Romanulu, octombrie 1868 (Anul 12)
1868-10-10
ANULU ALU DOUE SPRE DECILE VOISSOE ȘI VEI PUTEA LEIN LEIN. PRISn __ CAPITALE 48 DISTRICTE 58 pe sése luni o 24 » 29 pe treí lüní >? »2 ii 15 PE ÜA LUNA II 5 ,, 6 ONUBSEMPLARU 24bAN1 dkNTRU PAUIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL. AUST. ADMINISTRATUUNEA PASAGIULU ROMANO NO. 1. —REDACȚIUNEA STRADA COSTIA NO. 42. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. —Redactorii respungetorii Eugeniu Carada. JUOI, 10 OCTOBRE 1868. LUMINEZA TE ȘI VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANUAțURIRI ȘI RECLAME A 6E ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINȚII DIARIULUI ȘI PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DARRAS-HALLEORAIN RUE DF. J’ANCIENNE COMEDIE NO. 6. A NUNȚIU BILE LINIA DE 30 LITERE.........................40 BANI INSERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOU DE PEȘTE TELEGRAFICE (Servițiulu privată alu MONITORULUI). MADRID, 17 Octombre. — Guvernulă a decretații că orice arestări arbitrarie sau viciare de domiciliu vor fi fi supuse tribunalelor. — Delictele de presă sunt amnistiate.— Junta propune admisiunea a patru deputati pentru colonie, piarele discută imprumutul a de 700 milióne reali tractată cu casele englese. PARIS, 17 Octombre. — piarulu Patria desmintescomolulu despre schimbările diplomatice. CONSTANTINOPOLE, 17 Octombre— Noulu împrumutu de 5 milióne va fi rembursată în 5 ani cu 13 și jumătate la sută și acoperiții din importațiunile în Anatolia. Bucurosul 2i Brumărelu Nu este adeverata, strigă oposițiunea, că’n Francia fiecare din pianele oficiose urmeză politica unui ministru. Nu este adeveratü că uneori miniștrii imperatului Napoleone au alte dorințe, alte tendințe politice de cătă acelea ale Capului Statului. In deșertă le are tarama contrariulți, rezemați pe fapte și încă pe multe și forte vecinți fapte. In deșiertă le aduserama aminte faptele din 1866, când imperatorele susținea alegerea Românilor și depeștele d-lui Știrbei și însuși ministrul din afară afirma, și afirma chiar în diua cândü principele Carol pusese piciorulü pe pământul României, că nici uâdată Elă nu va primi coróna ce i se oferise; oposițiunea nu voiesce se scie de nici unele ca aceste și cântă cu buciumulu cfiariului Le Constitutionnel că imperatorele Napoleone a părăsită România și susține invarsiunea. Spre confirmarea celora ce diserămă în privința pianului Le Constitutionnel ș-a politicei d-lui de Moustier se reproducemü la rândul nostru căte-va pasagie din unele din diamele francese. E că spre exemplu ce elice Le Siécle de la 12 Octobre, suptă semnătura d-lui Edmond Texier: „Care se’nșială, din l’Etendard care dice da, séu din Le Constitutionnel care dice nu? Celă d’ântesă diariă oficiosă afirmă că cabinetul francese este favorabile guvernului română, celă dală douilea afirmă contrariulă. Adeverul este că nu trebue se vedă cineva, în articlulăpariului Constitutionnel, ce lamă reprodusă, de cătă cugetarea d-lui de Moustier, forte favorabile Turcilor, forte defavorabile Româniloră; nu se scie de ce d. de Moustier are un ideiă preconcepută; elă este convinsă, cu totă de mințirea faptelor, că România jocă joculă Rusiei. In deșiertă îi va spune cineva că România s’ar perde, și că densa o soie forte bine; tóte suntă de prisasă, asediarea d-lui de Moustier este tăcută. „Noi avemă ună singură sfată de dată Româniloră, acela dă și totădeuna ună guvernemente nationale. Va veni ună timpă în care toți membrii cabinetului francese voră fi forte siliți a recunosce că elănăre nici un amestecă în intrigele Rusiei.“ Dară, va cjice oposițiunea nostră, Le Siecle nu este ună drarnă oficiosă; Le Siecle în genere, și d-nu Texier în parte, suntă 20 de ani de căndă susțină România și partita ce este a<fi la guvernă și prin urmare fisese loră năă nici ua valore pentru noi. Ei bine, vomă recurge la alta sjiabă care nu numai că este și ela dintre cele oficiose, dară place âncă multă oposițiunil, și mai cu sema celora de la Terra, ună drariă ai cărui articoii i-a reprodusă necontenită Terra, în care unii din redactorii seină și publicată cățiva articlii și a cărui autoritate pentru cei de la Terra, precum și buna-voință ce aă pentru dînșii, nu tocmai d-lară o voră putea nega. Deci éea ce (jice International de la 13 Octobre: „Emoțiunea causată în lumea diplomatică de nota pucină diplomatică a diariului Le Constitutionnel în privința României, s’a potolită. Se crede că chiar u în cercul ă din jurul Imperatorului și’n cele mai înnalte regiuni ale puterii, a fostă unanimitate d’a găsi acea notă forte regretabile în ambele puncturi de vedere și’n flonda și’n formă. Se pare încă că diferiții represintanți din Paris ai puterilor garanțiaă găsită toți, afară din mulți numai :1) că limba giulă diariului Le Constitutionnel îngagia forte multă politica loră in favorea Porței, și că nu-șî dă ascunsă simțimintele loră în acestă privință. In sfârșită, din tóte părțile acea nenorocită notă este privită ca ună escesă de zelă regretabile și cu atătă mai nedibace că astăzi pare sicurit că știrea dată de V Étendard era adeverată căndă a apărută; numai în urma obicinuitelor fluctuări ale politicei d-lui de Moustier ea a devenită neadeverată. In ori ce casă, incidintele este închiriată, însuși ministrul afacerilor străine a esprimată, se z ice, părerea scadereă, despre forma cominatorie ce s’a dată notei Constitutional edu .u » Dară pate că cei de la Terra nu voră fi pe deplină mulțămiți d’aceste afirmări ale însemnatului și multă iubitului soră diarnă L’International. Spre a le da dară uă satisfacere și mai deplină, cea ce spune totă acelă diarnă, întruna din corespondințele sale din Paris: „Diplomații în reședințiă aci, au zisă multă de naivitatea Constitutionalelui, care acrisă că de mai multe luni agintele României nu reduse pe ministrul afacerilor străine. Negreșită că le Constitutionnel nu scie că n culisele lumei diplomatice d. de Moustier are ună surnnme (poreclă) trasă dintruna din comediile nóstre cele mai în renume:— „e totă deuna eșită,“ și că este totă atâtă de rară d’a-lă găsi la ministeriă câtă este de greă d’a-lă vedea cândă este. Cu acesta ocasiune ambasadorele uneia din puterile cele mari făcu următorea înțepătorie oservare a celui ce-î elicea că dd. Dumitru Brătianu și Cretzulescu erau siliți se mergu de dece ori la quai d’Orsay, pina se parvie a vedé pe ministru:—„Cumă vrei ca trăsniși! unui Stată mică ca România se parvie a vedea pe d. de „Moustier, cândă noi, carii represintă că puterile cele mari, nu par„ veni mă decâtă cu cele mai mari „greutăți?“ Acei domni, după mine, suntă preesiginți. D. de Moustier transportată de amarea păcii, are pre multe ocupațiuni pe Rhin spre a se mai găndi și la țărmurile Dunării, ministerial afacerilor străine, <)licea glumindă, ună diplomată din 1) Voiva Terra so ne apue oare se fiu acela singurii ambasadore care s’a bucurată ca și dânsa? (Nota Red Românului.) cei mai serioși, trebue se nu mai fiă la quai d'Orsay ci se se strămute la calea păcii. „Ș’apoi se póte pre bine întâmpla, de va fi adevărată ceaa ce mi s’a spusă,ia d. de Moustier totă eșindă se sfîrșiască prin a nu mai reintra. Se zice că o curendă d. de La Valette îi va lua loculă. După întrevederea ce acestă bărbată de Stată avu cu Imperatură la Biarritz, a fost bună momentă vorba se fie trimisă la Berlin, acestă proiectăa remasă josă, și fu cestiunea d’a se ’ncredinția acestă postă d-lui de Gadoré care se loculă d-lui Benedetti, și d. de La Valette se ocupe la quai d’Orsay, loculă lăsată atâtă de desă vacante de către actualele ministru.“ Sperămă că d’astă dată oposițiunea în genere și cei de la Terra în particular să voră fi pe deplină satisfăcuți. Dacă însă nesațiulă dumneloru va fi și mai mare, apoi se binevoiască a citi articlulă ce urmeza, articlu de fondă, articlu cu titlu România și totă ală diariului d-loră de predilepțiune. Acesă articlu suntemă și cum că-i va sătura pe deplină, mai cu semn că vechiulu dumnelorü amică le dice: „Te cunoscă măsculină.“ Cunoscemu acumă le zice, și violențele și ilegalitățile de cari a ți acusată pe actualii miniștrii, căci v’amă prinsă cu mâna așacă; cunoscemü și persecutările Israelițiloră și bandele armate și chiară alianeța ruso-română și prin urmare calomniele vostre făcură, aci can tóte cestiunile, ceea ce facă totă dauna calomniele, adică a da mai în urmă mai multă tărie celorü calomniați. L’International merge încă și mai departe, căci puindu-se la înălțimea Gestiuniloră, elice că chiară dac’ar fi cu putințță ca guvernulă României se-și întorcă ochii spre Rusia culpa ar fi a ministrului lucrărilor din afară ală Franciei care, în mai multe ocasiuni, n’a sciută se ță sosü și bine drapelulu Franciei. Se se compare limba giulă Presei străine cu acelu-a ală Presei nóstre; se se Vadă cumă cea danteie a dechiarată că nota Constituționalelui o’ngrijasce, și cea d’a doua a glisă că o farmecă de bucuriă, cum în sfîrșit, diariele străine după ce dovedescă că este peste putințiă ca guvernul ă actuale se trădea interesele României oricărei puteri străine, apoi arată greșialele ce face în Oriinte politica ministrului din afară al Franciei și se silescă a opri acele greșiale, atâtă în interesulu Franciei câtă și a acelua alu României și ală întregului Oriinte; cei carii vor face aceste comparări se vom convinge pe deplină că oposițiunea la noi nu combate ministeriul, ci națiunea, nu cere căderea ministeriului prin națiune ci prin intervenirea străinilor și chiar prin invaciune; pe de alta, elă desocotesce consiliele Franciei și î mpinge cu tote puterile spre nesce complicări contrarie interesurilor politicei nóstre, în speranția că independința asolută a României ar putea ieși din alte complicări. Se adaugă că d. Brătianu, sufletul și corpul acestei politice, nu se menține la putere decâtă prin violențe și prin ilegalități cari mergă neî ncetată crescândă și cari compromită din ce în ce prosperitatea atâtă câtă și securitatea României. Aceste imputări, atâtă de vine și atâtă de desă repetite, suntă ele pre întemeiate? In ceea ce privesce violențele și ilegalitățile guvernului Română, este evidinte că ele nu potă fi luate la seriosă. Pentru a nu cita decâtă ună esemplu, scimă acumă ce erau acele ramese persecutări contra Israeliților din România, despre cari s’a vorbită atâtă de multă ș’asupra căroraa, mulțămită unoră manopere dibăcie, opiniunea publică s’a amăgită multă timpă. Astăzi Israeliții dă la Bucuresci ună diamă publicată în limba română și francese, care susține cu tótă influințarea ministerială Brătianu, și singurele dlame cari atacă încă acesta poporațiune facă parte din oposițiune. Acestă singură faptă dă măsura exagerărilor și a relei voințe cu cari actele d-lui Brătianu șale amicilor ă sei politici au fostă reprezintate în Occidente. Câtă despre relațiunile ce se presupune că există între cabinetulă Română și cele de la St. Petersburg, ele ne pară asemene forte anevoiă de admisă. Omenii cari conducă afacerile la Bucuresci cunoscă pe Rusia de multă timpă; ei o cunoscă prin speranță, sunt omeni de la 48. Ei sciă că ambițiunea Rusiei este atâtă de mare câtă și perfidia mea și că chiar umbra protecțiunei sale este funestă libertăței. Dară chiar atunci cândă partita liberale, ustăndă tóte subiectele de plângere (griefs) ce are contra Rusiei, tóte rațiunile ce are d’a se teme de densa, s’ar fi atorsă contra Rusiei și i-ar da uă ascultare favorabile, amă fi are noi cu totulă îndreptă d’a’lă blama? Amă putea are noi se’î împutămă că caută aiurea nesce simpatii pe cari guvernul francese i le refusa? Nu s’a făcută óre la Paris totă ce era cu putință d’a se face pentru a s’aliena iubirea Româniloră? Nu s’a pusă óre silința, printr’uă politică îngustă, de’mpunsăture de ace și de sbuciumărî, ai irita, aș răni, a le face suspecte tóte intențiunile guvernului francesc? Pină la retragerea d-lui Drouyn de Luys relațiunile Franciei cu România au fostă forțe cordiale și amicale, mai bine decătă arătă încă, căci totă lumea scie că alegerea principelui Carol I n’a fostă făcută decătă cu consimpțimântală lui Napoleone III. De la data întrărei d-lui de Moustier la afacerile străine lucrurile se schimbară într’ună modă subiții. D. de Moustier, care avusese la Constantinopole lungi relaiiinî cu amicii principelui Cuza, și care sosia la afaceri cu prevențiunî personali contra partitei liberale, și mai cu semă contra d-lui Brătanu, puse totă în lucrare pentru a distruge influența acestei partite. Se se examine în adeveră, politica urmată de d. de Moustier în România și oricine se va convinge lesne că ea n’a avută nici uă dată altă scapă de cătă a oțărî pe Principele Carol I, a se despărți de d. Brătianu și de amicii săi politici, pentru a se sprijini pe partita boierilor. Agitațiunea bulgară, incidintele" Israeliților", uneltirile Rusiei și pînă la Gestiunile cu totul interiore de schimbare de ministeriă și de disolvare de Camere, a fostă pentru guvernul francese atăte ocasiuni d’a interveni întrună modă desplăcută în afacerile române, în scopul ă d’a nemulțămi pe Principele Carol I contra consilierilor sei. Acesta rea politică produse rudele sale. Rusia, totă deuna gata a face paradă de simptimintele sale de afecțiune pentru poporațiunile creștine din Oriinte, s’aplică d’atunci n areta Româniloră atăta simpatie pe câtă răcelă îi areta cabinetulă francese, și guvernul ă română se află fără voie’i, împinsă tocmai spre acea putere care’i inspira cele mai mari temeri. Cumă o fji cea acumă de curăndă Avenir national, d-na Brătianu nu este rusă, Românii nu sunt slavi; ei sunt Latini din aceluașă sânge ca și Francesii, și, dacă adi ei până orecare speranță în Rusia, facă acesta fiindă că numai Rusia singură le promite ajutoru. Slăbirea influinței franceze în România arătă câtă altele, și creșterea influinței ruseșci, e că resultatele palpabile ale politicei urmate de ministeriul afaceriloră străine ală Franciei în singura cestiune ce se aplice că la ocupată seriosă. Aceste resultate nu sunt demne de invidie; numai nesce resultate contrarie ar putea singure merita laude. (1‘International, 13 Oct.) —— ———— ------——* ROMANIA. De câtuva timp, situațiunea politică a României pare a descepta temerile celora cari pună ună mare prebă pe neisbucnirea Gestiunii Oriuntelui în acestă momentă. Se plice că guvernul Principelui Carol nutresce nesce proiecte ambițioose cari turbură spiritele în Oriinte, și că unită în taină cu Rusia, pe do uă parte, și cu agitatorii revoluționari, REUNIUNEA FEMEIELORU ROMANE PENTRU Binefacere copileloru orfane, instituită în Ploescu. Spre a se putea proceda la alegerea definitivă a comitetului, ceaa ce este a se face în viitórea lună Noembre, conformü statuteloru, sub-scrisa vogă pe tóte domnele și domnii ce au bine-voitu a primi apeluri și liste spre a înscrie într’însele membre ale Reuniunei, se bine-voiască a le înapoia negreșitu pînă la finele lui Octobre curentă, ori lumii se voru afla, ca nu dintracésta Înțărcare se se împiedice realisarea acestui sopit filantropică : îngrijirea despre viitorulu copileloru orfane. Președintă: E. Costiescu. Ploescu, 1868 Octobre 2. Ploiescu, 24 Septembre 1868. D-luî Redactare ală diariuluĭ ROMANULU. Domnule, Ve rugamu domnule redactore, se binevoi î a da publicitarei prin stimabilele d-vóstre jiariu, alăturata mulțimire prea onorarabileloru Donatorie și Donatori, pentru patrioticele ofrande, cu cari ne au venită întru ajutoră la realisarea loteriei in folosulă internatului și alei scalei pedagogice din Ploesca. Primiți, ne rugămă, d-le redactare, asigurarea prea distinsei nóstre considerațiuni Vice-președinte, I. /. Romanescu,