Romanulu, august 1869 (Anul 13)
1869-08-04
ANULU ALU TREISPRE ACELEI ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANU, No. 1. - REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA No. 42. LUNI, MARȚI, 4, 5 AUGUSTE 1869 VOIESCE ȘI VEI PUTEA: Lel n. Le n Pe ane.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șese luni« « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 penă lună « « 5 « 6 Unu exemplaru 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria * SO * * fior. 7 val. aust. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciurî și reclame a se adresa în Bucuresci, la administrațiunea pariului. In districte la corespondințiî pariului și prin poștă. La Paris la D. Darras-Halle grain rue de l’ancienne comedie No. 5. A.NUNAITTI ÎN.E Linia de 30 litere................. 40 bani Inserțiun își reclame, linia.. 2 lei nou. Administrațiunea Romanului reagă pe doi abonați, a căroru prenumerare espiră la 16 Augustă și voră bine voi a renoui abonamentulă dumnelorö, se nu întârzia d’a încunosc ținți la timpă administrațiunea pariului. Prenumerările acestui termenu fiindă din cele mai numerose, spre a se înlătura întreruperea în speciuirea pariului, este bine ca renouirea abonamentului se se facă înainte de termenul de 16 Augustă. SERVICIU TELEGRAFICII Alii HOntMMI. PARIS, 15 Augustă. Marșialulu Nici a murită. Cu ocasiunea serbării a sutei aniversarie a nascerii lui Napoleone Iță, imperatură a subsemnată drerctură, contrasemnată de miniștrii, prin care se amnistieza cu totulă osendirile politice, de presă ’ntrunire, de coalițiune, de de librăriă, de contravențiunî deosebite. Ună altă decretă amnistieza pe desertatorî. (Serviciulu privatiálu Monitorului). PETRESBURG,3 Augustă, Noutatea că Pórta ară fi avându cunoștință de scrisorea vice-regeluĭ către Tzarul, compromitetóre pentru celă d’ânteiă, este desmințită cu totulă. Nimică de acestă genă nu există. Cabinetul din Viena a notificată la Petresburg intenția ce are vice-regele d’a visui curtea rusă. Tzarulă a respunsă, prin uă scrisóre forte curtenitóre, in care o dată se ințelăgă că în epoca venirea viceregelui, curtea rusă se va afla la Livadia, In Crimea. Aci s’a mărginită totă corespondința. PARIS, 13 Augustă. — Devienne este numită raportoră ală comisiei pentru Senatulconsultă. Imperatorul a subscrisă mai multe decrete de amnistiă pentru delicte de presă și politice. PARIS, 13 Augustă. — imperatorulă este ușoră indispusă ; cu tote acestea a primită ieri pe senatori. Plecarea sea la Chalnes este amânată pentru Sâmbătă. LISABONA, 13 Augustă. — Demisiunea ministerului a fost primită. Lol este însărcinată cu formarea noului cabinetă. MADRID. 13 Augustă — Se anunciă că uă acîțare însemnată domnesce ’n Malaga. Este temere două mișcare, republicană. PESTA, 13 Augustă — Gazetta ebdomadară a comitetului Bethlen constată că atâtă partita stângă, câtă și partita lui Peak aprobeza deplină politica lui Mrednji, desvoltată în deligența ungară și ceră uă intrega reconcliație cu Prusia, abținâindu-se afacerile germane interiore. Bucurescî, Augustă, Diariule din Bucuresci Opiniunea Constituționale a publicată ieri să scrie, ce în adeverü era cu totul necunoscută cetățenilor. Români. Ecă cumii o anuncă: „Suntemă în ajutmlü unui acte importante ale vieței nóstre politice: alegerile pentru Senate, cari aii se începă și se se termene septemâna acesta.“ Demi de unde și cumna aflată Opiniunea acestă taină? Ună faptă, care nu era cunoscută decâtă de Popa-Tache și funcționarii sei, cum parveni Opiniunea a-lă descoperi? E că cea a ce nouă ne pare mai importante. Constatândă meritulă de descoperire a lăclisului clară, se ve dea voie a-o atrage și noi atențiunea asupra unui faptă unică, cu totul fără exemplu în istoria națiuniloră. Suntemă în ajunul ă alegeriloră, dise la 3 Augustă Opiniunea. Ele ’ncepă deja astă-a ji, la 4 Augustă, și cu tóte acestea nu numai că nicăiri, în nici ună orașiă, nu se făcu nici uă întrunire, déra nici ună diarnă, nici unulă, liberă sau guvernamantale, nu disc de mai nainte lină singură cuvântă. In tote alegerile, la noi ca ’n tótă lumea, în timpă de trei deci de flile, ’nainte d’a începe alegerile, tote foile publice le consacră colóne întregi. Espuneri despre căușele disolveriî și desbaterî pentru și contra acelei disolverî. Espuneri și desbateri despre situațiunea politică, propuneri de candidați, profesiuni de credință, —ecă ce se desbate pe totă diua în tote diariele, fără osebire de partite, în întruniri publice și c’uă căldură crescândă, care este atâtă de mare încâtă se numesce pretutindeni „friguri electorale.“ La sevardul Templului nesce omeni, cari alergă spre piatra Bastiliei, strigându că nu Pa^ris e bătaia, că trupa a trasă cu focuri în locuitori, că strada Saint-Honoré și locurile de prin pregiură de Palais-Royal suntă teatrală unui grozavă resbelă civilă, noi, și numai la noî d’astă-dată, și numai d’astă-dată, tăcere asolută, tăcerea mormântului în totă presa, în totă țara, tăcere pân’a nu saminti nici micarădilele oferite pentru alegeri. Nimene, asolută nimene, afară de marele și unicul alegătoră, irasolută nimică și nici o’avoită a sei. Acestă faptă, unică în lume, acestă mare fenomenă îlă constatămă asta-el, căci este d’uită mare învățămentu. Și învățămentulă este cu atâtă mai mare și mai frumosă, cu câtă chiară foile guvernului aă tăcută. Atâtă s’aă deprins ele cu atâtă putericia bandeloru, încâtă aă uitată d’a păstra celă puțină buna cuviință pentru miniștrii. Aă uitată a vorbi despre aceste alegeri, a espune din noă cum se face totădeuna în asemene ocasiuni, căușele pentru care guvernulu a credutu că este bine se facă uă apelă la alegători, a le espime ideiele guvernului și situațiunea politică, asta-felű cumă o crede, cumă o vede ș’a înțelege guvernulă, și, provocândă astă-felă pe alegători d’a cugeta ș’a desbate, se se ceră apoi a merge ș’a daotărîrea loră. Nimică din tote acestea nu s’a făcută d’asta dată, și numai d’astă dată. Tăcere asolută acumă și numai acumă, cea ce este mărturirea cea mai deplină din partea foiloră miniștrilor, că recunoscu éașii, in facia națiunii, că nu trebue se se mai adreseze la densa, cândă nu voteză de câtă marele Popa Tache, cu poliția sea, cu funcționarii sei, și cu bandele séle. Constandă acestă faptă unică și instructivă, comiserămă uă mică erore, pe care ne grăbimă s’o ’ndreptâmă. Unulă din organele guvernului, celă care represintă mai d’a dreptulu și ideia, simțimintele și limba giulă marelui și unicului alegătoră, a zis acumă două sau trei di le ună cuvântă în acestă cestiune. Acelă cuvântă a fostă că d. C. A. Rosetti ș’a pusă candidatura în mai multe județe. Leiă toți că acesta este uă simplă glumă a domnului Popa- Tache; cu tote aceste facemă cunoscută că nici d. C. A. Rosetti și nici unulă d’intre amicii sei politici nu sau pusă nicăiri candidatura. Nu îrmă criticată pe amicii noștrii din Cameră că, după verificarea titlurilor, nu s’aă dată demisiunea motivată. Este dară învederată că, chiară decă s’ar găsi vr’ună colegiă, unde se mârgă și se voteze alegetorii, chiară decă acei alegetori ară fi voită se facă uă simplă manifestare politică, dăndă voturile lor d-lui C. A. Rosetti, este, chemă, evidinte că domnia-sea n’ar pute profita d’acea manifestare, d’acea protestare, și n’ar intra ună singură momentă în viitorul Senată. Acestă mare isbândă din întru a suveranului Popa Tache constatată, se trecemă la isben^ile sale din afară. Am triumfată în afară, striga cu trufiă mândrulă supusă ală lui Popa Tache, cavalerulă ministru ală afacerilor străine. Cartea Roșie arată lumii că d. de Beust, în anulă acesta ca și ’n celă trecută, repetă și susține aceleași calomnie în contra națiunii romăne și a Domnului Românilorü. Nu face nimică. Foile guvernului susțină că noi — cari arezămă că tote aceste sunt calomnii, sunt neadevăruri, — noi calomniămă, noi suntemă inimicii națiunii române și numai Popa Tache și Austro-Maghiarii suntă amicii iei. Fiă ș’asia, neî ensă ne vomă împlini datoria d’a ’nregistra tóte calomniele Austro- Maghiariloră, ca se potă Românii se ’nțelegă pe deplină planurile loră. Ecă ce publică Wanderer din Viena, cu data 7 Augustă: „Depeștă telegrafică. „Bucurescî 7 Augustă. „Aci s’a formată ună comitată din mai mulți străini, în capulă cărora este d. baroni de Offenberg Astăz în aparuie și organulă acestui comitată, diariulö Otelșestvo. Elă propagă pe faciă Panslavismulă și redicarea Bulgariei“. Numai bandele bulgare nu se imputaseră încă guvernului actuale. Acestă singură triumfă în Austro- Ungaria îi lipsise pân’acumă, și ocala triumfătură și ’n acestă pantă. Triumfală este cu atâtă mai mare, cu câtă se face cunoscută din Bu Acastă scenă duce la culme desperarea mulțimii. Cadavrul unuia dintre cei două frați, puindu-se îndată pe doue ciomege, în locă de pază, este purtată d’a lungulă ulițiloră St. Honoré și St.—Denis în mijlocul blestemeloră și strigătelor de resbunare. Agitațiunea se ’ntinde in tóte părțile, caresoî la Viena, prin telegramă. Guvernul cunosce depeșia. Guvernul o cunosce pe autorele depeșei, și tace, nu desminte măcară acusarea. Ea dérü este adevărată; guvernul dérit permite a se lucra pe faclă în Bucuresci pentru panslavismă și pentru „rădicarea Bulgariei“. Triumfal ă e mare’n adeveră și mari, forțe mari potă fi consecințele séle, și d’aceaa avemă durerosa datoriă d’a lă face cunoscută Romă piloră. Se trecemă acumă la celelalte triumfuri ale guvernului cu ideia Popa Tache. piariulă Federațiunea de la 11 Augustu, în revista Ijiamieloru, publică următorele linie din ^fiariulă maghiară Elenor, din 8 Augustă: „Orizontală politică din Oriinte Ince de a se tnora, evinemintele, re se ivescă lângă Dunărea inferiore, atragă atențiunea Dóstrá cu atâtă maî tare, cu câtă Statură austromaghiară este mai interesată prin conduita resbelică a României. Mișca mentulă și agitațiunea escitată cu maeștrii contra Ungariei degenera intr’uă adeverată ură în România. Uă controversă confîniamă dede guvernului din Bucuresci ocasiunea de a concentra la fruntarie trupe Însemnate“. Wehr Zeitung (fara militară) din Viena afirmă că în districtul„ Crasa sosescă trupe de 300—400 soldați. Se mai ascepta 500 feciori și 16 tunuri. Apoi adauge : „N’avem o causă d’a ne’ndoui în privința temeinicei acestoră insciințărî, căci noi considerămă mișcarea acést a drept o preludiă pentru evenimintele ce vor urma.“ In No. din 6 August ală jurnalului Ellenor citimă următorele declarațiuni caracteristice: „Voimă a face atentă pe guvernul din Bucuresci câtă de periculosa este politica relațiunii. Națiunea maghiară se póte veda în timpă îndelungată, parte pentru că stă indolinte, parte fiindă că scie se sufere îndelungată ; déra firulă patienței sale încă nu pote ține pe veci. Și déci acesta va rumpe, Valachia póte fi sigură că Ungaria nu va lasa neresburate vesările, pe cari guvernul din București sau nu le pote impedica sau le inspiră elă însuși.“ Citimă întruă corespondință din Viena apărută în jurnalul Pester Lloyd de la 6 Augustă. „Scirile sosite aici de la fruntariele tran FOITA ROMANULUI. (ILE TISEI (ZILE GLORIOSE * SO * *) 1830 ANTEIAȘI, DOUE ȘECÎ ȘI ȘEAPTE IULIU FOFORULU De la 5 ore de dimine(á, poporulă s’agi-IU* ) ----domnesc-; pe bulevardu, arăta că mișcarea ’ncepe. Îndată căldura se simte ; mulți cetățeni pacînici, cari se numescă rentieri din subuirea Marais, se preumblă prin aleele laterale ale bulevardului. Lumea se indrepteza spre partea despre piada Bastiliei, de unde se redică ună sgomotă nedumerită ; cetele sunt numerase ; mulți lucrători, mai toți cu mânecele cămășilor p redicate, se sfătuiescă și formeza grupe ; oratorii improvisați se urcă pe petrele de delimitare și explică ordonanțele. Se strigă: Trăiască Charta ! Insurgerea se manfestă c’UDă feră de liniște . . . * * D’uă dată se vede sosindd din spre bu* A vede numerulü de la 2 și 3 August« * * * Apoi venîetorii Timpului și Naționalului se respăndescă prin prașiă. Se citesce prostestațiunea in aclamațiunile mulțimii". Ghiămarea la răscala, prin care termină, sfîrsesce d’a nune facă ierbei. Nu mai e destătu la 'üíouiélá, trebuie a combate. Thiers va fi mulțămită , poporulă se va mișca! Sântă entusiasmă! admirabilă desinteresare ! Cea a ce poporulă de la 1830 înțelege, cea ce pretinde — suntă drepturile sale primordiale, imprescriptibile. Nu va mânca trei file, va preferi se fiă ucisă, dérü pe cadavrul ă seă se ’nalță libertatea, ca p’ună piedestală. * * * Cu tóte astea in decursul ă intregei Jile Încă mai există mdoiala. Puțină câte puțină reseala se organiseza, piua se trece ’n pregătiri. Vă schinteiă . . . și va fi esplosiune. * * * Suntă aprópe sépte ore sera. Uă compania de geandarmîess cu multă anevoință din ultima Piramideloră . . . D’uă dată uă lovitură de pușcă pleca de la uă ferestra. Soldații se intorcă la frontă...............aă fostă provocați. De cine ? Puțină le pésa ! Ei respundă printruă descărcate generale și forte d’aprópe în mulțime. . . . LUPTA Atunci furia poporului nu mai cunosce margine: bărbați, bătrânî, femei, copiii, toți Se asverlii luptă foculu inimicului ; UDŰ țipetă de resburare și de morta s’aude și se repetă prin mulțime; unii scotă paragială, alții se marmoza cu lănci și ciomege, aceștia cu topare și instrumente taiose, aceia cu puști, sabie, spade și pistole etc. etc. Toți năvălescă cu ’nverșiunare asupra acelora, pe care ’i consideră ca pe nesce asasini, nici focula pușciloră, nici baioneta nu ’i póte opri ; . . . de șase ori respinși — de șase ori se intorcă la năvălire. Unu frate î și vede pe frate seă că^endă alături cu dénsule , știe de unde a placată lovitura, a băgată de somn pe geandarmură, care a tras-o ... se strecura atunci până la densulți. Încinge să luptă cârpă la cârpă și sfirșinșce prin a și înfige cuțitură în peptură adversarului . . . El- Însuși cade apoi subtă loviturile soldaților regali. * * * Cetățenii ceî maî pacînicî iéu parte la rescala. Ună lucrătoră, numită Noëi, în etate de septesprezece ani, e călcata In piciorele ca floră . . . e redicată mai mortă și sfâșiată . . . toți credă c’a morită.. Ună medică e aci. d. Montée de Douai. . Se re’nsuflețesce. Abia se scoa pe piciore și tenerulü apucă să pușcă și alerga la luptă. — Póte cineva se móra de doue ori pentru libertate, esclamă elă repenjindu-sa. * Pene și copiii se luptă. Cnă serviciă medicală s’organiseza In câteva minute: femeile se amestecă cu cetățenii și lega pe cei răniți. Că baricadă se redică ’n ulița Saint-Honoré; funcționarii casei Ternaux cu stema Bonhomme Richard, grămădescu petrele de pavagie; baricada e comandată de Grendjean, tată de familia. Năvălirile cavaleriei se sdrobescu d’acésta mésa de petre și de ament. Guarzii regali coprindă două case din strada l’Echelle. Ună june funcționară de bancă, anume Thomas, s’aruncă c’ul mână de ament și o alungă. * * Pe piacra Palais-Royal mulțimea aruncă cu petre în geandarmî, totă asemenea și ’n strada Liceului. Trupa respunde prin dătăturî de focuri, rănesce mai multe persone pornera unu omü. Baricade se redică în câteva puncte împrejurul Teatrului Francesă, pe cândă lăncerii de guardă în stradele de p’alături năvălesc cu săbiele scose. Două alte baricade, înălțate în strada St-Honoré, sunt mai îndată lupte de despărțăminte din guardă și de bataliane de linie. Cu tóte acestea descărcaturile se urméza c’uă marere pe june. După fiecare din ele cetățenii se răpedă c’uă ’ndrásnélá de necredută și cu celă mai eroică curagiu asupra trupeloră, cari trăseseră; apoi sarii se reîntorcă, îndată ce trupele revină în rendurî. Pe la optă ore, ună bătrână inofensivă e străpunsă d’ună glonță, ceea ce indigneza și mai multă pe cetățeni și le măresce furia in contra trupeloră, care le fiindă că se înapotase — părăsescă stradele, spre a se retrage câtre ună punctă de adăpostire mai solidă, adică spre posturi, casarme și palate