Romanulu, octombrie 1868 (Anul 12)

1868-10-19

904 Transportă 80 13 H. Dobranski............................10 32 I. Softa...................................10 32 I. Binder . . . . . . . 10 32 Hristi Țaran.............................13 20 Idema Berindu. Suma. 1269 Șefu cl. III A. Medenescu . . 54 Oficiantu cl. I. Danianu ... 27 Wolarsch Elevă cl. I . . . 13 20 Caracus Elevă cl II . . . . 13 20 Suma. 108 Idema Adjuta. Șefu I. Ciugher.....................54 Conductoră G. Grigoriu . . • 13 20 Curieru G. Constantin . . . 4 Suma. 75 24 Listă de subscriere. Iosif Alșeh...........................................81 Adolf Weinberg..................................320 Herman Davidowitz..............................62 Isais Sabatey » .i . . . . 62 H. Blumenfeld.....................................31 B. Șenfeld............................... . 54 Săniei Marcus.....................................64 M. Garfunkel.....................................54 Marcu Cociu...........................................51 Suma 782 ROMAOTLU 19 OCTOBRE 1868 ■îtiiirâ^arTiT^^ ■ 1 1.. DESLEGAREA CESTIUNEI NAȚIONALITAȚILORU IN UNGARIA. Pe câtă templi tate națiunile nu voru întră în posesiunea drepturiloră, ce li se cuvine prin însuși faptulă esistenței lorü, dreptulu barbarii ală celui tare nu va nceta d’a esiste, și prin urmare națiunile nu voru înceta d’a fi supuse arbitrariuluî puterii. Acesta o sciü bine Maghiarii, el scia că, fiind în minoritate în raportă cu celelalte naționalități împreună din Ungaria, vădată ce se va acorda că egală îndreptățire tutorii acestora naționalități egemonia nu va mai pute esiste ți monopolulu puterii și însemnătății ca națiune nu va pute fi reservată esclusivamente națiunii maghiare. Departe derű de a satisface dreptele cerințe ale celoralalte naționalități, Maghiarii voiescu se consfințască prin lege domnirea lorü împilatóre, se impune prin lege unu fuga umilitoru tutorü celora-lalte naționalități. Acesta este agil cestiunea ardinte care agită spiritele dincolo de Carpațî. Deputații Romănî și Șerbi, luptănd pentru egala îndreptățire a tutorii naționalităților, au elaboratü una proiectă de lege prin care se recunosce celor șase națiuni din Ungaria: Unguri, Romănî, Șerbi, Slovaci, Nemți și Rusniacî drepturi de națiuni regnicolarie, egală îndreptățite ca naționalități politice, osăndă fiecare de limba sea proprie și având o fiecare stindariulă cu colorile proprie naționali. Acestă proiectă prevede naturalminte și tóte celelalte drepturi ce resultă pentru naționalități din aceste antere disposițiune fundamentali. Intre altele art. 4 prevede că „fiecare națiune regnicolarie, care în consiliulu corónei nu e represintată deja printr’ună ministru cu portofoliu, pentru susținerea interesurilor, propriamente naționali va fi represintată acolo printr’ună membru, luată din sînul ei. Proiectulü cere ca egală îndreptățire se ftă în tote: în represintarea în dietă, în ocuparea funcțiunilor publice, în instrucțiune, în culte, în totală în fine, derii tocmai acesta nu voiescă Maghiarii în orbirea ce le causeză puterea, orbirea ce i face a nesocoti proprială loră interesă, a uita că puterea scapă vaiatătă de lesne din manele aceloră ce nu seă face uă bună întrebuințare din ea. In acestă ardere de egemenisare, deputații maghiari, dă comisiune din sînul Dietei compusă din 11 membrii și alți doui deputați, d-nii s Serkapolyi și Horváth, elaborară și âte ună proiectă de lege pentru relegarea cestiunei naționalitățiloru. Ambele aceste proiecte sunt dictate de aceleași tendințe și preocupări: suprematisarea națiunii maighiare și împilarea celorălalte naionalități. Totușî existe oă mică deosebire între aceste două proiecte. — Comisiunea de 11 elaboră mal 1 intern proiectulă scă; cu totă regulă ce puse în astă lucrare, se vedde că nu se urcă la înălțimea intereseloru maghiare, astăfelă cum ă 1e ’nțelege ministerială ungurescă, stăcî în urmă veni, suptă patrona ] rea ocultă a acestui ministeriu, proiectură deputațiloră Kerkápolyi și Horváth, care, prin disposițiunile sale, este la nivelul[ înaltelor[ opere ] ale politicei maghiare; eră decă tatăl nu ajunge ancă pîn’ acumă La acea înălțime, se va amenda negreșită în discuțiunea din sînulă comitatului, cea-a ce s’a și ’ncepută a se face, și cea-a ce se va completa în discuțiunea din Dietă. < A da sema despre acestă proiectă ar fi a revolta în deșertă orî-ce simplimentă de ceitate, nu mai diremă , de patriotism, ală cititoriloră noștrii, prin enumerarea unoră disposițiunî - cu totul ă opuse celoră prevedute în proiectulă deputațiloră Români și Șerbi, adică opuse dreptății, ecității, cerințeloră celoră maî drepte și sânte ale națiuniloră. Dacă acestă proiectă pare a acorda orecari drepturi, ele suntă înconjurate de atate condițiuni și ’ncurcate într’ună asemene labirinte de paragrafe, în cătă revine întocmai cu ' a glice, ai dreptulu d’a vorbi și d’a scrie în limba ta proprie, cu condițiunea însă ca se ai ună interpretă și țiă traducătorű maghiară; ai dreptulu d’a fi funcționară, déca ministerială maghiarii v» Elno-v-oi a te numi în funcțiunea Statului; ai libertatea învețământului dorit numai ín scala ce ți-o vei face acasă la tine pentru copii tei. Tóté națiunile au dreptulu d’a fi represintate în Dietă prin acei deputați pe cari, se ’nțelege, îi vor trimite alegetorii, cumă se urmeză acumă, și toți sciă cu câtă ceitate și dreptate se urmeză. In scurtă, proiectulă în cestiune, departe d’a da satisfacere dreptelor, cerințe ale naționalitățiloră, consfințesce tóte mesurile impilătore luate de ministerială maghiară de la instituirea dualismului pîn’acumă, contra naționalităților nemaghiare. Ele înregistreză încă aceste mesure, ca drepturi acordate, și merge cu ridicolulă pîn’ a ave de titlu „Proiectă de lege despre egala îndreptățire a naționalităților Ü. “ Aceaa, ce nici uădată n’a fostă și n’a putută fi contestată naționalităților, este înregistrată în proiectă ca ună dreptă nuoă acordată, spre exemplu art. 29 glice: „Fiindă „că la numirea oficiăriloră și ’n viitoră se va considera numai capacitatea personale, naționalitatea cum„va nu va pute fi săpedică nici „de aici în colo, pentru înălțiarea „lui la vr’îmă oficiă ori demnitate.“ A putută are fi vr’uă dată contestată acestă dreptă în vr’ună Stată ală Europei, oricărei naționalități seă clase a societăței, deseândă servagiulă nu mai esiste? Socotitare plăsmuitori proiectului că acordă prin acesta unii dreptă? Se înscriă acestă articlu ca uă probă de înalta loră generositate și grabă, dscendă că ți de aici în colo nu se redică naționalităților, dreptulu d’a nu fi privite, celă pucină pe hărtiă, ca paria? Acestă articlu, alesă după întâmplare printre tote cele-l-alte, dăuă ideie despre acea a ce este totă proiectulă. Aceste trei proiecte: ală deputaților Romani și Șerbi, ală cornidinei de 11, ș’ală d-loră Kerkapoly și Horváth, s’aă luată în desbatere o sînală comisiunei instituite penru regularea cestiunii naționalitățior I. D. Andrassy și ministrul de curte, d. Eötvös, publicistă férte cunoscută prin operile sale și prin prin 1ipiere contrarie cea emisă, pe câtă empă n’a fostă ministru, lună partea acestă desbatere. Ca se nu preungimă articlulă nostru, vom spune De scurtă că ședința s’a petrecută a a combate pe deputații Românii ș i Șerbi. S’a insultată naturalmente, are naționalitățile și s’a sprijinită suprematizarea elementului maghiară pe temeială că singură națiunea maghiară este civilisată, mare, luminată la mai multă aucă. S’aărculată Românii și Serbii d’a complota contra integrității Statului, d’a roi a tiranisa minoritatea celorălalte naționalități, acolo unde ele suntănclavate printre Români și Șerbi, [n definitivă s’a adoptată proiectul ă floră Kerkápolyi și Horváth ca basă a deliberărilor, respingându-se celelalte. Ce speranță mai române are acumă naționalităților nemaghiare? Deșceptase-va ore la urmă ministerială maghiară și vede-va complicările în cari singură se aruncă, și nemulțămirile ce, mai curându sau mai târziu, vom căde ca ună trăsnetă nimicitoră asupra capului seă? Veni-va acestă desceptare destulă de tempuriă pentru ală face se retragă proiectul, mai nainte d’a se vota de Dietă? Acesta ni se pare peste putință, după direcțiunea că aă luată lucrurile.— Desceptase-va în fine Austria?" Vede-va ferberea generale ce produce sistema politică adoptată de ea, agii cândă suflarea naționalităților, descepta pe popórele cele mai adormite? Conjura-va are isbucnirea ce acestă ferbere va pro„causată acelui funcționară perderea postului seă lucru pe care’să damă saptă totă „reserva și fără a lua în acesta privință „nici uă respundere.“ Damă acestei alegațiuni calomnieseră formală desmințire, și somămă pe autorul ă ei a da pe faclă numele acelui funcționară, care a fost„ destituită, pentru că ’și ar fi făcută datoria. Ministerială actuale, nici a destituită, nici va destitui pe vreună funcționară, care, având o curagială consciinței sale, ’șî va face datoriile în modă legale, ci din contra a căutată și caută totădeuna ai ține la locul ă loră și a recompensa pe nisce asemenea funcționari după meritele loră. (Monitorulu). (Comunicatu. o, ’îaoojouitci n. ■pa?o<rijipo ciojo, în Boemia? Ecănesce respunsuri la cari, din nefericire, nu putemă respunde acumă celă puțină afirmativă și prin urmare ne tememă forte pentru vecina nóstra, ca se nu ftă espresiunea simptimintelor generali, ale tutoră naționalităților nemaghiare din imperiul Austriei următorele cuvinte ale ghariului Federațiunea de la 8 Octobre: „Ei bine, mai este vr’ună sufletă de Română, care citindă proieptulă atribuită guvernului, se nu reglă, unde tindă frații de la putere? Se nu se mai amăgâsca nici ună Română! După ce ne ușurpară tóte drepturile, ei vină acuma a-șî bate jocă de noi, a’și bate jocă de majoritatea poporațiunei care a susținută țara de atâția secii prin sacrificarea sângelui și averii sale! Nu ne înduoim că bărbații națiunei nóstre din Dieta Ungariei voru sei apăra onorea și drepturile națiune române și fașiă cu acesta nouă insultă. Apoi resolve dieta linguresca și cestiunea acésta cumă îi va place. întruni atată constituționalii, popórele nu se potu obliga la observarea unei legii aduse fără de concursul ălorü, de câtă dura numai prin forția brută; éra unde se aplica mesura asta de constituționalismă n’aă ce vorbi, ci ai se te măngăi. Că mai curându, ș’au datiî preste capui asupritorii decâtu cei asupriți.“ țttariulă Terra, revenindă asupra cestiunii de la Oltenița, despre care ministerial justiției, prin „Monitorul Oficiale“ No. 231, a dată publicului un exactă informațiune, prin No. 186 de la 17 curentă, între altele, adaogă și urmatorea alegațiune: „Nu „mai adăogămă la acesta și faptulă ce ni „se comunică cumă că, înaintea procesului a verbare actuală, ună altă agentă ală puterei judecătoresc!, ar fi dresată ună actă „care relată lucrulă întrună sensă cu tortulă neplăcută guvernului, și că acesta a SERBAREA ÎNCHIDERII STAGIUNE DE VEARA A SOCIETĂȚEI DE ARME, GIMNASTICĂ ȘI DARE LA SEMN II. In ciclele de Duminecă și Luni a fostă uă seră de serbări la care ună numeră destulă de însemnată de cetățianî aă luată parte, cu atătă mai mare plăcere și avenlă, cu cătățenilă serbăriloră este din cele mai scumpe poporului română, căci uă tradițiune vechie ce, mai repețimu, își are originea pe câmpul lui Marte, ună simțimentă transmisă din tată în fiiă, pune totădeuna in anima Româniloră iubirea armeloră ș’a exercițiuriloră corporali. Mulțămită acestui simțimentă, valurile barbariloră, suteloră de invasiuni, trecură pe d’asupra Românismului, ca tălașurile măreŭ peste undiile ascuțite ale stânceloru, ce despică și neutraliseza puterea acestoră mase înfricoșiate. Mulțămită acesta simțimentă, Romănismul și ’n viitoră va trăi vasei a afirma puterea lui de vidță, voina lui d’a fi acea a ce tradițiunile și misiunea lui, ca represintante alăgintei latine In Oriinte, li comandă a fi. Serbările de Duminică și Luni mai probeza încă ca mulțămit; impulsului dată de susă, — de pe tronulî redicată de bracie române cu anime române“ vîrf uto atramofijîneca, cioepro carp, vorbi ramă, uitată cătuva tâmpă suptă suflare, năbușitore și infectă a despotismului ș’a umilirei naționale, s’a redesceptată mai viudecătă totă deuna în Inima Româniioră, ș va urma a se intinde din ce în ce mai multă îi tóta națiunea, căci aventură este dată simțimintelor și întreprinderilor nobile și generase-Duminică la 10 ore se incepu tragere, la semnă, în muoulă locală. Erau destuii de numeroși membrii ce trăgeau, și transportatură era speraclulă ce presintaă acest cetățian, ce se intreceau cu un ardere plină de viață și de tinerețe a dobândi victoria transportatore erau acele șiruri de detunătur ce făcură se vibreze aerul, nentreruptă di la 10 ore diminața pînă la 4 ore dupi amiezi. Séra se făcu esamenulü de arme, floretă sabie și de gimnastică în localuli de iernată societăței. Acestă locală este marea sal; din casa Gornescu și couă cameră învecinată Sala servesce pentru eserciul, camera de cancelarie. Aci credemă că neîmplinimă că datoriă cătră comitată, făcendă se se insemneze că adunarea generale a societății autorisase pe comitată a mediria ună locală divrnă pînă la suma de 150 galbeni. Comitatulü însă sciu scuti societatea d’acésta mai chieltuiéla, dobendindă de la d. ministru al instrucțiunei publice autoritarea d’a se instal în spațio sală locală ală gimnasiului Mihai Bravula, din care mare sală, — mare cum mai este numai sala Slătineanu în Bucurescîc’uă cameră învecinată îi fură puse la disposițiune. Acumă societatea nu numai că est scutită de plata unei sume însemnate, dar încă are ună locală cumă mar fi găsit chin plătindă uă chirie de trei sute galbeni. Se revenimă însă la serbarea de Duminică sera, scd mai bine la esamenele de floretă, sabie și gimnastică ce se făcură. Fioreza și sabia au aretată progrese destulă însemnate, de se va considera scurtul itempă de căndu se predaă aceste lețiun . dificultatea acestora eserciție și...............c ■ părere de reă o mărturisimă —■ pucina regularitate cu care d-nn membrii au venit în cursulăvereî la eserciție. Cea-a ce acâmplat anima dmă adeverată veselia a fost d’ vedé militari trăgendă la mă locă cu civilii întruă fraternitate de camarazi, în adeveră îmbucurătare a sufletului română, care simte că puterea și propășirea unei națiuni stă mai cu semn în concordia, în înfrățirea dintre deosebitele clase și stări ale societății. Nu de multă ânca, cuvintele de militarii și civilii jucaă ună mare rolă în conversațiune, ună felă de ură, de zavistie despărția aceste două stări. Acesta venea de acolo că civilulă simția că’î lipsesce ceva neapărată bărbatului și mai cu sema Românului: deprinderea armeloră, și invidia pe militarulă care avea astă deprindere: militarulă, din partea, vedea în civile ună bărbată pre cumă necompletă, și d’ad ună felă de ușiurință în modul cu care’lă privea. Acesta a dispărută aprope cu totulă acumă. Mulțămită noueloră instituțiuni ale țerei, mulțămită nouei lege a armărei Româniloră, totă cetățianulă este și militară și déci mai esistencă uă deosebire între militară și civile, este că celă d’anteiă, sentinelă permanente a României, stă necontenită cu mana pe armă gata a da fraților ă sei semnalulă primejdiei ș’ași da celă d’ânteiă viața pentru apărarea țerei. In societatea de arme maî cu semn, déca maî esistenă deosebire între militară și civilă, ea nu este decătă in superioritatea esercițiuluî aceluia care purta totă deuna arma ș’aceluia care o eserciteza numai pentru a fi gata la semnalul sentinelei, și d’acea-a, revenindă bruscă la esercițiele de Duminică séra, cu plăcere vomă cita ca cei d’ântei la floretă pe d-nii sup-locotenințî Walter și Buescu, cei d’anteiă la sabie pe d-nii sup-locotenențî Buescu și Zăgănescu. •Acolo însă unde societatea a aretată progrese de mirată este la gimnastică. Mai mulți din membrii au ajunäu la uă putere în adeveră necrezută în esercițiele gimnastice; i-amă recjutu esecutându nesce mișcări d’uă dificultate și d’uă cutezare învinsă numai de dibaci acrobați. Auditorială asistândă la aceste eserciție era destulă de numerosă și aplaugele lui erau cele mai caldurose. S’aă distinsă cu deosebire de sup locotenente Ză•gănescu, d-niî Izvoranu, GhițesCU, ȚinCU ȘI I alții ale căroră nume ne scapă în acestă momentă. Cu aceste eserciție se termină fiual I de Duminică. Luni dimineța la fiece ore detunările carabineloră resunară din nucă la localulu tra■gereî și iarășî se urmară necurmată pînă la ■ 4 ore după amiaz. Erau patru concursuri: la pistolă, la carabină distanța scurtă, la carabină distanția lungă și concursulă pentru premîură de ounore oferită de M. S. Domnitoriulă, la distanția lungă. La cele trei d’ânteie, concesulă era de șase focuri, la premîură de o punóre de trei numai. Era în adeverü frumusa de oservată arderea ce puneau concurințeî a se ’ntrece. Cei mai mulți repetiră de mai multe ori concursul ă soră pentru a parveni a ave mai multe punte. , Celă ce s’a deosebită în adeveră la acestă concursă a fostă d. maioră Cruțescu. Trăgeai c’uă precisiune și c’uă siguranță atâtă de mare încâtă a repurtată tóte premiurile antete la carabină. La distanță mică a obținută 39 de punte, ceaa ce nimeni nu a obțînută încă la nici oă tragere făcută în muoulă locală. La distanță mare a avută 32 de punte, pe când o premiul al douilea abia a putută ave 19. Premiul de onore, oferită de M. S. Domnitoriulă a fostă asemene repurtată totă de 3 d. Maioră Cruțescu. Premiulă antenă la pisttolu a fostă opținută de Președintele socie-titații, d. V. A. Urechiă. La patru ore societatea în corpore a transportatu stindarulă societăței de la localului tragerei la localulu de lemn. Séra, la optă ore, membrii și invitații se îătruneau din nuoă în localulű de lérná. Azcesta serată era sfîrșitulă serbării. Se făcură mai ântâiă câteva asalturi la floretă și la sabie între premianții la aceste arme, apoi veni fândulă gimnasticei și ea 8 oferi divertismentală celă mai plăcută membriloră și invitațiloră. Se deosebiră în aceste eserciție totă acei membrii cari se deosebiseră 3 și nu ajună la esamenă și ’ntie cari nu trec , bne se uitămă pe d. Petrino, care dete proibă de iscusință ca ecilibristă și ca putere 3 mușchiulară. In fine, arme și gimnastică încetată , toți a se adună în jurul meseloră pe cari sunt ă depuse premîere. D. Președinte V. Urechiă de