Romanulu, decembrie 1869 (Anul 13)
1869-12-03
% ÁNULU ALD TREISPRE-țRECELEA ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANU, No. 1. - REDACȚIUNEA IN STRADA COLȚEA NO. 42. MERCURI, 3 DECEMBRE 18 «9 VOIESCE ȘI VEI PUTEA: Levi. Len Peanö.....P- capitala 48 p. distr. 58 Pe jese luni « * 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 Penă lună ««5*O una exemplară 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust LUMINÉZARE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciurî si reclame , se adresa In Bucurescî, la administratiunea pariului. In districte la corespondințiî pianului prin poștă. La Paris la D. Darras-Hallegrain rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUNțlURILE Linia de 30 litere........... 40 bani Inserțiunî §i reclame, linia.. 2 lei noul SERVICIUL TELEGRAFIC AMI HOIALIM I. VIENA, distarbulö. 13 Decembre. S’a deschisö Rei- Discursulu imperatului releveza bunele relațiuni cu puterile străine, chiară cu acelea, unde apărerî trecerire parți a le turbura. FLORENZA, 13 Decembre. Cabinetul s’a constituitö. Lanza este președinte, Visconti- Venosta, ministru de externe. (Serviciulu privata ale Monitorului.) ROMA, 9 Decembre.— Papa a citita uă scurtă omlis episcopilor, adunași la Roma, pentru a revelta pe toți ómenii calea lui Dumniici, pentru a judeca cu Papa falsa solință umană. După S. S. conjurația impietăței este vastă, dérü nu este nimicit de temutu; biserica este mai tare de cătă ceruri chiare, a venitu timpul, d’a remedia întrună modii eficace relele presinte. Sesiunea viitare va fi ia ziua Epifaniei. PARIS, 9 Decembre.— Cartea Galbenă și cartea Albastră au fostü Împărțite ații. Cea din urmă dice despre Germania : „Situația Confederației germane de Nord și Statelor de Sud nu s’a modificat. Întrunii modii simțitorii. In cestiunile, de cari s’au ocupatü cabinetele germane, în cursul acestui anu, n’am vițjută nici unü motive, care se neîndemne de a abandona reserva in care ne-am ținutQ, faclă cu transformările ce s’au operate peste Rin. Relațiile cu Germania n’au Incetatü d’a fl amicale. Cartea galbenă «jace despre conciliu: „Guvernulă imperatorului, renunețându la prerogativa tradițională a suveranilor« Franciei, n’a intervenită în deliberațiile conciliului prin trimitere de ambasadă acreditată; acesta resoluție apărută mai conformă cu spiritul timpului și cu relațiile actuale între biserică și Statu. Cu tote acestea, s’a notată că infecția nu este de asemenea indiferentă tăciă cu actele, cari potu se esercite uă mare influință asupra poporației catolice din tóte țările. Ambasadorul francez este Însărcinată, deci va Q trebuință, a comunica impresiunile nóstre asupra mersului desbaterilor și asupra resoluțiilor, și că guvernul ar afla eventualminte in legile francese puterile necesare, pentru a apăra basele dreptului nostru. PETERSBURG, 9 Decembre. — Imperatorulă, conferindă regelui Prusiei Marea Cruce a ordinului Sântulă George, a zise : „Confereza Marea-Cruce regelui Prusiei, nu numai pentru că suntem« uniți prin legăturile amiciei personale, ci și pentru că amă cea mai mare venerație pentru dénsule. MADRID, 11 Decembre. — Cortesiană votată in unanimitate încetarea stării de asediu. PETERSBURG, 11 Decembre.— Diovul de Petersburg desminte scomptele privitore la starea sănătății lui Gorcealoff. Principele continuă ocupațiunile sale regulate. Starea sănătăți săle nu inspiră nici uă temere. MADRID, 11 Decembre. — Prim, In ședința Cortesilor, a desmințit orice intențiune despre oă lovitură de Stată; elă iuice că candidatura ducelui de Genua este aprobată de eta țăranăgă că mama ducelui sa va fi opusă acestei candidature și declară că alegerea ducelui se va proclama un curendülitică din afară, începându așii cu Austria, de care noi Românii suntemu interesați a ne ocupa mai cu osebire. Pe cândă opiniunea publică era ocupată cu dinadinsură de resbelulu contra Dalmaților, alü cărui resultatu a fostu pen’acuma d’a areta și mai bine cancerul și ce r<5de cu mare grăbire Imperială-Regală, veni uă nouă lumină, spre a conduce pe cei carii voru voi s-o urmeze pe calea cea adeverată. Acestă lumină este uă carte, ce apăru în Viena luptă titlul: „ Austria și garanțiele esistenței séle.“ Autorele este d-nu doctore Adolf Fischhof, patriotă distinsă, stimată de câtre chiară adversarii săi, și care a luată u parte activă și strălucită în mișcarea liberale de la 1848. Doctorele Fischhof a pusă în capulă scrierii sale următorea cugetare a d-lui Leon Kendere: „Omenii politici, carii pretindă că voră pute face abstracțiune de diversitatea gințiloră, rătâcescă în întunecimi.“ După acestă cugetare, oricine înțelege că conchiderea este că Austria „nu póte scăpa de ruina secură, spre care merge cu pași răpedi, de câtă devenindăuă confederațiune întocmai după modelul Elveției." In introducerea cărții sale, d. Fischihof demonstră acestă mare adevere, șireândă : „Nici una din naționalitățile din Austria nu este în stare d’a asecura, prin ea însa-șî, conservarea monarchică; dérü flă care din ele este capabilă d’a pune imperiulă în periplu prin resistența senină care din ele póte produce în parte efecte de strugătore, unite tote, potă ave uă înrîurire salutarie. Decă guvernulă, represintarea țetei, și presa nostrá voră are neî ncetată naintea ochilor, acesta adeveră, Austria se va pute consolida, întraltăferă .....................nici uă dată." Doctorele Fischhof, constatăndă că naționalitățile din Austria nu voră, și nu potă voi, de cătă uă protecțiune seriosă și libertatea d’a se desvolta, conformă naturei loră, deduce că Austria nu potá trăi, de cătă divizându-se întrună numeră de țeri și rigate, carii vor fi întocmai cumă suntă cantonele elvetice. Ună citară din Praga, aprobândii opiniunea d-lui Fischhof, recomandă cartea și celoră din imperiu și străiniloră, carii voiesc s a cunosce în adeveră condițiunile în cari se află Austria și mijlocele prin care ea póte scăpa dintou o situațiune, care, prelungindu-se, pune în mare perielu pacea Europei, înalți ai palatului, spre a evita de a se pune la votă primirea sau respingerea loră aă demisionată din funcțiunile loră. Bucuresci, Indrea. Lăsându ca guvernului din Bucuresci se se resfețe în facia Camerelorű, „cu aureola lui 2 Maiu“, recomandămă respunsulu ce ne a trimisu astăzi d. Esarcu, la epistola publică ce i-a adresată d. Stătescu, și urmamu darea de sumă, începută ieri, despre situațiunea pe. Camera și guvernul spaniole se ocupă mereu cu cântarea petrei filosofale, care este, pentru acești anchimiști politici, găsirea unui om de bunăvoință, care se primescă a fi rege ală Spaniei. E că ce spune Debats de la 6 Decembre, în revista sa politică: „Familia junelui duce de Genua persistă a refusa. Nimică dérii nu este schimbată în Spania, de nu că soluțiunea, urmărită cu ardere de către majoritatea corterilor, se depărteză din ce în ce, și greutatea de a găsi ună pretentinde de bunăvoință, pentru a restaura monarcia spaniolă, cresce pe fiecare șir." Independința belgii ă de la 7 Decembre, vorbind și, în revista politică, despre Portugalia, dice: „Criza ministeriale la Lisbona nu este aprópe d’a se sfârși. Scirile, care circulă în acestă privință, suntă destulă de contraslicătorie, și chiară d’uă natură forte gravă. După șicarul Comerciali, s’ar pregăti manifestări militare pentru numirea mareșalului Saldanha. Se vorbeșse d’uă manifestă, prin care militarii ar da cuvintele ce-l facă se procedă astăfel. S’adauge că dol. Lobo d’Avila și Rebello d’a Silva s’acorda a aproba acestă manifestare, pentru a da preșidenția consiliului ilustrului mareșială." Camera francese, ocupându-se cu verificarea titluriloră, a isbutită acasa uă alegere, în care se vedea pró pe facă întrebuințarea de către prefectă a unor procederi de care buna-credință era străină. Guvernul a dobândită pentru validarea alegerii 91 de voturi, pe când cei carii au votată pentru casarea iei fură 118. In ședința de la 7 Decembre, drepta a voită a-și resbmna și a cerută anularea alegerii unui deputată din oposițiune. Puindu-se la votă, 94 voturi pentru anulare și 110 pentru validare. Deputații, carii erau funcționari In Italia crisa ministeriale, care telegrama nostra ne anunciă astă eji că s’a sfârșită, a dăinuită fórte multă, ceaa ce aretă că ș’acolo situațiunea este totă încurcată. 1iariulă Debats, de la 8 Decembre, publică un corespondință din Florenza, care știce că d. Lanza nu isbutea a compune cabinetulu, din causă că cerea reduceri în armată, și n’a găsită nici ună ministru de resbelu, care se primescă. Corespondința adauge: „Regele, în totă timpulă acestei crise, s’a mănținută și se mănține în afară și peste partite c’mă tactă remarcabile; acesta este unul din meritele sale. „Nici vădată Vittore Emanuele nu s’a făcută amulă unei coterie. Are negreșită simpatiele séle personali, déra este totă atătă de grațiosă cu d. Minghetti ca și cu d. Rattazzi, cu generalele Cialdini ca și cu Menabrea. Acestă eclectismă este una din puterile coronei în Italia, și de secură una din căușele pentru care partita republicană este neputinciosă. „D. de Beust a venită la Florenzza, unde a reclutü pe rege și pe miniștrii. Este probabileă acestă călătorie nu este străină de combinări politice, dérü privac secretulă este bine păstrată." D-lui redactare alu Ziarului ROMANULU Domnule redactare. Bine voiți a primi uă sută dece lei noul pentru Totalen?, de la persoanele subscrise în alăturata listă. Primiți tecredințarea destinsei mele considerațiuni. A. Stolojianu. D-lui redactare alu Ziarului ROMANULU Domnule redactare, In șiiabulă RomănulU, d. E. Stătescu a binevoită a consacra personei mele unu articlu întregit, pe care redacțiunea îlă recomandă cititorilor - sei. Am amânată până acumă respunsulă mea, fiindcă, dispusă cumă suntă a începe cu domnia-mea una din acele discuțiuni sau polemice reale și seriose, care, în ideia mea, potă contribui atâtă de multă a forma spiritula publică, am acceptată să fie mai liberă și mai puțină ocupată. Acumă cu o deosebită plăcere vă a intra în vorbă cu amabilulă și spiritualulă d. Stătescu. D. Stătescu se întrebă: „prin efec tulă cărei forțe misteriose delegații „sătenilor„ din Romană ’și să îndrep tată privirile tocmai asupra d-lui „Esarcu, care din întâmplare atunci „lipsia din Bucurescî și se delecta „respirândă aerulă pură ală Italiei „seu ducândă pașii sei pioșî până „în marii austeri ai Escurialului"? Presărândă în urmă frasele sale elegante și mulițiosamente blânde, de o sare cândă ateniană, cândă bucurescénu, d. Stătescu lasă se se întreve^e, printr’unăvelă transparentă, cugetarea sa, care este cea următóre: D. Esarcu n’a putută intra în representațiunea națională, de câtă prin usciera ministerială, ală cărui pragă nu’le póte nimeni se’să trecă fără se se plece și se se încovoie. Și, pe câtă timpă chiăiăle, care deschidă porțele Camerei, s’aă furată de miniștrii „nici unui omut de onore, nici unii omă, care iubesce binele, nici unu omü care ține la instituțiunile libere) nu va primi se intre într’aă asemenea Cameră.“ In puține cuvinte, eră respunsul nostru. Profesiunea mea de credință (care, fie $isü íntrecátu, a avut trei edițiuni respândite în totă țara) profesiunea mea, în care e spunem principele și credințele mele politice, se termină prin cuvintele următore: Deci în vreună colegiă se vor afla alegători, cari spontanen se vor hotărî a onora cu mandatură de deputată pe o personă, care nu portă cocarda nici unei coterii, vom primi cu mulțămire acesta însărcinare, simțindă în fundulă inimei convicțiunea că o vomă îndeplini-o cu onore și demnitate. Ei bine, d-le Stătescu, n’amă făcută cea mai mică demarșă (și acésta, suntă secură, o veți crede fără nici o dificultate). Am refuzată chiară, printr’uă scrupulă ce mulți l’aă considerată ca puerilă, propuneri ce, cu ocasiunea alegeriloră ] generale din anulă trecută3 mi s aă făcută de a fi susținută de guvernă, lucru de care, fie^isă în parentesă, trebue se țineriă socotela, căci, făcând ă demare de asemene natură, ună guvernă arătă că nu fuge de ómeni independenți, ci din contra cauză controlulă și luminile loră. — Pe cândă ma aflamă în călătorie, s’aă găsită în țără persóne, care spontanen s’aă gândită la mine și mai alesă deputată întrună județă, în care, se’mî permită d. Stătescu ai-o spune, nu suntă atâtă de necunoscută, pe câtă crede domnia-sa. Cercetândă la întorcerea mea din călătorie care au fostă influențele puse în rocă, ea se fiă alesă, și, constatând că cunoscinți și rude, ce am în Romănia de peste Milcovă, am lucrată pentru mine, trebue óre se le aruncă eu dispreță madatura, luptă nu saă ce motivă? Admită chiară ipoteza cea mai defavorabilă mie, admită chiară că guvernul, împinsă póte de dorința de a vedea luândă parte la afacerile Statului omeni indipendință, s’a decisă a mă alege elă prin propria și singura sa inițiativă. Liberă și indipendent, drept și se încovoiat, fără umbra vre unui angagjament, cu fruntea înaltă și senină, d. Stătescu ar fi refusată óre, în asemenea condițiuni, de a intra în cameră și de a da trebiloră publice concursulu talentului, inteligințiî și cu nesein Floră sele? Oricare ar fi opiniunile d-nului Stătescu, din parte-mi mamă găsită nimică în credințele mele, în principele mele, în rațiunea și consciința mea, n’amă găsită nimică, care se’mî dicteze altă linie de conduită, de câtă aceia ce amă urmată. Terminândă, ceru amicalmente d-lui Stătescu permisiunea de a deveni puțină agresivă. Unde se afla severulă d. Stătescu, în timpul alegerilor d-lui Brătianu? Amă óre trebuință se-I citeză numerose nume, cu totul obscure și necunoscute nimului, ce eșiaă din urnă, ca prin farmecă, prin județele cele mai depărtate ale țerei? Ore atunci nu se desceptase în d-sea acestă sentimentă de puritanismă constituțională, de care dă vedem acumă animată, ca se’să împingă a lua pena și sa-i dureze pagine elocvente, în care se apere acestă orforosie pură, limpede, adamantină, în materie de alegeri, ală căria corifeă se face acumă? Noi nu credemă că cocarda, ce purtau aceste onorabile persone, era causa tăcerii d-sele. Dérü atunci, care era adeverata causă a acestei tăceri? Mister!Mister!... ca se termină cu vorbele cabalistice, cu care d. Stătescu termină articlul ă seă. Primiți, d le redactare, încredințarea pre deosebitei mele stime și considerațiuni. C. Esarcu. . 1 Decembre, 1869. Listă de subscripțiune pentru Tofalenî. N. N..................................60 Talievici........................40 Faur..............................10 Le? bani. 0TÖ r.ai uisss 2 sase ta«îi^ CAMERA DEPUTAT!LORU Ședința de la 1 Decembre. Urmarea discuțiunii asupra facultății de medicină. D. Cesar Boliacă arăta că, daci e vre o facultate, care se stea alături cu facultatea de drept, fiindăcă profesorii ei au studiază aolo, de unde noi absorb mă civilisațiunea, era un tea de medicina. AréudiJ