Romanulu, octombrie 1868 (Anul 12)

1868-10-19

ANULU ALU DODE­ SPRE­ DEGILE VOIESCE ȘI VEI PUTEA LEI N. LEI N. K A1IC __ CAPITALE 48 DISTRICTE 58 pE 8ELE LDNÎ „ 24 n 29 ps­tbeí luni „ 12 „ 15 PB da luna „ 5 ,, 6 UND KXEMPLARU 24 BANI PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA .... FIOR. 10 VAL. AUST. Articlele trimise și nepublicate se voru arde. — Redactorii respung etorii fiu geniu Carada. ADMINISTRATIUNEA PASAGIULU ROMANO No. 1. -REDACTUNEA STRADA GOL­TI A NO. 42. SAMBATA, 19 OCTOBRE 1868. LUMINEZ­A-TE Și VEI FI PENTRU ABONAMENTE, ANONIMURI SI BECLAU4B 4 SE ADRESA ÎN BUCURESCI, LA AD­MI­NIS­TR­ATIU­NEA ZIARULUI IN DISTRICTE LA CORESPONDIN­TÎ DUBIULUI'ț­ PRIN POSTA. - LA PARIS LA D. DABBAS-HALLEQBAIB RUE DE L’ANCIENNE COMEDIE NO. 6. ANDNQIUBILE LINIA DE 30 LITERE ...... 40 BANI INSERTIUNI ȘI RECLAMB, LINIA . . 2 LBI NO* SERVICIU TELEGÄAFICÜ ALU HOU.lKI'Iii I. PETERSBURG, 28 Octobre. JDian­ulă de Petresburg demonstra posibilitatea d’a men­­ț­ine pacea, cu tóte că se făcu înarmări mari. Articlul a sfârșasce amenințăndă d’a interveni și Rusia deca Francia în resbelulu cu Prusia, trecându Rhinulu ar agita mișcarea poloneze. (Serviciul­ privații ală MONITORULUI). MADRID, 27 Octobre. — Unii manifestă de actu­alü guvernului conchide: Considerând­ tăcerea junteloră asupra formei viitore a gu­vernului ca favorabile monarc­iei; dară, décá poporul­ ar proclama republica, noi­­ vomă respecta decisiunea. — Pe piad­a esecuțiuni­­loră s’a arsă eșafodală ca uă manifestare contra pedepsei cu morte. PARIS, 27 Octobre. — Monitorulă pu­blică numirea a 32 șefi de batalione și 6 șefi de escadrine în guarda naționale mobile din departamente. MADRID, 28 Octobre. — Prusia și Italia au recunoscută guvernulă provisoriu. Nun­­ciula Papei a făcută visită ministrului de es­­terne, fiindă ună limba giă for­te conciliantă. — Guvernul­ studieza legea electorale pentru colonie; soluțiunea cestiunii sclavagiului va fi reservată cortesiloru. ROMA, 28 Octobre.— Se asecură că Papa a fost­­onsciințată de împĕratorele Napoleone că trupele francese să se se retragă in curendu. Bucuresci , Brumărelu In No. de erî, Pressa dice: „Rugămă pe d. ministru de financie­ se desmință m­ă scomptă, care circulă în piatră și pe care noi nu voimă se­ să credemu. „Se dice întradeveru că guvernulu ar fi luată bonuri rurale în valore de mai bine de ună milionă de la „Casa de depuneri și con­­semnațiuni,“ pa cari­le ar fi îngajată la „Banca Romăniei“ spre a găsi bani împrumută. Ună asemene adusă de încredere, cu fondurile pu­blicului puse in deposită la acesta casă sub scutulă onorei guvernului, ne pare atâtă de monstruosu, în­câtă nu putemă crede se se fi comisă. Démi, pentru că creditul­ Sta­­tului ca și ală particulariloră se sdruncină prin circularia unoră asemene scriî, rugămă âncă vădată pe d. ministru de financie, ca în interesul­ Statului Română, se desmință numai­decâtă prin Monitoră aceste scomote.“ Nu sciină dacă Ministerul­ de Financie va crede că este trebuințiă se dec uă desmin­­țire unui scomotă care n’a circulată de cătă în cancelariele oposisiunii și care, ori cătă ar fi trâmbițată de dânsa, nu póte fi cre­zută. Și noi anf­imă feluritele scompte ce circulă adese, dérü acesta nu l’amă aur­ită ,pină ce Pressa nu la pusă în circula pune. Este adeverată că ânsă­șî ea s’a speriată de uriășia neadeverului ce punea în circula pu­­ne, și s’a prefăcută că s’ar îndoui și că nu-lă defund­ă, de cătă spre a face m­ă serviciă Statului, spre a opri sdruncinarea creditului, ce asemene fapte aducă neapărată întrună Stată. Asemene fapte se făceaă luptă Stătută, și Pressa le cunosce, căci unii din redaptoriî eî aă fostă și Miniștrii luptă a­­celă regiune. Oposițiunea scre forte bine că luptă guvernulă asocia­toră eî de astă­zi, se luau de tesaurulă publică banii proprie­­tățes. c’atuncî se dase ordine c’aceștî bani „ce suntă puși suptă scutulă onorii națio­­nale,“ se intre d’a dreptură în tesaurulă pu­blică; ca scie că guvernulă aptuale a plă­tită casei de licidare sumele luate și chel­tuite de asociați­oposi­unii aptuale. Pressa scie forte bine că luptă guvernulă aptuale ne speculăndu-se averea publică prin împru­muturi ca celă ală lui Stern ș’ală lui Op­penheim, valorile publice, pe cari elă le a găsită cu una scur­ementu de la 30 pină la 40 la sută scontă, ațtî s’aă urcată mai apró­­pe de alți pari, căci la bursa Parisului de la 23 Oct imprumutulă română era de 85, și prin urmare scomptulă ce dice că s’a respéndilu, a voită a’la respéndi ea însa­șî, numai spre asem­cerea se sdruncina creditul Statului, a cărui con­solidare, suptă guvernulă actuale, este dovada cea mai pipăită în favorea guvernului aptuale, este patenta cea mai puterică de onorabii­­tate, aptivitate și capacitate ce se pote da unei administrațiuni. Deci, cele scrise de Pressa sunt ă și remănă numai ca vă do­­vadi c’aă urmărită scopulă d’a lovi creditul” Statului. Și déci se mai póte îndoui cine­va despre acestă scopă ală asociațiunilor­ po­­lilicî pentru resturnare de la Pressa, Clo­­potulăi, Strechea, Convențiunea ș. c. l., diarulă­celă care redică mai lesne velulă, Terra, este aci spre a pune pe totă glina in posițiune d’a audi șa vede de cei mai surdî și mai orbi. Suntă State cari credă că este în intere­­sul ă lară ca România se nu fiâ una Statu liberă și bine organisate, ca astă­felă se pota, la ună momeală priinciosă, s’o și cotropéscá. Terra, în înalta ei diplomată, modera­­s’amore de patria, dice adî ch­iară, că voiesce unu guvernă care „desvoltândă re­sursele intelectuale și materiale ale tezei, fá­­cêndü se fructifice prin legi sanetase liber­tățile și instituțiunile liberale, dobéndite cu atătea pericle de vre trei ani incóce, intru­ă cuventu facêndü dintrînsa una Stată modelă și puterică, ce la ora olărită de Provedință, se devină Piemontele celoră­l­alte provin­cie române, ce se află în ghiarele pu­­terilor­ vecine.“ Dec­lararea este lămurită; voiesce la ora olărită a lua Basarabia de la Rusia, Bucovina, Banatulă și Transilvania de la Austria. Bosă este asemenea fórte cunoscută că Austria mare acesta voință, că din contra voiesce și dénsa ca sa ora priinciósa se facă contrariulă, și totî s d­ă c’Astria a dec­larată oficiale, căndă se opunea la unire și la principe străină că „nu va primi nici uă­ dală a mai ave ună Piemonte la Dunăre.“ Pentru ce dérü toc­mai acumă veni oposi pum­î dorința d’a voi ș’a proclama că România „se devie Piemon­tele celora­1­alte provincie române, ce se află în ghiarele puteriloru vecine ?“ Este cunoscută, și fórte cunoscută de toți, că dăcă chiară națiunile cele mari sunt d in periplu, căndă n’aă pentru densele opiniunea publica cu cătă­cele mice se potu perde cu lesnire, căndă voru ave ín contra­foru acea putere uriașiă. Fostu­ a la noi persecutare religiósä în pri­vința Israelițiloră ? Nu. Presa inemică na­țiunii române a susținută c’a fostă și este, și presa oposițiunii din țară a repetită ne­contenită ca adeveră a spusă și spune presa austro-magghiară. Pentru ce deja presa o­­posițiunii din țară a făcută tată ce a pu­tută spre a face ca România se fiă uiduită de opiniunea publică a lumei, ca uă țără care persecută pe Israeliți prin fanatismă religiosu? Pressa inemică din străinătate, avéndu interesă a provoca frămentărî in țără și căndă va crede c’a sosită ora, chiară invasiune, ș’a­­véndu nevoie a da ună protestă opiniunii pu­blice, care in aparință se legitimeze pre­cum­ invasiunea, a susținută că România este că­­minulă insurecțiunii în priinte. Presa opo­­sițiunii din țară a repetită pe totă dina a­­cestă nerușinată și criminale calomnie și a mersă, pentru a-i da mai multă autoritate în facia străiniloră, prca o susțină chiară de pe tribuna Adunării. In No. de ieri chiară Terra țjice: „E destulă ca cine­va se se uite care ve suntă aliații astă­ziî, este destulă se ve veda mână în mână cu toți polcovnicii din tempii lui Miloradovicî, cu cavalerii tuturoră ordi­­niloră rusescî, cu toți betrăniî căzuți in co­pilărie, cu toți mușariî (spionii) armateloră de ocupațiune, este destulă să’șî aducă a­­minte bandele de la Pietroșanî, pregătirile făcute luptă ochii voștri, modulă cumă a’ți desprețuită tóte avertismentele, dedemnulă ce afișați pentru Occident, relațiile cu totulă intime ce întrețineți cu Sant-Petersburg, mi­siunea părintelui Melchisedec, medaliile și u­­niformele confecționată în țară, convoiurile de arme ce au străbătută teritoriulă no­stru, casernarea a căte­va grupuri din aceste bande chiar­ în Bucuresci, este destulă etică ca cine­va să’șî aducă aminte de tóte acestea, de duplicitatea de care ați făcută probă totü­deuna și în tóle, spre a fi convinsă, ca și noî, de veracitatea acusa­­țiuniii unanime ce vi se face de a favorisa manoperile panslaviste.“ In No. de altî, Terra, luptă titlu „Tra­­tatului secretă,“ intre altele riice: „Insă ómenii nostril de Stată suntă de uă altă părere: crescuți la scala cesa­­r­is­mul­ui, nutriți de principiile incoheriale și subversive ale lui Mazzini, ei s-au fă­cută uneltele servile ale pansla­vismului incarnat în Rusi­a, ale pan­­germanismului incarnată în Pru­sia, părăsind­ neutralitatea și aruncându-se înlouă aventură, in care și Trenă și țara voră face naufragiă. „Ce’î pasă Romăniei de visurile gigantice ale d-lui de Bismarck? Ce interesă are ea angagială In unitatea ger­mană ce se zomistesce? Pentru ce ea are va versa aurulă și sângele seă întruă cestiune germană? In fine ce folosă va trage ea din una ca acesta? Fi­ vorü are pușcele, tunurile, munițiunile ce ne procură Prusia? Dară acesta ar fi nedemnă pentru noi, ar fi a ne pune ca nisce mercenari la solda altei pu­teri, ar fi a face meseria condotie­­riloră, ar fi, întrună cuvântă, a ne desonoral “ Asia dură, constituționala și patriotica o­­posițiune afirmă că esiste convoiurile de arme Bulgari, organisarea bandeloră în Ro­mânia și chiară a loră ca șarm­are în Bu­curesci, și acesta căndă scie că n’am fostă, nu suntă, nu potă fi, căndă scie că națiunea întrâgă î­n­dată și-î dă cea mai mare de­­mințire Ar fi chiară constituționala și patriota opo­­sițiune z­ice că Prusia ne a dată arme, că amă închiriată tratată cu Rusia și cu Prusia, că se servescă aci visurile d-luî de Bismark, și se pregătesce a se versa sângele și au­rulă Romăniei pentru unitatea, germană, și Domnă, Miniștrii, Camere, Națiune suntă „mercenari și condotieri“ ai domnului de Bismark. Oposițiunea insă scie că chiaru Vizirulă în nota sea a­­fisă că trebue se fiă asta, de vreme ce ânsa­șî presa română afirmă. Și­ o­­posițiunea scie, că, fiindă unu resbelu, Aus­tria pate ave interesă a ocupa acestă rocă ce Terra de acjî țfica că trebue se devie faciă cu Austria țină Piemonte. Și oposițiunea scie că d. de Beust a cerută acumă câte­va zile, de la comitatul­ Parlamentului din Viena, ună conlinginte de 800,000 de omeni, pe motivul­ că Romania a devenită una mare arsenale. Totă oposițiunea (jice. In Terra de acli în articlulă suptă titlulă „Tratatulă secretă“: __ „Ore România este ea astăzi în stare de a juca ună rolă activă în destinele Europei? Nu­ vomă respunde. Ea e „slabă, și puci­­­nele forțe ce ’l­a mai rem­asă, o părăsescă „pe fie­care di. Finanțele sale, manipulate „de nesco mâini incapabili și pucină scru­­„pulese, suntă în străbălare,“ elema ajungă a îndestula serviciulă publică ordinară. Ad­­ministrațiunea este fără prestigiu, fără au­toritate: „fie­care localitate pare a fi una „stată în stată“. Justiția e desconsiderată și căzută cu totulu. „Căile de comunicațiu­­ne“ și poștele, putemă­­lice, că nu mai exista ce­locă, și că însuși Turcia, în a­­cesta, este mai înaintată de câtă noi. „Ar­mata este desorganisată“ spre a se organisa în conformitate cu legea care a fostă vota­tă astă primă­vară. Iată, nu puține cu­vinte, starea reală a țcrei.“ Spue déri acumă chiară celă mai cum­plită m­imică politică ală guvernului, — des­tulă numai se fiă ună adeverată Română și omă politică, — dacă o afirma esistența ban­deloră, arsenaleloră, a tratatelor­ secrete cu Prusia și cu Rusia, déca o­aveta de domnă, camera și miniștrii ca mercenari și condo­tieri ai pangermanismului și panslavismului, déca spune totă d’uădată că n’avemă bani, n’avemă drumuri, n’avemă armată ș’a lovi prin neadeveră și creditulă Statului, cum ă face Pressa, este d­e a face oposițiune reale și naționale guvernului, sau a calomnia in străinătate Tro­ nulă și națiunea? Este a cere căderea ministerului sau a face apelă la invasiune, și a o asecura încă că nici nu va fi silită nici a versa sânge spre a cotropi Romania ? LISTE TRIMISE REDACȚIUNII „ROMANULUI“ DE COMITATULU CENTRALE DIN BUCURESCI. Listă de supscripțiune a­d-loră oficiară din regimentul­ No. 1 de infanterie pen­tru cumpărătore de arme.­ udețulu Teleormanu, Comuna T. Mă­­gurele. Lei. par. 1. Colonelu Lupu Grigore . . 270 2 Loc.-Col. Gramont Alesandru 135 3. Maior Dimitrescu Nicolae . 54 4. „ Fotea Alesandru . . 27 5. „ Olen Sachelarie . .108 6. Căpitanii Armătescu Atanasiu 54 7. „ Negru”, Scarlat . 54 8. „ Stamatiu Iacov . 27 9. „ Bărsescu Constandin 27 10. „ Teodorescu Stavri . 3120 11. „ Ghiulem Teodor . 5­4 12. „ Tereusescu Silivestru 54 13. Locot. Drăgoescu Mihail . 54 14. „ Palian Ion . . . 31 20 15. „ Alesandrescu Tom­a . 2­7 16. „ Mihăescu George . 27 17 „ Minteecu Pandele­­ 21 18. „ Strămbeanu Grigorie 31 20 19. „ Berlescu Teodor . 108 20. Sub­soc. Magiescu Dimitriu 27 21. „ Fochian Ión . . 27 22. „ Carajancia George 2 7 23. „ Calotescu Dimitrie 27 2­4. „ Vasilescu Anton . 27 25. „ Vintilă Irimia . . 10 32 26. „ Rădulescu Dimitrie 10 3­2 2­7. „ Buturga­lori . . 31 20 2­8. „ Nicolescu Nicolae . 13 20 29. „ Caracostea Ión .108 30. „ Gamba losef . . 2 7 31. „ Ghisdăveseu Ión . 10 32 32. „ Bordeanu Paul . 27 3­3. „ Chiriacescu Nicolae 67 20 3­4. „ Dănescu Nicolae . 27 3­5. „ Dimitrescu Ștefan 2­7 36. „ Costescu Nicolae . 27 3­7. „ Georgescu Iön .27 3­8. „ Duțescu Nicolae . 13 20 3­9. „ Bengulescu Ion . 13 20 40. Mediculü Manolescu Ian . 27 41. Preotulu Ignatiu Șerian . 12 41. Capelmaistru Vincent Solthis 2­7 Totală­lei vechi 18 44 16 Listă de subscripțiune din districtul­ Muscel, plasa Podgorii. Lei. 1. Dómna Joița Golésca . . . 648 2.­­ Ana Racoviță . . . 270 3. Frații Ștefan, Nicolae, Alesan­dru și Radu Gol­escu . .3200 4. Dómna Elena Racoviță . . 54 5. D-ra Felicia Racoviță ... 54 6. Alexandru Davila ... 54 7. George Grant ... 27 8. Felicia Grant ■ Copii mici 2 7 9. Carol Grant ... 27 10. E. Robert Grant ... 27 11. Scarlat Turnavitu . . . . 162 12. N. Gusi...............................160 13. George Becescu .... 12 14. Dimitrie Nicolescu . . . 108 15. Prea­sfinția sea părintele arhe­rculü Ionichie Evanin . . 864 Totalu­lei vechi 5694 1. C. Manolescu. ... 270 2. Dumitrache Polimeridi. . 1080 3. V. Teodor............... 216 4. C. Protopopescu. . . 108 5. C. ț­eventi.....................540 6. Niță Popescu. . . . 270 7. A. Vetra......................108 8. A. Totcole................. 108 9. A. Carantino. . . . 270 10. T. Popazolü. ... 54 11. N­. Diacopolo. . . . 108 12. C. Stamatopolo. ... 270 13. G. Grimanî................ 270 14. D. Slăvescu............... 270 15. I. D. Ionicht. . . . 270 16. I. Haricli.......................270 17. N. Cer lenti................ 310 18. A. Petealopolo. . . . 270 19. P. Marinescu. . . . 270 20. A. Calerghi....................... 310 21. P. Cardamiți. . . . 270 2 2. A. Procopiu. . . . 324 23. C. Bașne.................... 81 2 4. I. Dimitrescu. ... 54 2­5. T. Drăgoescu. ... 54 26. G. Bradetcu. ... 13­20 27. I. State............................ 13 20 28. I. Angelo.......................... f1 10 29. A. Sterie......................... 7 35 30. Oditcia Caremia. . . 270 31. Doctoru Anino. ... 100 32. G. Patriciu. . . . 108 33. P. Sachelaridit. . . 54 3­4. Locotenenții Tristianu. 54 3­5.­­ Alesandrescu. 27 36. G. Nicolescu. ... 54 37. Deparațanu .... 54 C0. DulIur U Min­­ptu. . 100 39. M. Lefterescu. ... 108 40. Andrei Iacovu. ... 540 41. N. N. Sudit. ... 108 42. G. Carîtașu. . . . 216 43. G. Conovici. ... 54 4­4. G. Ch­ircenu. . . . 216 45. Negură Dumitrescu. . 216 46. M. Drăgănescu. . . 54­­ 47. C. A. Crețeanu. ... 27 48. I. Iconenti....................... 27 49. P. Menasa........................108 50. Ștefan Ciupagea. . . 270 51. D. Leonenu­. . . . 32­4 52. A Duisumi....................32­4 53. T. Canda.......................108 54. M. Bureca.....................270 55. Căpitan Dragomelescu. 108 56. Eraclie Dumba. . . 1080 57. Ellena E. Dumba. . . 2­70 58. D. Gima........................270 59. P. Tuturopolu. ... 108 60. N. Nisipeanu. ... 54 61. Anton Buhlea. . . . 540 62. Zaharia Mantomati. . 540 63. Hristache Radoi. . . 270 64. I. H. Patin. ... 62 65. Eraclie Chipa. ... 270 66. A. Draculea. . . . 54 67. I. D. Cupa. ... 108 68. Ianbrocli. . . . . 162 69. H. Smutie. .... 54 70. A. Cotmescii. . . . 270 Totalii. . 1 4384 5 Stația telegrafică poștală de la Adjudă. Lei vechi. D. șef Floru ...... 27 . Of. Stoenescu . . . . . 27 „ „ Carlovici. ..... 2­7 „ C. Floru.............................27 „ St. Sion. ...... 27 „ C. Popescu . . . . . . 27 „ Conductorii Bănățani . . . 27 Suma, 189 1­dernă Botoșani. Salciure . . . . . . . 31 29 Th. Dincert . . . . . . 21 24 Iosif Ghernbach ..... 27 k Se transporta 80 Î3

Next