Romanulu, august 1869 (Anul 13)

1869-08-04

ANULU ALU TREI­SPRE­ ACELEI ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANU, No. 1. - REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. LUNI, MARȚI, 4, 5 AUGUSTE 1869 VOIESCE ȘI VEI PUTEA: Lel n. Le n Pe ane.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șese luni« « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 pe­nă lună « « 5 « 6 Unu exemplaru 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria * SO * * fior. 7 val. aust. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciurî și reclame a se adresa în Bucuresci, la administra­­țiunea­­ pariului. In districte la corespondințiî­­ pariului și prin poștă. La Paris la D. Darras-Halle grain rue de l’ancienne comedie No. 5. A.N­U­NAITTI ÎN­.E Linia de 30 litere................. 40 bani Inserțiun își reclame, linia.. 2 lei nou. Administrațiunea Romanului reagă pe doi abonați, a căroru­ prenume­­rare espiră la 16 Augustă și voră bine voi a renoui abonamentulă dumnelorö, se nu întârzia d’a încu­­nosc ținți la timpă administrațiunea­­ pariului. Prenumerările acestui ter­­menu fiindă din cele mai num­e­­rose, spre a se înlătura întrerupe­rea în speciuirea pariului, este bine ca renouirea abonamentului se se facă înainte de­ termenul­ de 16 Augustă. SERVICIU TELEGRAFICII Alii HOntMMI. PARIS, 15 Augustă. Mar­­șialulu Nici a murită. Cu ocasiunea serbării a sutei aniversarie a nascerii lui Napoleone I­ță, imperatură a subsemnată d­rerctură, contra­semnată de mi­niștrii, prin care se amnistieza cu totulă o­­sendirile politice, de presă ’ntrunire, de coaliț­iune, de de librăriă, de contravențiunî deosebite. Ună altă decretă amnistieza pe desertatorî. (Serviciulu privatiálu Monitorului). PETRESBURG,­­3 Augustă, Noutatea că Pórta ară fi avându cunoștință de scrisorea vice-regeluĭ către Tzarul, compromitetóre pen­tru celă d’ânteiă, este desmințită cu totulă. Nimică de acestă genă nu există. Cabinetul­ din Viena a notificată la Pe­­tresburg intenția ce are vice-regele d’a vi­su­i curtea rusă. Tzarulă a respunsă, prin uă scrisóre forte curtenitóre, in care o dată se ințelăgă că în epoca venirea vice­regelui, curtea rusă se va afla la Livadia, In Crimea. Aci s’a mărginită totă corespondința. PARIS, 13 Augustă. — Devienne este nu­mită raportoră ală comisiei pentru Senatul­­consultă. Imperatorul­ a sub­scrisă mai multe de­crete de amnistiă pentru delicte de presă și politice. PARIS, 13 Augustă. — imperatorulă este ușoră indispusă ; cu tote acestea a primită ieri pe senatori. Plecarea sea la Chalnes este amânată pentru Sâmbătă. LISABONA, 13 Augustă. — Demisiunea ministerului a fost­ primită. Lol este însăr­cinată cu formarea noului cabinetă. MADRID. 13 Augustă — Se anunciă că uă acîțare însemnată domnesce ’n Malaga. Este temere do­uă mișcare, republicană. PESTA, 13 Augustă — Gazetta ebdo­madară a comitetului Bethlen constată că atâtă partita stângă, câtă și partita lui Peak aprobeza deplină politica lui Mred­nji, des­­voltată în deligența ungară și ceră uă in­­trega reconc­liație cu Prusia, abținâindu-se afacerile germane interiore. Bucurescî, Augustă, Diariule din Bucuresci Opiniu­­nea Constituționale a publicată ieri să scrie, ce în adeverü era cu to­­tul­ necunoscută cetățenilor. Ro­mâni. Ecă cumii o anunc­ă: „Suntemă în ajutmlü unui acte importante ale vieței nóstre politice: alegerile pentru Senate, cari aii se începă și se se termene septemâna acesta.“ Demi de unde și cu­mn­a aflată Opiniunea acestă taină? Ună faptă, care nu era cunoscută de­câtă de Popa-Tache și funcționarii sei, cum parveni Opiniunea a-lă descoperi? E că cea­ a ce nouă ne pare mai im­portante. Constatândă meritulă de descope­rire a lă­clisului cl­ară, se ve dea voie a-o atrage și noi atențiunea a­­supra unui faptă unică, cu totul­ fără exemplu în istoria națiuniloră. Suntemă în ajunul ă alegeriloră, dise la 3 Augustă Opiniunea. Ele ’ncepă deja astă-a ji, la 4 Augustă, și cu tóte acestea nu numai că ni­­căiri, în nici ună orașiă, nu se fă­­cu nici uă întrunire, déra nici ună diarnă, nici unulă, liberă sau gu­­vernamantale, nu disc de mai na­­inte lină singură cuvântă. In tote alegerile, la noi ca ’n tó­­tă lumea, în timpă de trei­ deci de flile, ’nainte d’a începe alegerile, to­te foile publice le consacră colóne întregi. Espuneri despre căușele di­­solveriî și desbaterî pentru și con­tra acelei disolverî. Espuneri și des­­bateri despre situațiunea politică, propuneri de candidați, profesiuni de credință, —­ecă ce se desbate pe totă diua în tote diariele, fără ose­bire de partite, în întruniri publice și c’uă căldură crescândă, care este atâtă de mare în­câtă se numesce pretutindeni „friguri electorale.“ La sevardul­ Templului nesce omeni, cari aler­­gă spre piatra Bastiliei, strigându că nu Pa^­ris e bătaia, că trupa a trasă cu focuri în locuitori, că strada Saint-Honoré și locurile de prin pregiură de Palais-Royal suntă tea­trală unui grozavă resbelă civilă, noi, și numai la noî d’astă-dată, și numai d’astă-dată, tăcere asolută, tăcerea mormântului în totă presa, în totă țara, tăcere pân’a nu sa­­minti nici mi­cară­dilele oferi­te pentru alegeri. Nimene, asolută nimene, afară de marele și unicul alegătoră, ira­solută nimică și nici o’a­voită a sei. Acestă faptă, unică în lume, acestă mare fenomenă îlă constatămă asta-e­l, căci este d’uită mare învățămentu. Și învățămentulă este cu atâtă mai mare și mai fru­­mosă, cu câtă chiară foile guver­nului aă tăcută. Atâtă s’aă deprins ele cu a­tâtă­ putericia bandeloru, în­câtă aă uitată d’a păstra celă puțină buna cuviință pentru miniș­trii. Aă uitată a vorbi despre aces­te alegeri, a espune din noă cum se face totă­deuna în asemene oca­­siuni, căușele pentru care guver­­nulu a cred­utu că este bine se fa­că u­ă apelă la alegători, a le es­­pime ideiele guvernului și situați­unea politică, asta-felű cum­ă o cre­de, cumă o vede ș’a înțelege gu­­vernulă, și, provocândă astă-felă pe alegători d’a cugeta ș’a desbate, se se ceră apoi a merge ș’a da­otărî­­rea loră. Nimică din tote acestea nu s’a făcută d’asta dată, și numai d’astă dată. Tăcere asolută acumă și numai acumă, cea­ ce este măr­­turirea cea mai deplină din partea foiloră miniștrilor, că recunoscu éa­­șii, in facia națiunii, că nu trebue se se mai adreseze la densa, cândă nu voteză de câtă marele Popa­ Tache, cu poliția sea, cu­­ funcțio­narii sei, și cu bandele séle. Constandă acestă faptă unică și ins­­tructivă, comiserămă uă mică erore, pe care ne grăbimă s’o ’ndreptâmă. Unulă din organele guvernului, celă care represintă mai d’a dreptulu și ideia, simțimintele și limba giulă marelui și unicului alegătoră, a zis acumă două sau trei di le ună cu­vântă în acestă cestiune. Acelă cu­vântă a fostă că d. C. A. Rosetti ș’a pusă candidatura în mai multe județe. Leiă toți că acesta este uă simplă glumă a domnului Popa- Tache; cu tote aceste facemă cunos­cută că nici d. C. A. Rosetti și nici unulă d’intre amicii sei politici nu sau pusă nicăiri candidatura. Nu î­rmă criticată pe amicii noștrii din Cameră că, după verificarea titlurilor­, nu s’aă dată demisiunea motivată. Este dară învederată că, chiară decă s’ar găsi vr’ună cole­­giă, unde se mârgă și se voteze a­­legetorii, chiară decă acei alegetori ară fi voită se facă uă simplă ma­nifestare politică, dăndă voturile lor d-lui C. A. Rosetti, este, ch­­emă, evidinte că domnia-sea n’ar pute profita d’acea manifestare, d’acea protestare, și n’ar intra ună singură momentă în viitorul­ Senată. A­­cestă mare isbândă din întru a su­veranului Popa­ Tache constatată, se trecemă la isben^ile sale din afară. Am triumfată în afară, striga cu trufiă mândrulă supusă ală lui Popa Tache, cavalerulă ministru ală afacerilor­ străine. Cartea­ Roșie arată lumii că d. de Beust, în anulă acest­a ca și ’n celă trecută, repetă și susține a­­celea­și calomnie în contra națiunii romăne și a Domnului Românilorü. Nu face nimică. Foile guvernului susțină că noi — cari arezămă că tote aceste sunt­ calomnii, sunt­ neadevăruri, — noi calomniămă, noi suntemă inimicii națiunii române și numai Popa Tache și Austro-Ma­­ghiarii suntă amicii iei. Fiă ș’asia, neî ensă ne vomă împlini datoria d’a ’nregistra tóte calomniele Austro- Maghiariloră, ca se potă Românii se ’nțelegă pe deplină planurile loră. Ecă ce publică Wanderer din Viena, cu data 7 Augustă: „Depeștă telegrafică. „Bucurescî 7 Augustă. „Aci s’a formată ună comitată din mai mulți străini, în capulă cărora este d. ba­­roni de Offenberg Astă­z î­n aparuie și or­­ganulă acestui comitată, diariulö Otelșestvo. Elă propagă pe faciă Panslavismulă și redi­­car­ea Bulgariei“. Numai bandele bulgare nu se imputaseră încă guvernului actuale. Acestă singură triumfă în Austro- Ungaria îi lipsise pân’acumă, și oca­la triumfătură și ’n acestă pantă. Triumfală este cu atâtă mai mare, cu câtă se face cunoscută din Bu­ Acastă scenă duce la culme desperarea mulțimii. Cadavrul­ unuia dintre cei două frați, pu­­indu-se îndată pe doue ciomege, în locă de pază, este purtată d’a lungulă ulițiloră St. Honoré și St.—Denis în mi­jlocul­ blesteme­­loră și strigătelor­ de resbunare. Agitațiunea se ’ntinde in tóte părțile, caresoî la Viena, prin telegramă. Guvern­ul­ cunosce depeșia. Guver­­nul o cunosce pe autorele depeșei, și tace, nu desminte măcară acu­­sarea. Ea dérü este adevărată; gu­­vernul­ dérit permite a se lucra pe faclă în Bucuresci pentru pansla­­vismă și pentru „rădicarea Bulga­riei“. Triumfal ă e mare’n adeveră și mari, forțe mari potă fi conse­cințele séle, și d’acea­a avemă du­­rerosa datoriă d’a­ lă face cunoscută Romă piloră. Se trecemă acumă la cele­l­alte triumfuri ale guvernului cu ideia Popa Tache. piariulă Federațiunea de la 11 Augustu, în revista Ijiamieloru, pu­blică următorele linie din ^fiariulă maghiară Elenor, din 8 Augustă: „Orizontală politică din Oriinte Ince de a se tnora, evinemintele, re se ivescă lângă Dunărea inferiore, atragă atențiunea Dóstrá cu atâtă maî tare, cu câtă Statură austro­­maghiară este mai interesată prin conduita resbelică a României. Mișca mentulă și a­­gitațiunea escitată cu maeștrii contra Unga­riei degenera intr’uă adeverată ură în Ro­mânia. Uă controversă confîniam­ă dede gu­vernului din Bucuresci ocasiunea de a con­centra la fruntarie trupe Însemnate“. Wehr Zeitung (fara militară) din Viena afirmă că în districtul„ Crasa sosescă trupe de 300—400 soldați. Se mai ascepta 500 feciori și 16 tunuri. Apoi adauge : „N’avem o causă d’a ne’ndoui în privința temeinicei a­­cestoră insciințărî, căci noi considerămă miș­carea acést­ a drept o preludiă pentru eveni­­mintele ce vor­ urma.“ In No. din 6 August ală jur­nalului Ellenor citimă următorele dec­larațiuni caracteristice: „Voimă a face atentă pe guvernul­ din Bucuresci câtă de periculosa este politica relațiunii. Națiunea maghiară se póte ved­a în timpă îndelungată, parte pentru că stă indolinte, parte fiindă­ că scie se sufere în­delungată ; déra firulă patienței sale încă nu pote ține pe veci. Și déci acest­a va rumpe, Valachia póte fi sigură că Ungaria nu va lasa neresburate vesările, pe cari gu­vernul­ din București sau nu le pote im­­pedica sau le inspiră elă însuși.“ Citimă întruă corespondință din Viena apărută în jurnalul­ Pester Lloyd de la 6 Augustă. „Scirile sosite aici de la fruntariele tran­ FOITA ROMANULUI. (ILE TISEI (ZILE GLORIOSE * SO * *) 1830 ANTEIA­ȘI, DOUE­ ȘECÎ ȘI ȘEAPTE IULIU FOFORULU De la 5 ore de dimine(á, poporulă s’agi-IU* ) ----­domnesc-; pe bulevardu, arăta că mișcarea ’ncepe. Îndată căldura se simte ; mulți ce­tățeni pacînici, cari se numescă rentieri din subuirea Marais, se­­ preumblă prin aleele laterale ale bulevardului. Lumea se indrepteza spre partea despre piad­a Bastiliei, de unde se redică ună sgo­­motă nedumerită ; cetele sunt­ numerase ; mulți lucrători, mai toți cu mânecele cămă­­șilor p redicate, se sfătuiescă și formeza gru­pe ; oratorii improvisați se urcă pe petrele de delimitare și explică ordonanțele. Se stri­gă: Trăiască Charta ! Insurgerea se man­fes­tă c’UDă feră de liniște . . . * * D’uă­ dată se vede sosindd din spre bu­­*­ A vede numerulü de la 2 și 3 August« * * * Apoi venîetorii Timpului și Naționa­lului se respăndescă prin prașiă. Se citesce prostestațiunea in aclamațiunile mulțimii". Ghiă­­marea la răscala, prin care termină, sfîr­­sesce d’a nune facă ierbei. Nu mai e de­stătu la 'üíouiélá, trebuie a combate. Thiers va fi mulțămită , poporulă se va mișca! Sântă entusiasmă! admirabilă desintere­sare ! Cea a ce poporulă de la 1830 înțele­ge, cea­ ce pretinde — suntă drepturile sale primordiale, imprescriptibile. Nu va mânca trei­­ file, va preferi se fiă ucisă, dérü pe cadavrul ă seă se ’nalță liber­tatea, ca p’ună piedestală. * * * Cu tóte astea in decursul ă intregei­­ Jile Încă mai există mdoiala. Puțină câte puțină reseala se organiseza, piua se trece ’n pregătiri. Vă schinteiă . . . și va fi esplosiune. * * * Suntă aprópe sépte ore sera. Uă compania de geandarmî­ess cu mul­tă anevoință din ultima Piramideloră . . . D’uă dată uă lovitură de pușcă pleca de la uă ferestra. Soldații se intorcă la frontă...............aă fostă provocați. De cine ? Puțină le pésa ! Ei respundă printruă descărcate generale și forte d’aprópe în mulțime. . . . LUPTA Atunci furia poporului nu mai cunosce margine: bărbați, bătrânî, femei, copiii, toți Se asverlii luptă foculu inimicului ; UDŰ ți­­petă de resburare și de morta s’aude și se repetă prin mulțime; unii scotă paragială, alții se marmoza cu lănci și ciomege, aceș­tia cu topare și instrumente taiose, aceia cu puști, sabie, spade și pistole etc. etc. Toți năvălescă cu ’nverșiunare asupra acelora, pe care ’i consideră ca pe nesce asasini, nici focula pușciloră, nici baioneta nu ’i póte o­­pri ; . . . de șase ori respinși — de șase ori se intorcă la­­ năvălire. Unu frate î și vede pe frate­ seă că^endă alături cu dénsule , știe de unde a placată lovitura, a băgată de somn pe geandar­­mură, care a tras-o ... se strecura atunci până la densulți. Încinge să luptă cârpă la cârpă și sfirșinșce prin a și înfige cuțitură în peptură adversarului . . . El- Însuși cade apoi subtă loviturile soldaților­ regali. * * * Cetățenii ceî maî pacînicî iéu parte la rescala. Ună lucrătoră, numită Noëi, în etate de septesprezece ani, e călcata In piciorele ca f­­loră . . . e redicată mai mortă și sfâșiată . . . toți credă c’a morită.. Ună medică e aci. d. Montée de Douai. . Se re’nsufle­­țesce. Abia se sco­a pe piciore și tenerulü apucă să pușcă și alerga la luptă. — Póte cineva se móra de doue ori pentru libertate, esclamă elă repenjindu-sa. * Pene și copiii se luptă. Cnă serviciă medicală s’organiseza In câ­teva minute: femeile se amestecă cu cetățenii și lega pe cei răniți. Că baricadă se redică ’n ulița Saint-Honoré; funcționarii casei Ternaux cu stema Bonhom­me Richard, grămădescu petrele de pa­­vagie; baricada e comandată de Grendjean, tată de familia. Năvălirile cavaleriei se sdro­bescu d’acésta mésa de petre și de ament. Guarzii regali coprindă două case din strada l’Echelle. Ună june funcționară de bancă, a­nume Thomas, s’aruncă c’ul mână de ament și o alungă. * * Pe piacra Palais-Royal mulțimea aruncă cu petre în geandarmî, totă asemenea și ’n strada Liceului. Trupa respunde prin dătă­­turî de focuri, rănesce mai multe persone pornera unu omü. Baricade se redică în câteva puncte împrejurul­ Teatrului­ Francesă, pe cândă lăncerii de guardă în stradele de p’alături năvăles­c cu săbiele scose. Două alte baricade, înălțate în strada St-Honoré, sunt­ mai îndată lup­te de despărțăminte din guardă și de bataliane de linie. Cu tóte acestea descărcaturile se urméza c’uă marere pe june. După fie­care din ele cetățenii se răpedă c’uă ’ndrásnélá de necredută și cu celă mai eroică curagiu asupra trupeloră, cari trăseseră; apoi sarii se reîntorcă, îndată ce trupele revină în rend­urî. Pe la optă ore, ună bătrână inofensivă e străpunsă d’ună glonță, cee­a ce indigneza și mai multă pe cetățeni și le măresce furia in contra trupeloră, care le­ fiindă că se înapo­tase — părăsescă stradele, spre a se re­trage câtre ună punctă de adăpostire mai solidă, adică spre posturi, casarme și palate

Next