Romanulu, octombrie 1868 (Anul 12)
1868-10-19
ANULU ALU DODE SPRE DEGILE VOIESCE ȘI VEI PUTEA LEI N. LEI N. K A1IC __ CAPITALE 48 DISTRICTE 58 pE 8ELE LDNÎ „ 24 n 29 pstbeí luni „ 12 „ 15 PB da luna „ 5 ,, 6 UND KXEMPLARU 24 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL. AUST. Articlele trimise și nepublicate se voru arde. — Redactorii respung etorii fiu geniu Carada. ADMINISTRATIUNEA PASAGIULU ROMANO No. 1. -REDACTUNEA STRADA GOLTI A NO. 42. SAMBATA, 19 OCTOBRE 1868. LUMINEZA-TE Și VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANONIMURI SI BECLAU4B 4 SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUNEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDINTÎ DUBIULUI'ț PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DABBAS-HALLEQBAIB RUE DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 6. ANDNQIUBILE LINIA DE 30 LITERE ...... 40 BANI INSERTIUNI ȘI RECLAMB, LINIA . . 2 LBI NO* SERVICIU TELEGÄAFICÜ ALU HOU.lKI'Iii I. PETERSBURG, 28 Octobre. JDianulă de Petresburg demonstra posibilitatea d’a menține pacea, cu tóte că se făcu înarmări mari. Articlul a sfârșasce amenințăndă d’a interveni și Rusia deca Francia în resbelulu cu Prusia, trecându Rhinulu ar agita mișcarea poloneze. (Serviciul privații ală MONITORULUI). MADRID, 27 Octobre. — Unii manifestă de actualü guvernului conchide: Considerând tăcerea junteloră asupra formei viitore a guvernului ca favorabile monarciei; dară, décá poporul ar proclama republica, noi vomă respecta decisiunea. — Pe piada esecuțiuniloră s’a arsă eșafodală ca uă manifestare contra pedepsei cu morte. PARIS, 27 Octobre. — Monitorulă publică numirea a 32 șefi de batalione și 6 șefi de escadrine în guarda naționale mobile din departamente. MADRID, 28 Octobre. — Prusia și Italia au recunoscută guvernulă provisoriu. Nunciula Papei a făcută visită ministrului de esterne, fiindă ună limba giă forte conciliantă. — Guvernul studieza legea electorale pentru colonie; soluțiunea cestiunii sclavagiului va fi reservată cortesiloru. ROMA, 28 Octobre.— Se asecură că Papa a fostonsciințată de împĕratorele Napoleone că trupele francese să se se retragă in curendu. Bucuresci , Brumărelu In No. de erî, Pressa dice: „Rugămă pe d. ministru de financie se desmință mă scomptă, care circulă în piatră și pe care noi nu voimă se să credemu. „Se dice întradeveru că guvernulu ar fi luată bonuri rurale în valore de mai bine de ună milionă de la „Casa de depuneri și consemnațiuni,“ pa carile ar fi îngajată la „Banca Romăniei“ spre a găsi bani împrumută. Ună asemene adusă de încredere, cu fondurile publicului puse in deposită la acesta casă sub scutulă onorei guvernului, ne pare atâtă de monstruosu, încâtă nu putemă crede se se fi comisă. Démi, pentru că creditul Statului ca și ală particulariloră se sdruncină prin circularia unoră asemene scriî, rugămă âncă vădată pe d. ministru de financie, ca în interesul Statului Română, se desmință numaidecâtă prin Monitoră aceste scomote.“ Nu sciină dacă Ministerul de Financie va crede că este trebuințiă se dec uă desmințire unui scomotă care n’a circulată de cătă în cancelariele oposisiunii și care, ori cătă ar fi trâmbițată de dânsa, nu póte fi crezută. Și noi anfimă feluritele scompte ce circulă adese, dérü acesta nu l’amă aurită ,pină ce Pressa nu la pusă în circula pune. Este adeverată că ânsășî ea s’a speriată de uriășia neadeverului ce punea în circula pune, și s’a prefăcută că s’ar îndoui și că nu-lă defundă, de cătă spre a face mă serviciă Statului, spre a opri sdruncinarea creditului, ce asemene fapte aducă neapărată întrună Stată. Asemene fapte se făceaă luptă Stătută, și Pressa le cunosce, căci unii din redaptoriî eî aă fostă și Miniștrii luptă acelă regiune. Oposițiunea scre forte bine că luptă guvernulă asociatoră eî de astăzi, se luau de tesaurulă publică banii proprietățes. c’atuncî se dase ordine c’aceștî bani „ce suntă puși suptă scutulă onorii naționale,“ se intre d’a dreptură în tesaurulă publică; ca scie că guvernulă aptuale a plătită casei de licidare sumele luate și cheltuite de asociațioposiunii aptuale. Pressa scie forte bine că luptă guvernulă aptuale ne speculăndu-se averea publică prin împrumuturi ca celă ală lui Stern ș’ală lui Oppenheim, valorile publice, pe cari elă le a găsită cu una scurementu de la 30 pină la 40 la sută scontă, ațtî s’aă urcată mai aprópe de alți pari, căci la bursa Parisului de la 23 Oct imprumutulă română era de 85, și prin urmare scomptulă ce dice că s’a respéndilu, a voită a’la respéndi ea însașî, numai spre asemcerea se sdruncina creditul Statului, a cărui consolidare, suptă guvernulă actuale, este dovada cea mai pipăită în favorea guvernului aptuale, este patenta cea mai puterică de onorabiitate, aptivitate și capacitate ce se pote da unei administrațiuni. Deci, cele scrise de Pressa sunt ă și remănă numai ca vă dovadi c’aă urmărită scopulă d’a lovi creditul” Statului. Și déci se mai póte îndoui cineva despre acestă scopă ală asociațiunilor polilicî pentru resturnare de la Pressa, Clopotulăi, Strechea, Convențiunea ș. c. l., diarulăcelă care redică mai lesne velulă, Terra, este aci spre a pune pe totă glina in posițiune d’a audi șa vede de cei mai surdî și mai orbi. Suntă State cari credă că este în interesul ă lară ca România se nu fiâ una Statu liberă și bine organisate, ca astăfelă se pota, la ună momeală priinciosă, s’o și cotropéscá. Terra, în înalta ei diplomată, moderas’amore de patria, dice adî chiară, că voiesce unu guvernă care „desvoltândă resursele intelectuale și materiale ale tezei, fácêndü se fructifice prin legi sanetase libertățile și instituțiunile liberale, dobéndite cu atătea pericle de vre trei ani incóce, intruă cuventu facêndü dintrînsa una Stată modelă și puterică, ce la ora olărită de Provedință, se devină Piemontele celorălalte provincie române, ce se află în ghiarele puterilor vecine.“ Declararea este lămurită; voiesce la ora olărită a lua Basarabia de la Rusia, Bucovina, Banatulă și Transilvania de la Austria. Bosă este asemenea fórte cunoscută că Austria mare acesta voință, că din contra voiesce și dénsa ca sa ora priinciósa se facă contrariulă, și totî s dă c’Astria a declarată oficiale, căndă se opunea la unire și la principe străină că „nu va primi nici uă dală a mai ave ună Piemonte la Dunăre.“ Pentru ce dérü tocmai acumă veni oposi pumî dorința d’a voi ș’a proclama că România „se devie Piemontele celora1alte provincie române, ce se află în ghiarele puteriloru vecine ?“ Este cunoscută, și fórte cunoscută de toți, că dăcă chiară națiunile cele mari sunt d in periplu, căndă n’aă pentru densele opiniunea publica cu cătăcele mice se potu perde cu lesnire, căndă voru ave ín contraforu acea putere uriașiă. Fostu a la noi persecutare religiósä în privința Israelițiloră ? Nu. Presa inemică națiunii române a susținută c’a fostă și este, și presa oposițiunii din țară a repetită necontenită ca adeveră a spusă și spune presa austro-magghiară. Pentru ce deja presa oposițiunii din țară a făcută tată ce a putută spre a face ca România se fiă uiduită de opiniunea publică a lumei, ca uă țără care persecută pe Israeliți prin fanatismă religiosu? Pressa inemică din străinătate, avéndu interesă a provoca frămentărî in țără și căndă va crede c’a sosită ora, chiară invasiune, ș’avéndu nevoie a da ună protestă opiniunii publice, care in aparință se legitimeze precum invasiunea, a susținută că România este căminulă insurecțiunii în priinte. Presa oposițiunii din țară a repetită pe totă dina acestă nerușinată și criminale calomnie și a mersă, pentru a-i da mai multă autoritate în facia străiniloră, prca o susțină chiară de pe tribuna Adunării. In No. de ieri chiară Terra țjice: „E destulă ca cineva se se uite care ve suntă aliații astăziî, este destulă se ve veda mână în mână cu toți polcovnicii din tempii lui Miloradovicî, cu cavalerii tuturoră ordiniloră rusescî, cu toți betrăniî căzuți in copilărie, cu toți mușariî (spionii) armateloră de ocupațiune, este destulă să’șî aducă aminte bandele de la Pietroșanî, pregătirile făcute luptă ochii voștri, modulă cumă a’ți desprețuită tóte avertismentele, dedemnulă ce afișați pentru Occident, relațiile cu totulă intime ce întrețineți cu Sant-Petersburg, misiunea părintelui Melchisedec, medaliile și uniformele confecționată în țară, convoiurile de arme ce au străbătută teritoriulă nostru, casernarea a căteva grupuri din aceste bande chiar în Bucuresci, este destulă etică ca cineva să’șî aducă aminte de tóte acestea, de duplicitatea de care ați făcută probă totüdeuna și în tóle, spre a fi convinsă, ca și noî, de veracitatea acusațiuniii unanime ce vi se face de a favorisa manoperile panslaviste.“ In No. de altî, Terra, luptă titlu „Tratatului secretă,“ intre altele riice: „Insă ómenii nostril de Stată suntă de uă altă părere: crescuți la scala cesarismului, nutriți de principiile incoheriale și subversive ale lui Mazzini, ei s-au făcută uneltele servile ale panslavismului incarnat în Rusia, ale pangermanismului incarnată în Prusia, părăsind neutralitatea și aruncându-se înlouă aventură, in care și Trenă și țara voră face naufragiă. „Ce’î pasă Romăniei de visurile gigantice ale d-lui de Bismarck? Ce interesă are ea angagială In unitatea germană ce se zomistesce? Pentru ce ea are va versa aurulă și sângele seă întruă cestiune germană? In fine ce folosă va trage ea din una ca acesta? Fi vorü are pușcele, tunurile, munițiunile ce ne procură Prusia? Dară acesta ar fi nedemnă pentru noi, ar fi a ne pune ca nisce mercenari la solda altei puteri, ar fi a face meseria condotieriloră, ar fi, întrună cuvântă, a ne desonoral “ Asia dură, constituționala și patriotica oposițiune afirmă că esiste convoiurile de arme Bulgari, organisarea bandeloră în România și chiară a loră ca șarmare în Bucuresci, și acesta căndă scie că n’am fostă, nu suntă, nu potă fi, căndă scie că națiunea întrâgă îndată și-î dă cea mai mare demințire Ar fi chiară constituționala și patriota oposițiune zice că Prusia ne a dată arme, că amă închiriată tratată cu Rusia și cu Prusia, că se servescă aci visurile d-luî de Bismark, și se pregătesce a se versa sângele și aurulă Romăniei pentru unitatea, germană, și Domnă, Miniștrii, Camere, Națiune suntă „mercenari și condotieri“ ai domnului de Bismark. Oposițiunea insă scie că chiaru Vizirulă în nota sea afisă că trebue se fiă asta, de vreme ce ânsașî presa română afirmă. Și oposițiunea scie, că, fiindă unu resbelu, Austria pate ave interesă a ocupa acestă rocă ce Terra de acjî țfica că trebue se devie faciă cu Austria țină Piemonte. Și oposițiunea scie că d. de Beust a cerută acumă câteva zile, de la comitatul Parlamentului din Viena, ună conlinginte de 800,000 de omeni, pe motivul că Romania a devenită una mare arsenale. Totă oposițiunea (jice. In Terra de acli în articlulă suptă titlulă „Tratatulă secretă“: __ „Ore România este ea astăzi în stare de a juca ună rolă activă în destinele Europei? Nu vomă respunde. Ea e „slabă, și pucinele forțe ce ’la mai remasă, o părăsescă „pe fiecare di. Finanțele sale, manipulate „de nesco mâini incapabili și pucină scru„pulese, suntă în străbălare,“ elema ajungă a îndestula serviciulă publică ordinară. Administrațiunea este fără prestigiu, fără autoritate: „fiecare localitate pare a fi una „stată în stată“. Justiția e desconsiderată și căzută cu totulu. „Căile de comunicațiune“ și poștele, putemălice, că nu mai exista celocă, și că însuși Turcia, în acesta, este mai înaintată de câtă noi. „Armata este desorganisată“ spre a se organisa în conformitate cu legea care a fostă votată astă primăvară. Iată, nu puține cuvinte, starea reală a țcrei.“ Spue déri acumă chiară celă mai cumplită mimică politică ală guvernului, — destulă numai se fiă ună adeverată Română și omă politică, — dacă o afirma esistența bandeloră, arsenaleloră, a tratatelor secrete cu Prusia și cu Rusia, déca oaveta de domnă, camera și miniștrii ca mercenari și condotieri ai pangermanismului și panslavismului, déca spune totă d’uădată că n’avemă bani, n’avemă drumuri, n’avemă armată ș’a lovi prin neadeveră și creditulă Statului, cum ă face Pressa, este de a face oposițiune reale și naționale guvernului, sau a calomnia in străinătate Tro nulă și națiunea? Este a cere căderea ministerului sau a face apelă la invasiune, și a o asecura încă că nici nu va fi silită nici a versa sânge spre a cotropi Romania ? LISTE TRIMISE REDACȚIUNII „ROMANULUI“ DE COMITATULU CENTRALE DIN BUCURESCI. Listă de supscripțiune ad-loră oficiară din regimentul No. 1 de infanterie pentru cumpărătore de arme. udețulu Teleormanu, Comuna T. Măgurele. Lei. par. 1. Colonelu Lupu Grigore . . 270 2 Loc.-Col. Gramont Alesandru 135 3. Maior Dimitrescu Nicolae . 54 4. „ Fotea Alesandru . . 27 5. „ Olen Sachelarie . .108 6. Căpitanii Armătescu Atanasiu 54 7. „ Negru”, Scarlat . 54 8. „ Stamatiu Iacov . 27 9. „ Bărsescu Constandin 27 10. „ Teodorescu Stavri . 3120 11. „ Ghiulem Teodor . 54 12. „ Tereusescu Silivestru 54 13. Locot. Drăgoescu Mihail . 54 14. „ Palian Ion . . . 31 20 15. „ Alesandrescu Toma . 27 16. „ Mihăescu George . 27 17 „ Minteecu Pandele 21 18. „ Strămbeanu Grigorie 31 20 19. „ Berlescu Teodor . 108 20. Subsoc. Magiescu Dimitriu 27 21. „ Fochian Ión . . 27 22. „ Carajancia George 2 7 23. „ Calotescu Dimitrie 27 24. „ Vasilescu Anton . 27 25. „ Vintilă Irimia . . 10 32 26. „ Rădulescu Dimitrie 10 32 27. „ Buturgalori . . 31 20 28. „ Nicolescu Nicolae . 13 20 29. „ Caracostea Ión .108 30. „ Gamba losef . . 2 7 31. „ Ghisdăveseu Ión . 10 32 32. „ Bordeanu Paul . 27 33. „ Chiriacescu Nicolae 67 20 34. „ Dănescu Nicolae . 27 35. „ Dimitrescu Ștefan 27 36. „ Costescu Nicolae . 27 37. „ Georgescu Iön .27 38. „ Duțescu Nicolae . 13 20 39. „ Bengulescu Ion . 13 20 40. Mediculü Manolescu Ian . 27 41. Preotulu Ignatiu Șerian . 12 41. Capelmaistru Vincent Solthis 27 Totalălei vechi 18 44 16 Listă de subscripțiune din districtul Muscel, plasa Podgorii. Lei. 1. Dómna Joița Golésca . . . 648 2. Ana Racoviță . . . 270 3. Frații Ștefan, Nicolae, Alesandru și Radu Golescu . .3200 4. Dómna Elena Racoviță . . 54 5. D-ra Felicia Racoviță ... 54 6. Alexandru Davila ... 54 7. George Grant ... 27 8. Felicia Grant ■ Copii mici 2 7 9. Carol Grant ... 27 10. E. Robert Grant ... 27 11. Scarlat Turnavitu . . . . 162 12. N. Gusi...............................160 13. George Becescu .... 12 14. Dimitrie Nicolescu . . . 108 15. Preasfinția sea părintele arherculü Ionichie Evanin . . 864 Totalulei vechi 5694 1. C. Manolescu. ... 270 2. Dumitrache Polimeridi. . 1080 3. V. Teodor............... 216 4. C. Protopopescu. . . 108 5. C. țeventi.....................540 6. Niță Popescu. . . . 270 7. A. Vetra......................108 8. A. Totcole................. 108 9. A. Carantino. . . . 270 10. T. Popazolü. ... 54 11. N. Diacopolo. . . . 108 12. C. Stamatopolo. ... 270 13. G. Grimanî................ 270 14. D. Slăvescu............... 270 15. I. D. Ionicht. . . . 270 16. I. Haricli.......................270 17. N. Cer lenti................ 310 18. A. Petealopolo. . . . 270 19. P. Marinescu. . . . 270 20. A. Calerghi....................... 310 21. P. Cardamiți. . . . 270 2 2. A. Procopiu. . . . 324 23. C. Bașne.................... 81 2 4. I. Dimitrescu. ... 54 25. T. Drăgoescu. ... 54 26. G. Bradetcu. ... 1320 27. I. State............................ 13 20 28. I. Angelo.......................... f1 10 29. A. Sterie......................... 7 35 30. Oditcia Caremia. . . 270 31. Doctoru Anino. ... 100 32. G. Patriciu. . . . 108 33. P. Sachelaridit. . . 54 34. Locotenenții Tristianu. 54 35. Alesandrescu. 27 36. G. Nicolescu. ... 54 37. Deparațanu .... 54 C0. DulIur U Minptu. . 100 39. M. Lefterescu. ... 108 40. Andrei Iacovu. ... 540 41. N. N. Sudit. ... 108 42. G. Carîtașu. . . . 216 43. G. Conovici. ... 54 44. G. Chircenu. . . . 216 45. Negură Dumitrescu. . 216 46. M. Drăgănescu. . . 54 47. C. A. Crețeanu. ... 27 48. I. Iconenti....................... 27 49. P. Menasa........................108 50. Ștefan Ciupagea. . . 270 51. D. Leonenu. . . . 324 52. A Duisumi....................324 53. T. Canda.......................108 54. M. Bureca.....................270 55. Căpitan Dragomelescu. 108 56. Eraclie Dumba. . . 1080 57. Ellena E. Dumba. . . 270 58. D. Gima........................270 59. P. Tuturopolu. ... 108 60. N. Nisipeanu. ... 54 61. Anton Buhlea. . . . 540 62. Zaharia Mantomati. . 540 63. Hristache Radoi. . . 270 64. I. H. Patin. ... 62 65. Eraclie Chipa. ... 270 66. A. Draculea. . . . 54 67. I. D. Cupa. ... 108 68. Ianbrocli. . . . . 162 69. H. Smutie. .... 54 70. A. Cotmescii. . . . 270 Totalii. . 1 4384 5 Stația telegrafică poștală de la Adjudă. Lei vechi. D. șef Floru ...... 27 . Of. Stoenescu . . . . . 27 „ „ Carlovici. ..... 27 „ C. Floru.............................27 „ St. Sion. ...... 27 „ C. Popescu . . . . . . 27 „ Conductorii Bănățani . . . 27 Suma, 189 1dernă Botoșani. Salciure . . . . . . . 31 29 Th. Dincert . . . . . . 21 24 Iosif Ghernbach ..... 27 k Se transporta 80 Î3