Romanulu, ianuarie 1869 (Anul 13)
1869-01-26
AVUSfI AMI TRM-SPRE OEGILEA ADMINISTRAȚÎUNEA IN PASAGIIÎLU ROMANII, No. 1 .REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. VOIESCE ȘI VEÎ PUTEA. Lein. Lemn. Pe anii.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șăseani! « « 24 « 29 Pe trei luni« « 12 « 15 Penă lună « « 5 « 6 Anii exemplari 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 10 val. aust. .mr t-Tna Articlele trimise și nepublicate se voră arde. —• Redactorii respundetorii EUGENIU CARADA. ADUNAREA GENERALĂ A societății TRANSILVANIA. DD. membrii cu onore sunt convocați la adunare pentru ziua de 26 Ianuarie curentă (Duminică), în sala Tirului Națională (casa Cornescu), unde este și gimnasială Mihai Vitezula, cu voia d-lul președinte alu tirului. De la 12 ore dinții, până la 1 oră va fi conferință privată între membrii adunării societății. La 1 oră precisă ședința va fi publică. In acesta primă ședință ordinea țjiler va fi următorea: Darea de sumă a comitatului rostită de președintele societății. Proclamarea noilor membrii ai adunării. Alegerea comisiunei verificătorie socoteliloră. Diverse propuneri. In finanță discursă de d. Misailă, membru al comitatului și ală adunării. DEPEȘE TELEGRAFICE. (Cerculu Elenkcu.) ATENA, 6 Februară. Printouă epistolă autografă Imperatorele Napoleone și Alesandru invită pe regele Greciei a primi otărirea conferințelor. Regele se află in neputință de a forma noulă cabinetă, căci nimeni nu primesce a adera la protocolă. Poporulă cere cu mari strigări pe Bulgarii. Regele trateza pentru reintrarea la putere a miniștrilor demisionați. ADEVERAȚII SUSPECȚI. Credemü de trebuință a chiama atenția nea publică și a tronului asupra unui faptă a cărui importanță nu va scăpa nimului , vremu a vorbi de iefiența puțină degussată a guvernului în cea ce privesc oficierii și omenii ce au luată parte la mișcarea din 11 Fevruarie și de tendința manifestă de a’î elimina puțină cote puțină din armată și din consiliile cureine, spre a’î înlocui cu omenii ai regimului trecută, care jubileza deja la ideia că voră avé pótea secunda o a doua lovitură de stată, destinată a face a se uita cea d anteia. Astfel, colonelulu Crețulescu pe care se încercaseră Antenü ală esila, sau mai pe aci a fostă pusă la modulă celă mai brutală indisponbilitate și astăzi, esa e înlocuită în comanda garnigonei cu d. generală la DOMINECA 26 IANUARIU 1869 LUMINEZA-TEJI VEI FI. Pentru abonamente, anunciur si reclame a se adresa in Bucuresci, la administrațiunea Jianului. In districte la corespondinții Jianului și prin poștă. La Paris la D. Darras-Hallegrain rue de l’ancienne comedie No. 5. ANTMIXO IÎIX.E Linia de 30 litere............... 40 bani. Inserțiuni și reclame, linia.. 2 lei noul. linie ministerială actuală conține personificațunea lovitureî de stată, cea motivată pa 11 Fevruarie. (Terra de la 23 Ianuarie). Bucuresci M SSSST" Avurăm durerea de a aui și ieri, în aceaași sală In care acumă fiece ani s’aă pronunciată cuvinte de unire și înfrățire Intre tóte partitele, pronunciându-se cuvinte de desbinare de noue lupte și pronunciAndu-se de unulă din aceaașî bărbați carii acumă zece ani pronunțaseră cuvintele de ’nfrății’e. Amă publicată ieri In Intregulă sară cuvintele prin care ministeriulă a anunciată demisiunea sea; espunerea de motive, cu care a isocatit-o, a justificai-o. Acesta espunere este fórte gravă și fórte misteriasá și d. ministru a dechiarată că, numai cândă va trece pe băncele de deputată, va râdica pe deplină velulă. Nu putemă dori se scimă de ce amenințărî de ce catastrofe a voit dumnelui a vorbi și chiară déc’ama sei, noi n’amă pute vorbi nainte de fi cuvântată domnii sea. Buna cuviință și interesul ă generale celui ca dumnelui se vorbes o celă d’Anteiă și dupe dumnelui se ne modulămă vocea. Furămă acusațî, și încă in modulă celă mai gravă, trebuie dară se se rostesca mai Anteia acusatorele, dup’aceaa se respundă acusatură ș’apoî,—auifindă acusarea și’ntempinarea și cercelândă piesele îngreunitare, aduse de acusatore și cele de ușturare, presintate de acusată, — publiculă, națiunea se judece, se otărască și se pronuncie sentința. Acesta fundă datoria nóstru, se ne ’mplinimă îndată pe cea de fi, care este d’a urma pe d. ministru In cele ce acjisă ș’a espune și noi opiniunea nostra, pe câtă permite situațiunea. D. primă ministru Începu mai Anteia prin a declara că „sa fălesce pentru succesulă ce bea avută în Gestiunile internaționale.“ Amă fi cu toții fericiți d’asemene sucese, și fórte recunoscători miniștrilor, carii le ară fi putută dobéndi. Pene cândă casa nu se voră areta acele succese, se ne pernnță do. miniștrii a crede că nu le aă avută și nu le voră avea. Se nu criră că prin aceste cuvinte se face mă uă acusare. Ei nu se aă dobendită, și nu le voră dobéndi, nu pentru că nu sintă capabili d’a le dobéndi, ci fiindă că situațiunea politică de astăzi este în contra aceloră succese. Ei dinî miniștrii seră fórte bine ce valore au acuzările ce ni s’aă făcută în privința bandeloru bulgare, in privința transportării armeloru din Prusia și Rusia peste Dunărea și peste Carpațî, în privința renumitului și spăimentătorului arsenal, și ’n privința alianței cu Prusia, cu Rusia, cu Grecia, s. c. 1. DES miniștrii sciă fórte bine că dd. de Reusy și Moustier erau fórte bine informați, c’aă sciută că tóte acele acusărî erau pe deplină neadevărate. Cumă deră cugetă d. primă ministru că va putea face pe unii din miniștrii din Viena și din Paris a nu mai crede astă-jî cea-a ce n’aă crezută ieri, cea-a ce totă dăuna aăsclută, atâtă de bine câtă și noi, că n’a esistată? D. primă ministru scie fórte bine că calomniile n’aă încetată din nenorocire nici suptă a domniei séle administrare și sole pentru ce n’aă Încetată și nu potă înceta, pene ce cu pace séu prin resbelă nu se va schimba politica dilei. Da, miniștrii soă, cumă scie tótu lumea acumă, care este scopulă și ținta inimiciloră Statului română, soă prin urmare că ei nu se potă liniști de câtă atunci, cândă voră vede că scădemă in locă d’a do urca, că slăbimă In locă d’a ne organisa și arma, și prin urmare n’aă pututu ave adevărate succese In afară și ca RomAnî li solicitămă că nu ie-aă avută, căci, în condițiunile poitice generali de astăzi, asemeni succese nu se potu dobAndi lângă străini de cotă cu scăderea României. D. Primă-Ministru afrisă că a avută credința că va curma luptele nóstre interiore, atâta de periculose la ori ce timpă și fatale acumă. Acesta a fostă credința domniei sale, acesta a fostă programarea, și ne aducemă aminte cu ce înfocată asecurarea afirmată că va sdrobi calomnia. N’acusămă pe dol. Minstriî ca a avut asemene credință. Ea este nobile și frumosä. Am pute ânsă astă# se zhema acestoră bărbați de Stată „în vârstă“: — ne servirămă aci cu cuventură d-luî prim- Ministru — că trebuia se scie c’acea dorință pe cătă este de frumosă, patătă este și ilusorie. DD. Miniștrii însámă vedută, precumă a vedută tótu țăra, cacésta foia nu s’a amestecată intru nimică la administrațiunea dumnelor, nua criticată nici uă numire în funcțiuni din cătemă făcută în țară și afară din țără. Pentru ce derű afi disă că partita ală căreia organă este acesta fóie „nu o lasă sa facă nici uă mișcare?“ Noî amă crezută din contra, că nici una ministeriă ma avută în camere uă majoritate mai compactă, și stăruimă a susțină că ea nu i-a cerută „se fia orbesce supuși la acei voință.“ Déru cea-a ce nu le-a cerută majoritatea, pe ce temeiă ară cere-o Miniștrii de la majoritate ! Și pretențiune pentru pretențiune, apoi, negreșită că numai aceaa a majorității camereloru pate fi înțelesă, pate fi chiară legitimă. Postulă Ministeriă adusă Camerei dră prin ânsuși Meșagial Tronului că represintanții națiunii potă, căndă cred de trebuință, „se desemne miniștrilor și calea pe care ei voră se lă ved á mergândă.“ Bine este dorit și constituționale ca Miniștrii se dică că majoritatea Camerei voiesce ca eî sa’i fii orbesce supuși? și cu cătă aceste cuvinte suntă mai puțină constituționale căndă d. prim-Ministru scie c’atuncî, căndă este divergință In ideiele cele mari între Cameră și denși’, eî n’aă de cătă se facă apelă la națiune, ca ea se se pronunțe. D. prim-Ministru a dispună curentă forte gravă. „Acesta situațiune, dice domnia-sea, devine atâta mai grea căndu suntu opiniunî diametralmente opuse A! Au do. miniștri opiniunî diametralmente opuse d'acelea ale majorității? Căci nu se pate ca d. prim-Ministru se fi vorbită de opiniunile minoritățiloră și mai puțină încă d*ale unoră indivizi, carii afi remasu totu dăuna isolatî In unele opiniunî individuale ale loră. Dără atunci pentru ce d-niî Miniștrii nuau spusă nici uădată acele opiniunî? pentru ce nu le-am spusă din diua d’ânteiă și mai disă Camerei, se le voteze bugetele, căci apoi aü a face apelă la națiune ca dânsa se se pronunțe între „opiniuni diametralmente opuse ?“ D. Prim-Ministru este forte secură că majoritatea Adunării n’a voită și nu voiesce retragerea sea de la putere. Pentru ce doru li impută interpelarea anunciată de d Buescu? Ce felă? Voiescă dd. Miniștrii ca Adunarea se se supuie orbesce chiară la fapte ce ea le crede periculose, fiă din punctură de vedere constituționale - cumă a fostă spre exemplu retragerea de la Senatu a proiectului emanată din inițiativa Camerei, — fiă in punctul de vedere politică, cumă crede ! -uescu’ Pate chiară majoritatea Adunării, ca este numirea d-lui Macedonski? Anca undata, voiescă dumnelor, ca majoritatea Camerelorü se-i urmeze orbesce, chiară candu ea crede c’aă făcută uă greșială ? În casuță actuala este pe deplină dovedită, greșala comisă de dd. Miniștrii și spulberată acuzarea cea făcută ieri d. Ministru partitei nóstre. Spre a dovedi acesta, s’aducemă aci aminte cuvintele proprii ale d-lui prim-Ministru. „Astăferă nici uă mișcare nu putemă face; căci, daca nu este de deplină după placulă unora sau altora, se nască de ’odată cestiunî de interpelări, de discusiunî. De esemplu ați avută adincure uă interpelare care s’a anunciată în privirea rechiâmării unui vechiă și bună ostașă, a generarelui Macedonski.“ Eî bine, c-iar miniștrii... se fia őre acest actă uă simplă mișcare legale și nevătemătore? Și interpelarea anunciată de d. Buescu se fiă are unu simplu capriciă sau interesă de partită alu unui deputată șocală unei partite? Da,jicerî dvóstrá, nu,Jicemă noî. Cine dérá se ne judece? Dumnévóstrá ânșire căci avemă fericirea a ve pute pune îndată sub odină actă, dupe care veți recunosce ânșire că cu voî este greșăla ș’a faptei, ș’a acusăriî ce ne ațî adusă. Acelă actă este intréga revistă interiora a țiarului Terra de astădî, sub titlul „Adevărații suspecți.“ Déca numirea d-lui generală Macedonski fu combătută de d. Buescu In spirită de partită, de ce are ea este combătută și de partita opusă? Citiți, d-na miniștrii, articlul din Terra, și lumina se va face pentru d-vóstru. Cititorii Românului asemenea sé la citesca și pare că voră înțelege că bună parte din cea-a cea voită a ’nțelege d. prim-ministru, cândă adisă: „amă fostă amenințați d'acésta catastrofă.“ Credemu că pentru astăzî este bine se ne oprimă aci și se ’nchiărămă acéstă desbatere, puindă sub ochii d-loră miniștrii ș’aî publicului următorulu anuncă, fórte instructivă pentru toți, publicată astă eji cu litere mari, fórte mari, în capul ă ^jitariului Terra: „Astă-dî Cabinetulu, prin organulu șefului seă a venită se anunțe în Cameră demisiunea lui. Pr. D. Ghica a motivat’o iJbândă că s’a încredințată că sarcina cea asumată asupră șî de a ajunge la împăcarea partidelor era mai presusă de puterile sale. Acesta nu era noă pentru noi, amă prețiis’o și nu Cameră și prin organulu nostru. Asemenea încercări neraționale, făcute de ministerii bastarde și de nici una partidă, au ajunsă pururea sa uă cădere cu declarațiunî de neputință. Pr. D. Ghica a mai adăugată că retragerea sa conjură uă primejdie, nu scimă de e așa, dar a scimnü că ea nu va scala din uă situațiune constituționalmente anormale.“ Ca se ’nchiăiămă bine și revista nostră politică, recomandămă și dleră miniștrii și publicului ună articlu forte instructivă, din punctul de vedere politică, ce să publicăm mai la vale sub titlu Bandele Bulgare; și uă poesie ce are tóte calitățile unei adeverate poesii și care ne va face pe toți, fiă măcară pentru ună momentă, se simțimă mai romănesce. cedonski, care este una numai demisionară, dorn Ancă și pensionară ală statului de mai mulți ani. Deci in virtutea unei legi militare, pe care nici o disposițiune mai recentă n’a abrogat’o, orî-ce oficieră demisionată nu pate, orî care ar fi fostă gradulă seă, reintra în serviciu de casă ca simplă soldată. Numirea dera a domnului Macedonski constitue o călcare flagrantă a legei. In zadarű cineva se întrebi cumă o asmenea mesură s’ară puteaiplica, cumă s’ară puté justifica acésta ilegalitate fără compensațiune. d. Macedonski, în care guvernulă crede a fi găsită ună mântuitoră, este eloare, iară a’î contesta onorabilitatea și orecare merite, una din acele ilustrațiunî militare, destinate a regenera o armată sau a o conduce la victorie? și impregnirările suntă dre ele așa de critice în câtă Intervențiunea sea se ftă pâne acolo de neapărată, încâtă se explice, daca nu se justifica, recursulă la nișce mesurî escepționale și estralogate? Erea are așa de anevoe de a găsi celă puțină equivalentură domnului Macedonski între oficierii superiori ai armatei nostre, în câtă cineva se se credá datoră a prefere o numire ilicită unei alegeri legale?— Acesta nu e admisibilă. Deja odată ce avemă fericirea a ave în capulă trebiloră pe d. Kogălnicenu, aceste ilegalități isbitore nu ne mai miră nici de cumă, departe de acolo. Suntemă chiară dispuși a crede, fiindă sema de aplecarea mea nebiruită pentru totă ce e arbitrară, că e tocmai partea ilegală a mesurei în cestiune care i-a scrisă. Decat. Macedonski ar fi putută fi numită fără ca legea se se calce câtă de puțină, este mai sigurat că nu s’ar fi numită defelă. Nimeni nu s’ar fi gândită la generalur demisionară. Cérerea vorba de o călcare cutezatare și complectă a legei și cineva nu resistă la lucruri de acestea, căndă are orecare antecedente care dovedesc o vocațîune antrenantă. Impunitatea din trecută și exemplulă d-lui Brătianu, care făcea același casă de legi in aplausele unei majorități devotate, suntă atâtea încurajări. Sub protestă de a îngriji de securitatea tronului și a statului, d. Gogâlnicenu satisface randurole sce și dereită micile sale resbunări private, lovindă răndă de pe răndă omenii ce au distrusă opera lui. Déca insistămă asupra faptelor, ce precedă, nu este atătă din causa aceloră fapte particulare la ele înșile, ci fiindă că ni se pare că ele tindă a se generalisa intr’ună modă deplorabilă, o mai repetămă, chiară in armată și fiindă ca ele dovedescu o suspiciune totă atâta de injuriosă, câtă și de nedrepta în privința unor omeni. A Asemenea procederî suntu nedibace și primejdióse. Bănuelile nedrepte iiiteza în generală pe acei ce suntă obiectulă sară și deșteptă întrânșiî hotăriri la care ei nici că se gândescă și nici că s’ară fi gândită. Intr’ună cuvântă cineva ajunge a găsi ună mimică adevărată acolo unde elű a crețjutu pe nedreptă a mirosi uiii susceptă. Mesiența opereză asemenea metamorfose; și cineva nu trebue se véia ad ună miracolă: acesta este resultatulu unei reacțiuni firesce Esperiența o dovedeșce. Pe de altă parte cineva este adesea espusă a fi victimă a ilustunei, care îî face a căuta fórte departe virusculă ce dă are alături cu dânsului în adeveră a urmări ca adversari ai stării actuale de lucruri pe aceia tocmai ce o au întemeiată, este do uă logică camă glumață; cu tote acestea, acesta este logica ce pare a predomni la sferile Înalte judecăndă după eliminațiunile la care se procede Jilnicu. Celă mai bună ființă ar indica procedeul contrariu, înfățișândă ca amici ai stării actuale de lucruri indivizii in contra cărora și fără voia cărora, ea a fost și inaugurată. EÎ BANDELE BULGARE. Puține cestiuni au avutu privilegiul d’a împle arhivele diplomației moderne, ca cestiunea bandelor bulgare. Tóte Cabinetele s’au cutremurată și presa din Statele civilisate, disprețuindu justiția și causa naționalităților, trăsesc spada spre a înjunghia nenorocitulu poporu, care geme pe marginile Dunării. Acesta pentru că uriașa cestiune s’a resolvatu în cele din urmă într’ună procesă corecțională, care s’a tratată înaintea Tribunalului de Vlașca în România. Subsemnatura, onorată cu încrederea acuzaților, a primită apărarea, și astăfelă, fiindă în posițiune d’a cunosce adevărulă, a credută că îndeplinesce uă datorie de consciință și face mă servină justiției, e spunândă aci ceea ce este în posițiune d’a cunosce. Mai ântesăensă trebue se declară că personele traduse înnaintea Tribunalelor Române nu sunt acuzate ca autori principali ai incidintelui de la Petroșani, ci numai ca simplii complici ai unor autori necunoscuți. Acestă declarațiune făcută, se espunem informațiunile culese. Din raporturile publicate oficială ale comandanților trupelor Otomane, cari au luată parte în luptă cu acele bande în luna Iunie și Iulie anulă 1868, se constată într’ună modă irecusabile că: 1) In luna Martie anulă trecută cetățenii Bulgari, reduși la disperare prin abusură și cruciimele esercitate de musulmani în contra națiunii lor, pună mâna pe arme, formeză ună guvernă provisorră compusă de 7 persane și se aședă în munții Balcani, d’acolo se face apelă la națiune pentru a se rescula în contra tiranilor, căci după dânșii timpul ă sosise. 2) In luna lui Aprilie, 2000 de resbelici patrioți se adună în vîrfurile munților, guvernul provisoriă îi înarmeză și’i supune mai multă timpă la esercițială de resbelă, se formeză mai multe divisiuni din cari uă divisiune de 500 remâne în Balcani, formândă astfelă garda guvernului și reserva mnicei armate, eră ceillalți 1500, împărțiți în patru detașamente, comandate de câte ună căpitană ale căror nume erau de multă cunoscute guvernului otomană prin popularitatea loră, scoboră munții mergă, conformă planului guverșinului provisoriu, se atragă și se bată în locuri strivite oștirile Sultanului, ferindu-se de ele în câmpii deschise, și astăfelă atacându-le în modă neregulată se le puie în imposibilitate de a cunosce mica loră forță și, înaintândă astăferă în centrală Bulgariei, se se mărescă prin recrutare nouă, înflăcărândă rescularea generale. 3) In adeveră oștirile imperiale, in lunele Masă, Iunie și Iuliă anulă trecută, în mai multe locuri au suferita crîncene iubiri de la aceste detașamente, și la finele lui Iuntă una din aceste bande fu întâmpinată de numerósele oștiri imperiale; atacută se dede, ea se luptă