrecută a a combate pe deputații Români­i ș i Șerbi. S’a insultată naturalmente, are naționalitățile și s’a sprijinită suprematizarea elementului maghiară pe temeială că singură națiunea maghiară este civilisată, mare, lu­minată la mai multă aucă. S’aă­rculată Românii și Serbii d’a com­plota contra integrității Statului, d’a roi a tiranisa minoritatea celoră­l­alte naționalități, acolo unde ele suntă­­nclavate printre Români și Șerbi, [n definitivă s’a adoptată proiectul ă f­loră Kerkápolyi și Horváth ca basă a deliberărilor­, respingându-se cele­l­alte. Ce speranț­ă mai române are a­­cumă naționalităților­ nemaghiare? Deșceptase-va ore la urmă ministe­rială maghiară și vede-va compli­cările în cari singură se aruncă, și nemulțămirile ce, mai curându sau mai târziu, vom­ căde ca ună trăs­­netă nimicitoră asupra capului seă? Veni-va acestă desceptare destulă de tempuriă pentru ală face se re­tragă proiectul, mai nainte d’a se vota de Dietă? Acesta ni se pare peste putință, după direcțiunea că aă luată lucrurile.— Desceptase-va în fine Austria?" Vede-va ferberea generale ce produce sistema politică adoptată de ea, agii cândă suflarea naționalităților, descepta pe popórele cele mai adormite? Conjura-va are isbucnirea ce acestă ferbere va pro­„causată acelui funcționară perderea postu­­­lui seă lucru pe care’să damă saptă totă „reserva și fără a lua în acesta privință „nici uă respundere.“ Damă acestei alegațiuni calomniese­ră formală desmințire, și somămă pe autorul ă ei a da pe faclă numele acelui funcționară, care a fost„ destituită, pentru că ’și ar fi făcută datoria. Ministerială actuale, nici a destituită, nici va destitui pe vre­ună func­ționară, care, având o curagială consciinței sale, ’șî va face datoriile în modă legale, ci din contra a căutată și caută totă­deuna ai ține la locul ă loră și a recompensa pe nisce asemenea funcționari după meritele loră. (Monitorulu). (Comunicatu.­ o, ’îaoojouitci n. ■pa?o<rijipo ciojo, în Boemia? Ecă­nesce respunsuri la cari, din nefericire, nu putemă res­­punde acumă celă puțină afirma­tivă și prin urmare ne tememă forte pentru vecina nóstra, ca se nu ftă espresiunea simptimintelor­ ge­nerali, ale tutoră naționalităților­ ne­maghiare din imperiul­ Austriei ur­­mătorele cuvinte ale gh­ariului Fe­­derațiunea de la 8 Octobre: „Ei bine, mai este vr’ună sufletă de Română, care citindă proieptulă atribuită guvernului, se nu reglă, unde tindă frații de la putere? Se nu se mai amăgâsca nici ună Română! După ce ne ușurpară tóte dreptu­rile, ei vină acuma a-șî bate jocă de noi, a’și bate jocă de majoritatea poporațiunei care a susținută țara de atâți­a secii prin sacrificarea sân­gelui și averii sale! Nu ne înduoim că bărbații națiunei nóstre din Dieta Ungariei voru sei apăra onorea și drepturile națiune­ române și fașiă cu acesta nouă insultă. Apoi resolve dieta linguresca și cestiunea acésta cumă îi va place. întruni­ atată constituționalii, popórele nu se potu obliga la observarea unei legii aduse fără de concur­sul ă­lorü, de câtă dura numai­ prin forția brută; éra unde se aplica mesura asta de con­­stituționalismă n’aă ce vorbi, ci ai se te măngăi. Că mai curându, ș’au datiî preste capui asupritorii decâtu­ cei asupriți.“ țttariulă Terra, revenindă asupra cestiu­nii de la Oltenița, despre care ministerial­ justiției, prin „Monitorul­ Oficiale“ No. 231, a dată publicului un exactă informațiune, prin No. 186 de la 17 curentă, între al­tele, adaogă și urmatorea alegațiune: „Nu „mai adăogămă la acesta și faptulă ce ni „se comunică cumă că, înaintea procesului­ a verbare actuală, ună altă agentă ală pu­­­terei judecătoresc!, ar fi dresată ună actă „care relată lucrulă întrună sensă cu to­­rtulă neplăcută guvernului, și că acesta a SERBAREA ÎNCHIDERII STAGIUNE DE VEARA A SOCIETĂȚEI DE ARME, GIMNASTICĂ ȘI DARE LA SEMN II. In ciclele de Duminecă și Luni a fostă uă ser­ă de serbări la care ună numeră destulă de însemnată de cetățianî aă luată parte, cu atătă mai mare plăcere și avenlă, cu cătă­țenilă serbăriloră este din cele mai scumpe poporului română, căci uă tradițiune vechie ce, mai repețimu, își are originea pe câm­­pul­ lui Marte, ună simțimentă transmisă din tată în fiiă, pune totă­deuna in anima Româniloră iubirea armeloră ș’a exercițiuri­­loră corporali. Mulțămită acestui simțimentă, valurile barbariloră, suteloră de invasiuni­, trecură pe d’asupra Românismului, ca tăla­­șurile măreŭ peste undiile ascuțite ale stân­­celoru, ce despică și neutraliseza puterea a­­cestoră mase înfricoșiate. Mulțămită acesta simțimentă, Romănismul­ și ’n viitoră va trăi va­sei a afirma puterea lui de vidță, voina lui d’a fi acea­ a ce tradițiunile și misiunea lui, ca represintante ală­gintei latine In O­­riinte, li comandă a fi. Serbările de Dumi­nică și Luni mai probeza încă ca mulțămit; impulsului dată de susă, — de pe tronulî redicată de bracie române cu anime române“ vîrf­ uto atramofijîneca, cioepro carp, vorbi ramă, uitată cătu­va tâmpă suptă suflare, năbușitore și infectă a despotismului ș’a u­milirei naționale, s’a redesceptată mai viu­­decătă totă deuna în Inima Româniioră, ș va urma a se intinde din ce în ce mai multă îi tóta națiunea, căci aventură este dată sim­țimintelor­ și întreprinderilor­ nobile și ge­nerase-Duminică la 10 ore se incepu tragere, la semnă, în muoulă locală. Erau destuii de numeroși membrii ce trăgeau, și trans­­portatură era speraclulă ce presintaă acest cetățian, ce se intreceau cu un ardere plină de viață și de tinerețe a dobândi victoria transportatore erau acele șiruri de detunătur ce făcură se vibreze aerul, nentreruptă di la 10 ore diminața pînă la 4 ore dupi amiezi. Séra se făcu esamenulü de arme, floretă sabie și de gimnastică în localuli de iern­­ată societăței. Acestă locală este marea sal; din casa Gornescu și couă cameră învecinată Sala servesce pentru eserciu­l, camera de can­celarie. Aci credemă că ne­împlinimă că da­toriă cătră comitată, făcendă se se insem­neze că adunarea generale a societății auto­risase pe comitată a mediria ună locală d­ivrnă pînă la suma de 150 galbeni. Com­i­tatulü însă sciu scuti societatea d’acésta mai chieltuiéla, dobendindă de la d. ministru al instrucțiunei publice autoritarea d’a se instal în spațio sală locală ală gimnasiului Mihai Bravula, din care mare sală, — mare cum mai este numai sala Slătineanu în Bucurescî­­c’uă cameră învecinată îi fură puse la dis­posițiune. Acumă societatea nu numai că est scutită de plata unei sume însemnate, dar încă are ună locală cum­ă mar fi găsit chin plătindă uă chirie de trei sute galbeni. Se revenimă însă la serbarea de Dumi­nică sera, scd mai bine la esamenele d­e floretă, sabie și gimnastică ce se făcură. Fioreza și sabia au aretată progrese des­­­tulă însemnate, de se va considera scurtul i­tempă de căndu se predaă aceste lețiun . dificultatea acestora eserciție și...............c ■ părere de reă o mărturisimă —■ pucina re­­­gularitate cu care d-nn­ membrii au venit în cursulă­vereî la eserciție. Cea-a ce ac­­âmplat anima dmă adeverată veselia a fost d’ vedé militari trăgendă la m­ă locă cu ci­vilii întruă fraternitate de camarazi, în a­­deveră îmbucurătare a sufletului română, care simte că puterea și propășirea unei națiuni stă mai cu semn în concordia, în înfrățirea dintre deosebitele clase și stări ale so­cietății. Nu de multă ânca, cuvintele de militarii și civilii jucaă ună mare rolă în conversațiune, ună felă de ură, de zavistie despărția aceste două stări. Acesta venea de acolo că civilulă simția că’î lipsesce ce­va neapărată bărbatului și mai cu sema Româ­nului: deprinderea armeloră, și invidia pe militarulă care avea astă deprindere: milita­­rulă, din partea, vedea în civile ună bărbată pre cumă necompletă, și d’ad­ ună felă de ușiurință în modul cu care’lă privea. Acesta a dispărută aprope cu totulă acumă. Mul­țămită noueloră instituțiuni ale țerei, mul­țămită nouei lege a armărei Româniloră, totă cetățianulă este și militară și déci mai esiste­­ncă uă deosebire între militară și civile, este că celă d’anteiă, sentinelă per­­manente a României, stă necontenită cu mana pe armă gata a da fraților ă sei semna­­lulă primejdiei ș’ași da celă d’ânteiă viața pentru apărarea țerei. In societatea de arme maî cu semn, déca maî esiste­nă deosebire între militară și civilă, ea nu este decătă in superioritatea esercițiuluî a­­celui­a care purta totă deuna arma ș’a­celui­a care o eserciteza numai pentru a fi gata la semnalul­ sentinelei, și d’acea-a, revenindă bruscă la esercițiele de Duminică séra, cu plăcere vomă cita ca cei d’ântei la floretă pe d-nii sup-locotenințî Walter și Buescu, cei d’anteiă la sabie pe d-nii sup-locotenențî Buescu și Zăgănescu. •Acolo însă unde societatea a aretată pro­grese de mirată este la gimnastică. Mai mulți din membrii au ajunäu la uă putere în ade­­veră necrezută în esercițiele gimnastice; i-amă recjutu esecutându nesce mișcări d’uă dificul­tate și d’uă cutezare învinsă numai de di­baci acrobați. Auditorială asistândă la aceste­­ eserciție era destulă de numerosă și ap­lau­gel­e lui erau cele mai caldurose. S’aă distinsă cu deosebire de sup­ locotenente Ză­•­gănescu, d-niî Izvoranu, GhițesCU, ȚinCU ȘI I alții ale căroră nume ne scapă în acestă momentă. Cu aceste eserciție se termină­­ fiua­l I de Duminică. Luni dimineța la fiece ore detunările ca­­­­rabineloră resunară din nucă la localulu tra­■­gereî și iarășî se urmară necurmată pînă la ■ 4 ore după amiaz. Erau patru concursuri: la pistolă, la ca­rabină distanț­a scurtă, la carabină distanția lungă și concursulă pentru premîură de o­­u­nore oferită de M. S. Domnitoriulă, la dis­tanția lungă. La cele trei d’ânteie, conce­­sulă era de șase focuri, la premîură de o pu­nóre de trei numai. Era în adeverü frumusa­­ de oservată arderea ce puneau concurințeî a­­ se ’ntrece. Cei mai mulți repetiră de mai­­ multe ori concursul ă soră pentru a parveni a ave mai multe punte. , Celă ce s’a deosebită în adeveră la acestă­­ concursă a fostă d. maioră Cruțescu. Trăgea­i c’uă precisiune și c’uă siguranță atâtă de­­ mare în­câtă a repurtată tóte premiurile antete­­ la carabină. La distanță mică a obținută 39 de­­ punte, cea­a ce nimeni nu a obțînută încă la nici oă tragere făcută în muoulă locală. La distanță mare a avută 32 de punte, pe când o pre­­miul­ al­ douilea abia a putută ave 19. Premiul­ de onore, oferită de M. S. Dom­nitoriulă a fostă asemene repurtată totă de 3 d. Maioră Cruțescu. Premiulă antenă la pis­­t­tolu a fostă opținută de Președintele socie-­t­i­tații, d. V. A. Urechiă. La patru ore societatea în corpore a trans­­­­portatu stindar­ulă societăței de la localulu­i tragerei la localulu de lem­n. Séra, la optă ore, membrii și invitații se î­ătruneau din nuoă în localulű de lérná. A­­z­­­cesta serată era sfîrșitulă serbării. Se făcură mai ântâiă câte­va asalturi la floretă și la sabie între premianții la aceste­­ arme, apoi veni fândulă gimnasticei și ea 8 oferi divertismentală celă mai plăcută mem­briloră și invitațiloră. Se deosebiră în aceste­­ eserciție totă acei membrii cari se deosebiseră 3 și nu ajună la esamenă și ’ntie cari nu trec , bne se uitămă pe d. Petrino, care dete pro­­i­bă de iscusință ca ecilibristă și ca putere 3­­ mușchiulară. In fine, arme și gimnastică încetată , toți a se adună în jurul­ meseloră pe cari sunt ă­­ depuse premîere. D. Președinte V. Urechiă de

Next