Romanulu, noiembrie 1868 (Anul 12)

1868-11-08

­ ANULU ALU D0ÜE-SPRE-MCISE - ^r^S=SISSE=X!X=LA VOIKSOV ȘI VEI PUTEA ——40»*-----­lkí n. lei n PE ANU — CAPITALE 48 DISTRICTE 58 pEBÍSSELONI si 24 „ 29 pE TREI LUNI II Î2 ii 15 EP CA LUNA li 5 ,­ 6 cnursemplaru 24bah­ î PENTRU PARIS PE TRIMESTRU FR. 20. PENTRU AUSTRIA » . • . FIOR. 10 VAL. AUST.­ADIUMISTRATIPMBA PASAGIOLO ROMANO No. 1. — REDACTIUNEA STRADA COLȚIA No. 42. Articlele trimise și nepublicate se vor­ arde. — Redactorii respundetori Engenun € nradat. VINERI—SAMBATA 8-9 NOEMBRE 1868. BUISAîWEZA­ TI ȘI VEI pr ------4»—— PENTRU ABONAMENTE, ANORd­URI SI RECLAME A am ADRESA ÎN BUCURESCI, LA ADMINISTRATIUNEA ZIARU­LUI IN DISTRICTE LA CORESIONA­l­ȚII DIABIULUI ȘI PRIN POSTA, - LA PARIS LA ST. DARRAS-HALLE­RAIN RUE I)F. l’aNCIENNE COMEDIE NO. 5. ANUN9IUR1Î.F. LINIA UE 30 LITERE..........................40 BANÎ INBERTIUNI ȘI RECLAME, LINIA . . 2 LEI NOU­ Ă [UNK]" Din causa serbatórei de an chiariulă nu va eși Sâmbătă. Bucurescî Brumaru. Presa magghiară din străinătate și din țări luptă de măi multa tempu c’uă stăruință din cele mai mari, spre a face din d. Ion Bră­­tianu ună omă de Stată european, și âncă unulă din acei bărbați politici carii au avută rarulă privilegia d’a studuî Europa Intrăgă. Este um­­ană de dde de cândă ea nu ince­­téza a s’ocupa pe totă cliua de ministrulă română ș'a spune că elă printr’uă singură depeștă a sea călcă principele Gottschacoff, făcu pe Czarulă Rusieloră a ține îndată uă conferință cu ministrul ă­seă ș'a porni pe locă curiari In tóle direcțiunile. Ea spune că Bră­­tianulu a nchiăiată tratate de aliand­ă ofen­sive și defensive cu Prusia și cu Rusia, că elă organisăză uă mare revoluțiune in totă și țintele, că elă a făcută din România ună arsenală și că este în lucrare de a preface chiară carta Europei. Pester Lloyd de la 10 Novembre publică între altele, se ințelege­ după corespondințele din Bucuresci, cele urmatore: "Pe cândă Golescu compune acea Notă cătră Ministru Turciei, Brătianu face escur­­siune la Măgurele unde, ființe Intunecase din tóte unghiurile lumii stau adunați la m­ă rocă și mediteza asupra realisării pla­nului celui mare al­ lui Brătianu. „Acesta mare plană constă in cele urmatóre: „A provoca­tă insurecțiune în Bulgaria; a împinge pe Greci spre Epiru; a actia DEPEȘE TELEGRAFICE. (Serviciulu privată alu Monitorului). PARIS, 16 Noembre. — Monitorulu, a­­nalizândă discursul­ lui Stanley, dice că tre­­bue se se țină sema lordului de cuvintele prin cari a facutu se red­á, cu convicțiune, tóté considerațiunile cari ase cură astă­ de men­ținerea păcii europene. Totu aceașî fóia, în buletinulă politică, după ce constată cu mul­­țămire cele false de Stanley in privința Oc­­cidentelui, analiseza în termini aprobatori, partea discursului relativă la Oriinte.—Fran­cia observă lui Stanley că nu a judecată situațiunea Franciei cu aceașî imparțialitate; elă ar fi trebuită se adreseze consiliuri a­­micale de moderare și de consiliare. Prusiei, era nu Franciei. MADRID, 16 Noembre. — Era a avută locă ună meetingă democratică de 50,000 persone. Manifestară monarc­ică, dată de cu­­răndă, a fost­ primită de Olezaga și de alți șefi din partita democratică. Toți oratorii au fostă forte aplaudați, apoi că deputațiune s’a dusă a comunica resultatulă guvernului. Or­dinea n’a fostă ună minută tulburată. ATHENE. 15 Noembre.— Camerele sunt­ convocate în sesiune estraordinariă la 20. PARIS, 17 Noembre.— o­arulă Tempulü va fi urmărită pentru manopere cari au a­­vută ținta a tulbura pacea din Intru. — Monitorulu confirmă urmărirea d­iar­ului Gaulois pentru nuvele false. — Patria asecură că procurorii generali au primită instrucțiuni prescriind­­ procedările în pri­vința supscripțiunii Baudin. LONDRA,­ 17 Noembre. — La parlamentă s’aă alesă ca și péné­aci 39 liberali. Con­servatorii liberali au mai câștigată 6 voturi MADRID, 17 Noembre.— Din tote părțile Spaniei se primescă depeșî de consimUmentű la resoluțiunile meetingului democratică. NEAPOLE, 17 Noembre. — Guvernulă a autorizată imprumutul­ orașului, dara se a­­secură că cele­l­alte Împrumuturi municipale nu voră fi autorizate. BERLIN, 17 Noembre.— Ministrul­ finan­­celară a declarată în camera deputaților­ că Bismark speră a -și pute relua funcțiunile la începutul­ lui Decembre, in deplină sănătate. — Regele va primi astă sora pe imperatesa Rusiei, pe marea ducesă Maria și pe marii duci Sergiu și Paul cari se intorcă din Italia. PETERSBURG, 17 Noembre. — I­n­v­a­l­i­­­dulă Rus­tice că era s’a ținută încă uă ședință de conferință militară.— Protocolulă care cară se serve ca basă tractatului inter­­naționale pentru glonnțele e­xplosibile a fostă subscrisă. Bosnie și Hertzegovina, a încălcat pe Monte­­negrenî la luptă prin miijlocul ă Luidoriloru, șî dup’ acestea, a lua c’să mână Transilvania, și cu cea­l­altă Bucovina, pe cândă Ru­iî voră estermina pe Austriac! în Gal­zzia.“ Câtă putere și totă d’nădală câtă reutate s’aă încuibată în acestă Ministru! Cine nu a­­deverit ar fi crezută că d. Ion Brătianu o se fiă atâtă de căneasă în­câtă se voiésca nu numaî a pune focă !n cele patru unghiuri ale Europei, dor­i âncă a estermina întregul­ Imperiu alu Austriei! Și cu tóte acestea éea c’asta este, căci de­mar­ii nu S’ar afirma tóte aceste de cătră presa oposițîunii din țară și nu s’ar repeți tóte aceste afirmări de către presa străină, căci cercetarea ijice că nu este sumia fără focă, și poetul­ nostru Alesan­­drescu ne a spusă de multă că: „Caii lui Ach­ilii carii prooroceau „Negreșitfi c’ au fostfi, de vreme ce-i trageaö.!” Asia dorat fiindă c’acumă presa oposițiunii din Bucurescî și cea Magghiară din străină­tate­a descoperită și planurile cele mari, și puterea și reutatea uriașiă a d-lui Brătianu d’a face din Romănia ună arsenale, d’a trata una cu una cu Imperațil, d’a aduna la Măgu­rele pe Italian­, d’a împinge pe Montenegreni, pe Bulgari și chiară pe eroicii Eleni la re­­voluțîune șa estermina­ntă imperiă c’acelu­a ală Austriei, se denuncîămă și noî presei maghiare din țară și din străinătate țnă nuou completă, învăluită întru o nouă strategiă a cântpiului și uriașiului Ministru al­ României. Măria-Sea Carol I ală Romăniloră merse Marița trecută la Giurgiu spre a inspecta ântâiulă batelă de resbelă ală României. Pașia de la Rusciuck, aflândă de presința Dom­­nitorelui la Giurgiu­veni — negreșită adusă prin farmeciie d-lui Ion Brătianu —* se salute pe Domnitoru, care era insocită de acestu ministru, Măria-Sea, urcăndu-se pe batelă, in­vită și pe Pașia, cu care făcu­ră preum­­blare pe Dunăre. Lucinlă 6ușă, sau farme­­culă, nu se opri aci. Batelulă aborda la Rusciuc­, și aci Dom­nulă Româniioră fu sa­lutată cu 21 de tunuri și primită cu tóte onorele cuvenite suveranei sale demnități. Domu nici aci nu se opri conspirațiunea mi­nistrului. Tóta armata de la Rusciuk era suptă arme și Domnulă Românitoră se co­borî, trecu în revistă armata otomană ș’apoi, mulțămindă Pașeî de amabila primire ce i-a făcută, se ’ntorse la Giurgiu, de unde și plecă îndată pentru Bucurescî. Aci celă puțină era de sperată că se va opri conspirațiunea și farmecele reutăciosului ministru de Financie și de rebelă! Dară nu! Prin uneltirile sale satanice elă făcu ca Sabri Pașia se­ lă invite a veni singură a doua­­ zi la Rusciuck. Pașia trimise una batelă oto­mană spre a lua din Giurgiu pe ministru, pe care-lă primi cu onori militare și cu cea mai deplină cordialitate. Déci și acesta nu dove­­descă conspirațiunile ministrului contra Tur­ciei și meșteșugurile satanice ale ministrului Brătianu, apoi dechiarămă că nu mai ințe­­legemă nimică! Fiindă­că suntemă in cale d’a denuncia presei magghiare din țară și din străinătate meșteșiugirile ministrului Brătianu, se com­­pletămă pe câtă vomă pură denuneiarea. Ifrah­ulu Terra, care scie tóté, și le scie bine, ne a fostă dată f­irea inveselitóre că d. Mellínat consule generale ală Franciei, ar fi remisă Alteței Séle principele Româ­nilor , din partea marchizului de Moustier uă notă, redaptată în sensul p­articlului din le Constitution­nul, în privinția politicei urmate de guvernul­ Alteței Sale. Moni­tor­ele română a dată Terreî uă demin­­țire, derii ...................cine crede pe Moni­tora,­­Jicü cei de la Pressa și foria carii judecă după câte soră ei că făceaă pe cândă amicii soră guvernaă. Aci cnse se schimbă lucrură,­ căci­­ fisură comuni­stă s’a reprodusă de tóte foile francese oficiale, ofi­­ciase și independințî. Așia déru acea notă n’a fostă de câtă uă speranță a oposițiunii. Ce farmecă ală d-lui Ion Brătianu! Terra și Pressa au cântată ună te­deum pentru renumita demințire ce a fostă dată le C­onstit­utionn­e­l afirmăriloră pa­riului L’Etendard, ce erau favorabile Ro­mâniei : torța a mersă păn’a propune a se rădica ună monum­entă Imperatuluĭ Napoleone, în considerațiune că le Constitutionnel a amenințată România. Totă chiariulă le Constitutionnel a publicată ună asemene articlu prin care a­­rătă că Prusia urmeza Principatele ș. c. l. piariulă în de­pen­din­ța Belgică, (1) Noembre), spune că d. de Moustier s’a renouitu, în modulă celă mai categorică, aseeutările cele mai paziaice, ș’a afirmat­ d-lui de Solms că era cu totulă străină publicărilor­ făcute de le Constitutionnel! Corespondința din Berlin (10 Noem­bre) dice: „Numerose corespondințe parisiane atribue Ambasadei austriace din Paris inspirațiunea notei Constituționale lui, în care eli­cea că agitarea în Principate se face de Prusia. Plin ce escesă de dibăcia organilă oficiosă parisiană se va fi făcută servitorele politicei unei legațiuni străine? d. E. Simon ar pute pute se ve dea cuvântul" enigmei­.“ Totă forța a cântată unu Tedeum, a­­nunț­ăndu-ne încă uă notă a puterilor­ străi­ne, prin care faia patriotică din Bucuresci e ficea că puterile străine au bine-voită se s’amestece chiară în afacerile nóstre din in­tru și ’n cestiunea membrilor­ demisionați de la curtea de Casațiune. Cine mai scie prin ce farmece ale d-lui Ion Brătianu, ânsu­și acelă teribile­le C­o­n­s­­titutionnel publică uă corespondință prin care, plecăndu de la demisiunea d-lui V. Sturzda ș’a celorü-I­ași, arĕta care era sta­rea de ignoranță și de venalitate a trecutei Magistraturi și reformele ce s’aă făcută prin nouile legiuiri și apoi, venindă directă la cur­tea de Casațiune, singura pom neuma ina­movibile, cjice: „Din nenorocire însă, acesta curte a fost de nevoie compusă din membrii vechielor­ curți Domnesc?; d’aci­a resultată că în to­tală nu respundea Înaltei missiuni ce­ era încredințată. Președintele acestei curți și câți­va dintre judecători, carii au dată de curând demisiunile loră, suntă din numerală ace­­lora vechi magistrați regulamentari, cjișî boiarî. Cu tote aceste grave neajunsuri, fară fi pervenita pate deja a regenera cu totulă înalta magistratură română, décâ uă nouă causă n’aru fi venită se ’ntărciră sevârșirea acestei reforme. Voiă se vorbescu de setea puterii. In acești de pe urmă ani, ună­are­­care numeră de magistrați carii se deosebi­seră prin luminele loră, ajunseră repede la m­alte posițiunî politice. Deodată se vec­u că cei mai puțină capabili ,aspiră la aceleași posițiunî și s’amestecă, în contra datoriilor­ magistratului, în pasiunile partitelor”. „Astă­felă D. Sturdza și alți câți­va au fostă împinși a da de curându­uă demisiune care era destinată a face unu­are­care vuet și care a fostă dictată mai cu semn de mo­tive politice, de vreme ce, pentru a nu cita decâtă ună faptă, acestă magistrată s’a mulțămită In témpu de mulți ani c’uă legis­­lațiune care’să­panea cu totulă suptă ater»­narea, ministrului de justiție. In acelă tâmpă acestă ministru era tolă­ d’nă­ dată și mare judecători!, și raporturile sale câtre Domnă, hotăra în modă definitivă asupra tutorii cestiuniloră judecătorescî, pe cândă aciî nu are nici oă acțiune asupra curții de Cas­­salîune.“ Negreșită că totă prin acelă farmecă ală D-luî Ion Brătianu chiam­ele La Patrie și La France desmintu scirile date de Pressa Maghiară din străinătate și din țară, că pu­terile ceră severșirea tratatului de la Paris și intervenirea străină in România , și­dică că „nici uă putere nu va da Tur­ciei consilie aventuriase de inter­ve­n­i­r­e. “ Lăsândă însă calomniele Presei inamice, după ce constatarămă că presa cea sinceră începe a cunesce adevărulă și a Înțelege ce scapă are pressa romană și Maghiară, care reproduce calomniele cel­e mai nerușinate , pune că mai la vale luptă ochii publicului un­ articlu află chiarului Posta din Berlin care arăta destulă de clară uneltirile inimi­­ciloră noștri și recunosce stăruința și inte­­ligința cu care guvernulă română luptă țara și o vâi c’uă singură liniă de la calea cea dreptă și care, mai repetită , nu este, du polc­­ii alta decâtă calea romănescă, politica románéscá și numai rominéscá, menținându­­se totă­dea­una în cerculă tratateloră. I. L. Domnitorulă, Marți 5 Noembre cu­rentă, la orele 8 de dimineță, a plecată la Giurgiu, insocită de d. ministru Brătianu, de D. A. Golescu, agentă, care avea a con­tinua de acolo drumul ă scă la Constantino­­pole, și de una adjutante. Pe la amețjă Măria­nca a adj­unsă la Giurgiu și fu intempiQatu, la gara drumului de fete, de tóte autoritățile civili și mili­tari și într­u o casă pregătită pentru acesta a bine-voită a primi pe funcționarii locali precum­ și pe d. Kalisch, consulă generale ală Prusiei la Rusciuc, cara se grăbise a veni spre a depune omagiele sale. Domnitorul­ trecu pe urmă la Smârda spre a visita facticulă sau restaurată de cu­­rendă și care de căte­va m­ile era pregătită pentru acesta; equipagiul­ bordului suptă comanda d-lui Fougeres, oficiarii francesti in serviciul­ României să salută , cu onorurile cuvenite și cu celă mai viă entusiacină. Dom­­nitorulă, esaminândă apoi batelulă în­ detaliu a remasă mulțămită și trecu pe bordur­ Delfinului, canoniera Confederațiunii de Nord, unde equipagiulü sub comanda d-lui căpitană Ewald șî personalul­ consulatului generale, primi pe augustulü­aspe, I. S. a bine­voită a accepta pe acestă bastimentă de­­junulă ce­­ s’a fostă pregătită și a închina In sănetatea Maiestății Sale regelui Prusiei. D. căpitană Ewald a respinsă printrună to­­astă căldurosă in sinetatea Măriei Sale și in prosperitatea României. I. S. se reinturnă apoi la Jachtulu seă invitândă pe toți d-nii oficiali ai De­lfin­u­­lui de a participa la escursiunea de cercare ce era a se face. Sosită pe batelulă sec, Domnitorulă­a bine-voită a primi pe Esc. Lea Sabri-pașa, guvernorulă generale ală vi­­laietului de Rusciuc, care de mai inainte ceruse prin caimacamiilă seă onarea d'a pute presinta omagiele sale, și avu graciositatea d’a invita pe Ees, Sca cu tota suita a lua parte la preumblarea pe Dunăre, propuindu’i d’a­­ reconduce pe urmă la Rusciuc. Escelența Sca Sabri-pașa congediă la m­o­­mentă batc­lulă scă propriă, dântă totă d’uă dată ordine pentru eșeionarea garnisonei de la Rusciuc pe malul­ fluviului și celelalte pregătiri pentru trecerea Domnitorului pe acolo. Măria Sca ordonă apoi d’a se redica an­cora iahitului și d’a urca în susul­ Dunării. Ambletul­ batelului in contra apei și mișcă­rile sale precise dovediră că construcțiunea sea intrunesce frumusețea cu soliditatea. La intorcere, yachtula sosindă înaintea Rus­­ciucului, Măria Sea ordonă d’a acosta pă­­mântulă și, vedându recepțiunea splendidă ce i se pregătise, bine-voi­a eși pe uscată și a trece în revistă trupele garnisone, ce erau înșirate pe masă. Intorcându-se in urmă pe vaporulă seă fu recondusă de guvernarele generale și de toți oficialii superiori și de înalții funcționari locali cari pe yacht au fostă admiși a pre­­sinta omagiele loră I. L. La plecare, M. S. fu salutată cu 2 i lo­vituri de tună de pe fortulă Rusciucului. Domnitorulă, sosită la Giurgiu, luă dru­mul­ de seră pene la Dala, și la orele 11 sera, s’a înturnată in capitală. (Monitorulu) D-Lül GENERARIŰ TÜRR Generare, IN UNGARIA. Ți-aduce aminte că în primă­vara anului 1863, venise și de la Turnu la Bucuresci cu scopu de a sta­bili oă înțelegere între Români și Unguri. Ai venită la mine împreu­nă cu amicalui nostru comună, cu d. colonelă Crețulescu. Vr’uă trei seri lungi, deja interesante, conver­­sarâmă și discutarămă împreună. Nu-ți vei fi uitată de vorbele ce îi adresam că Românii nu potă sta la vorbă cu Ungurii în cătă timp, aceștia nu voră a recunosce prin­­cipiul­ de dreptă naturale și posi­­tivă ală egalității­­ naționale, și în deosebi independința Transilvaniei de Ungaria. Atunci d-ta, generare, ai luată condeială și înaintea cos­ită, a d-lui Crețulescu și a mea, ai scrisă, ai subscrisă și apoi ai publicată în RomânulH următorulă apelă: APELU. Se nu criticămă trecutulă, aă fostă gre­șeli comise, multe greșeli, înse din tóte părțile. Aceste greșeli le-amă plătitu­ scumpă, se ne serve dérit de lecțiune pentru present și pentru viitoră. Se aruncă mă velulă uitării preste tóte cer­tele trecutului și se vorbimă ațjî cu vocea inimei, cu vocea rațiune?, pentru ca se nu ne perdemu viitoriulă. Austria pune astă­zi uă armă la mâna Romăniloră din Transilvania: bage bine de somn, se nu se taie cu ea, căci e uă ar­­mă cu două tăișuri, cu care, voindă a lovi pe alții, se póte cine­ va vulnera de marte chiară pe sine ânsuși. E momentul­ pentru Români de a’șî sta­bili bine posițiunea loră; se se opuie deci Unirea cu tota energia, pentru că fiă­care Ungure­scie set­ trebuie se scie că Românii aă dreptă ce facă acésta, ceră Românii vechia autonomie a Tran­silvaniei, și Ungurii și Secuii vorti sei a se supune decisiunei majorității, cu atâtă ma virtosu, că din nenorocire la 1848 Româ­nii nu au fostu nici una oară întrebați Românii se se feresca éasa d’a fi conduși de pasiunile lor, pen’a vota trimiterea de­putaților­ la Reichsrath; acesta-i va ruina cu deseversire; prețul­ unui triumfă efe­meră ar fi plătită cu perderea totale a vii­­toriului. Ungaria, Transilvania și Croa­ția se-șî recunosc, și se-și respec­te împrumutată independința lor; aceste trei teri se recunosca și se ase cu re uă perfectă egalitate intre casulă naționalități; și numai in acesta vor fi in stare de a tracta cu efectă despre uă alianță strinsă intre ele. Numai cu chipulă acesta voră pute ajunge la ună viitoră secură și fericită. Eră déca din contra ar cerca se stabilesca supremații unei țerî asupra celeî-l-alte, ele totă­deuna vom­ ave pe străini ca stăpânî și domni. Se ne aduce să aminte că desbinările nós­tre facă puterea Austriei, se ne unima dérü frațesce și vomă vede casa Austriei cădând în neputință. Subscrisă, S. Turr. Bucurescî, 27 Mai­ 1863. Se fi uitatu, generare, de acestu anelü alți d-tale? era déea n’ai ui-A. tatu, ce însemneză atunci cele ce scrii astă­șli în diarnele Ungariei, unde în locii de perfectă egalitate naționale, ce pretindea­ în apelu, vor­besc! de uă unica naționalitate po­litică, adică cea ungurescă în totă Ungaria și Transilvania, în locu de independința constituționale a Tran­silvaniei, ce proclamai în apelu, as­­tă­zi nu recunosc!" în acestă țară de

Next