Romanulu, ianuarie 1870 (Anul 14)
1870-01-26
ANULU ALU PATRU-SPRE PECELEA Administrațiunea In Pasagiu lü Holk, No. 1. — Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. LUNI, MARTI 26, 27 IANUARIE VOR SOE ȘI VEI PUTEA Levi. Leli. Pe ana.....p. capitală 48 p. distr. 58 Pe șase luni « « 24 « 29 Pe trei luni « " 12 « 15 uă lună « « 5 « 6 ana csemplarű 24 bani. Pentru Fani, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. austARTICLELE Trimise și Nepublicate SE VOR ARE. — REDACTOR Respunzător EUGENII! CARADA EUMINEAZA-TE ȘI VEI FI Pentru abonamente, anuntiuri și reclame a se adresa In Bucuresci, în administratiunea pariului. In districte la corespondinții țjlamului prin poștă. La Paris la D. Darras-Halles grain, rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUNTIURILE Linia de 30 litere................ 40 bani Inserțiuni și reclame, linia.. 2 lei nou CĂTRE ALEGETORI. De căte-va jlile consiliere comunali din tota țera proceda la revizuirea listelor ü. Soirile ce avemu din mai multe județe și cele ce vedemu petrecăndu-se în capitale ne arata că sistema adoptată este ștergerea din liste a mai tutorii acelora, cari nu suntu partisanii băteî, adică ai guvernului actuale. Astăfelu în Bucuresci s’au ștersü din liste uü mare numerü de persóne, și încă dintre cele mai cunoscute, cari au drepturi necontestabili și au figurată necontenită între alegători. La Cămpu-Lungă s’a ștersă d. Al. C. Golescu, a cărui familie este de secie proprietariă în Muscelă, și care e alegătoriă acolo de <,zecimi de ani, etc. etc. Prin urmare învitămă pe toți d-nii alegători, ce se află în acestă categoria, se ceră înscrierea d-loră din noă, și cum că altă fetă voră fi privați de drepturile ce le dă legea. Aducemă aminte, cu acesta ocasiune că, conformă legii electorale, orice personă deja înscrisă în liste pote reclama înscrierea tutoră acelorua cu dreptă, pe care le-ar vede șterse sau omise. SERVICIUL TELEGRAFIC AL«I ROHAI VIsiliI. PARIS, 6 Februarie. Iuujicraturile ** ap»iuDauii uuur a pus tu știu ministrului de interne, prin care propune numirea unei comisiuni pentru a studia cestiunea administrațiunii municipale a Parisului. Raportul s țice că cetățenii trebuie se inter« vie in administrațiunea cetății și ’n cestiunea financielor’, dére c’acea intervenire se nu devie una mijlocii d’a servi pasiunile politice. Numirea d-lui Prevost Parador, de ambasadore la Washington, pare probabile prin adjutorulü altei bivolțe mulgalore, adică numirea unui primari costă 2 bivolițe. Că*e bivolițe trebuesc la 57 comune? S’a schimbați negoțulu din găini în bivolițe ! (Nu ve obsețî puștnările ?) Bucură-te slăpine, că -i semana sluga ! Ga amicii aii directorului, ceri séma calomniatorilor, a cărui onestitate v’o proboza Cantemir de la Gara Berheciu. Muntenii. TELEGRAME. Pitescu, 5 Februarie, 1870. D-lui ministru al justiției și copieria viului ROMANULU. Joții, la balulă mascată din Pitescu, d. procurore Lepădatescu, intrăndă și șeijenchi cu căciulă ’n capă, a fostă invitată de direcțiunea balului se se descopere, precumă suntu toți, D-luî, insoțită de judecătorul de pace, Vasile Coculescu, a făcută scandalulă celă mai mare, insultăndă societatea compusă de bărbați, dómne și fete onorabile. A chiamată polița In lăuntru, amenințăndă că va închide balulă, eră astăzi ne vedemă totă noi maltratați, citați Înaintea tribunalului la 27. Ie rugămă, d-le ministru, trimitețî uă anchetă, care se constate cumă acestă funcționară a abulată nedemnă de posițiunea sea. Ion. Gr. Ratescu, Hristache Mihail, A. Conciu, D. Naomescu, I. Rădulescu, Ef. lonescu, Ion Mincu, Tecuciu, 6 Februariă 1870. D-lui redactare alu ziarului „Românuliiă Domnule redactare, Birfitare e lumea aici, (Iiie : d. N. Sobieschi din comuna Umbrarescî a dată că bivoliță domnului directoră ală prefecture? numai se’să numéscu primară. Legea ne prevăzândă bivolițele sterpe, îî pică candidatura și adversariulă alesă fu aprobată Bucurescî. Ministerială s’a modificată și s’a recompusă. Se nu se sperie cavalerul îi beișade, căci vorbim în acestă momentă de cabinetura nemțescă de la Viena. Se nu se sperie, dérü se bine-voiescă a citi ce spune în acestă privință Corespondința Slavă, de la I Făurară, s’a ruga pe cineva se-i esplice, se să facă se înțelagă, de va fi cu putință. In sfârșită, citi-va, nu va citi principele ministru și... înțelege-va seă nu va înțelege, se citimă și se înțelegemă noi. „Astăfelă precum se presintă actualminte, cabinetuli e numai afirmarea lămurită și curată a centralismului, și vă desc adere dată de către partida retrogradă Slavilor din Austria. Cu cea mai bună voință din lume, și chiar atunci cândü ar înlătura cineva orice altă considerațîune, nu se póte primi de câtă lupta acestă punta privire numirea d-lui Wagner, guvernatorele Dalmației, a cărui strălucită administrațiune a produsü rescula Gureloro de la Cattaro, pe care n’a fostă în stare a o reprime, după ce a provocatu-o. Aicie... nu mai e de Îndoită, ne vom reinforce pe deplinii la rătăcirile trecutului. Nimică nu servă defecțiune și alergărni spre cataclismă. Se sacrifică, pentru patimi uriclase și pentru spiritulă dominatoră ală unei minorități egoiste și perfide, viiterüle monarhiei, și nu vomă mai accepta multă tristele fructe ale unei asemene politice. Situațiunea internă actuală a Austriei prezintă exactă imaginea unei machine, umplute cu vapore la ferbere, ai cărei conducătorî se nevoiescu a-i închide supapele, splesiunea vine ... S’aruncă, o repetămă, s’aruncă mănușia Slavilorü. Ei rădică acésta mănuștă și, fiind și că luptă voiescă, luptă voră avea, și suntemă pe pace despre resultatul ăiei.“ E! ce chici, principe? Asia este că pare că ’ți se căntă cănteculu ? Dérü pare că totu nu înțelegi și că creezi că prin puterea materiale vei învinge. Asia plicü și colegii dumitale din Viena, déru ascultă ce le respunde Corespondința Slavă: persecutările voră merge crescendo; acesta este în ordina lucrurilor. Se nu se crede Insă că ne spărțămă: din contra suntemă mai multă dispuși d’a ne bucura, căci cu câtă voră fi mai multe, cu atătă se voră sfârși mai curându. Fiecare violență, fiecare nedreptate, nu va face de câtă a grăbi momentul ăliberării și predarea socotelelorü.“ înțelegi ceva péü nu? Dacă nu ’nțelegi, de ce fiu întrebi? Și décá înțelegi, de ce nu te sfiesci d’a pune România în periciulu splesiunilor? None nu ne dă mănase Și cema ca Boemii „atâtă mai bine,“ căci n’avemü se revendicămu ca dânșii esistința nostă naționale. Noi nu suntemü în posițiunea Spaniei, ce póte fi bântuită de resbeluri civile, fără fi anuințată de cotropiri străine. Aci dinontra, periclele din afară,ne împun uă mare și necontenită înțelepiune. De ce voiesci dorâse ,cî națiunea se-și perdă răbdarea, ie-și esă din țîțînî, se-i saiă țandar. De ce voiesci ’s’o pui în periclele a care au doritu și dorescu se ne vră vecinele nóstre imperie ? Uite, îți vorbim cu finiseci, cu moderațiune, frăsce și înțelepțesce. Deșcaptă-te, interge în grabă că nu mai merge , nu ne mai pune în ispită, scapă-e, și mai cu semn scapă-te de catatrofe. Amü promisi că în curêndu vomu vorbi pe orgă și ad-hoc cu beisadoua, și ne vomü ține promisiunea. Se ne fiă însă iertatu se mai amânumit ia Și san dore, căci totu ni se pare .^âdoră o înțelege. De ce se nu sprăznu că va înțelege, sau că se Va găsi una creștină, care s’o fală a înțelege că-i este peste putință s’o mai ducă. Este peste putință s’o ducă, căci mare inteligința, nie prestigiusu autoritara alei d-lui Cogâlnicenu. Dumnelui déra retrasă, beisadoua nu mai remâne de câtă cu relele ce a făcutu întregulu cabinetu, și povara este atâtă de grea, încâtă nu este omu care s’o pótá purta, care se nu fiă sdrobitu suptu dânsa. Și déca nimeni nu-i va spune adeverulu și nu va face pe strălucita beisadea se ’n chiaru în Camera actuale se va găsi uă majoritate, care se-i bage minte la capu ? De ce se nu sperămă că chiar d aci se voră găsi Români, carii, veȘândă gravitatea situațiunii, se spuse beisadelei se se retragă frumuseță, supta cordonele austro-rusesci și se lase națiunea se-și reia calea iei de dreptate, de ibertate și de propășire pe care a intrată la 11 Fevruarie, după atătea frământări și resturnări de totüllulü ? Scimți că princepele ministru esteotărîtu se disolve adunarea și crede c’acuma, fiindu ministru din întru a se bată din picioru și națiunea va întră în gaură de șarpe. Nu putemű ânse se nu mai păstrămă orecare speranță că, decar fi bine picnitu la frunte, îi va veni póte minte la capă. In sfîrșită se mai asceptà mâ uă Și sau două ș’apoi, de nu vom face alții cea-a ce suntu datori a face pentru linistea și binele țetei, ne vomu împlini pene -n capeta datoria, ori cătă de grea va fi ea. Ungurii parü că s’arü fi desceptatu pentru nn momentă, căci au stată pe locă cu desarmarea Confinielor militare. Uă epistolă din Croația, publicată în Corespondința Slavă de la 1. Fevruarie, dându acestă scrie, adauge: „Căte-va Jiarie, soldate de către inimicii noștri, se silesuă a ne calomnia în Europa și strigă in gura mare că suntemă nesce selbatecî, cari refusămă d’a ne ’mpărtășî din binefacerile civilisațiunii.— Civilisațiune maghiară !— Corespondința Slavă, care este singurulă organă ce apără într’uă limbă generale, sacrele nóstre interese, nu trebuie se ’nceteze d’a repeți că dorința nóstru cea mai mare este d’a intra cătă mai curândă In comunitate de ideie și de viață In națiunile civilisate. Acea-a ce cu voimă, acea a ce nu vomă voi nici vă dată, pe câtă timpă ne va remânea în vine uă picătură din acestă sânge, pe care l’amă versată in toride în mai multă d’uă sută de bătălii, este d’a ne’mpărtăși din viața națiunilor europene, suptă supremația rasei maghiare, îndouilă suptă dormirea unui forte mică numerü de aristocrați, atâtă de vanitoși, câtă, și puținii liberali. Nu ne sufide da vede numele nostru brodată pe pulpana mantiei sântului Ștefană. Nu este pentru noi d’a fi tirtit In urmă și d’a gravita In ratra puțină luminoși a pogoritoriloră lui’Arpad. Ne trebuiesce, o repetămă, uă viață care se ne fiă proprie, pentru ca se ne putemă desvolta fără piedici străine și după nevoiele și interesele nóstre, reguate de noi și numai, de noi singuri, cumă convine oricărui poporă, care redică susă simțimântulu valorii și ală demnității séle , — cumă convine unei poporațiuni de soldați, cari aă făcută cu pepturile loră, în timpă de secii, mă zidă pentru apărarea civilisațiunii contra valunloră destrugătóre ale barbariei musulmane.“ Aci este loculi se reproducemü și soirile ce publică Șisa fóiá despre cele ce s’art fi petrecêndu și’n Montenegro, ca astafelu se vedemu din ce în ce mai bine periclele ce ne amenință, de vom a sta desorganisați, îngenuchiați și desarmațî. Senatorele Plamenae a fost trimisă la Petersburg, pentru a avisa pe cabinetulă rusescă despre ceaa ce se petrece, care se ia precauțiunii spre a separa orice eventualități de atacă din partea Turciei. „reudita pane uuie esplicative au justu date pilule acestea consuliloră de la Scutari și de la Ragusa, cari le voră trimite ministerielor mai multor mari puteri a căroră atențiune o atragă asupra atitudinii amenințătore luate de Turcia faciă cu Montenegrulă, și acesta fără nici ună felii de motive. „In fine este notoriă, ne scrie corespondinție nostru, că ună trămisă montenegrină a plecată la Belgradă, cu scopul de a cere de la Regina Serbană alianță ofensivă și defensivă, în prevederea unei lupte apropiate a poporelor chreștine din Turcia contra Ottomaniiotă. „Daca tóte aceste lămuriri sunt întemeiate, ar trebui se ne asceptămă a vede în primavéra viitóre cestiunea priintelui revenindă pe tapetă și pate de astă-dată cu ștansa de resolvere, căci, după tota probalitatea, înflăcărarea va fi generale. Grămadirile de materie înflăcărabile nu lipsescă, din contra. „Trebuie să adaugemă că cea mai mare parte din scirile ce primimă din Serbia, din Bosnia și din Bulgaria suntu de natură a afirma pene la unü óre care punta aserțiumie și aprecierile corespondintelui nostru." 1)iarulă Terra a reapărută suptă aceaași redacțiune, cu singura modificare că d’uă-camă-dată va apărea numai de trei ori pe săptămâna în limba română ș’uă dată în cea francesă. Salutămă reînviiarea ziarului Terra și-i urămă se-și împlinescă cu fericire una din misiunile ce ne spune în capulă fetei că ș’a dată aceaa „d’a reconduce cu politeță pe bătrâni“ și, grupându-se tóta ju uimea, se facă mai bine, mai curândă și mai multă decâtă a putută face bătrânii pentru națiunea română. D-lui Redactare alu Ziarului RomÂNULU> Domnule Redactare, Nu lipsescu ava arâta că aspra, la 9 ore, la 25 ale curentei, termometru grafulti s’a urcată pânâ la 19 grade, era astăzi, la 26 ale curentei, la 5 ore de diminață, gerulu s’a urcată până la 23 grade Reaumur. Se póte presupune cu securanță că afară, la câmpii și pe marginea rîuriloră, a fostu gerulu și pene la 26 grade și supta însemnatulu, de cându facu aceste observări uu’mi aducă aminte de uă atare temperatură, de câtă la 1829 și la 1849, în timpul p res Delului ungurescu, pe cându din amenduoé taberile au înghiățatu soldați și ofițeri. Primiți, domnulu mea, deosebita mea considerațiune și stimă. Scarlat Gr. Ghica. 26 ianuarie, 1870. D-EUI MINISTRU DE FINANȚE. Precumă am avută onore a-ți spune, luăndu-mi Șiua bună de la dumniata în epistola precedinte am astă Șî se analiseză și A’aprețuescu atâtă proiectulă de lege presintată de d-ta la Cameră pentru imposibilă viieloră câtă și pe celă presintată de d. I. Marghilomană și doptată de Cameră cu consimț liberă în discnsiunea n&a. Prea admitemă pentru ună momentă, că erai nevoită se impui viile, se admitemă, că tóte criticele, atâtă ale deputaților din Cameră câtă și ale mele, nu suntă întemeiate pe adevară, că unii criticămă fiindă că avemă vii, cumă ai lăsată se se înțelagă cândă a cerută cuvântulă d. Bosianu, alții fiindă că arma cea mai puterică în mănile oposițiunii este combaterea impositeloră, acelă cală pe care încălică toți aceia cari țintescă la poporaritate scă cari voiescă se amăgesuă poporulă făcându-lü se credá c’să se fiă mîntuiorii lui. Voiă merge mai departe încă. Nu-ți voiă aduce nici chiarü aminte desghinurile ce ați trasă d-vóstru pe acestă casă în timpul alegeriloră, cândă spuneați toți că noi amă apesată poporulă cu imposite și d-stru aveți se le desființați. Voiă uita c’ați promisă ca risipele ce amă făcută noi aveți se le plătiți, și negreșită din caseta d-vóstră particulară. Mâ voiă mărgini în acestă privință a va recunosce mă merită care va remâne istorică, acelăa c’ați creată mă fenomenă fără antecedinte, în viața stateloră, întradevară pentru ântâia oră s’ave^ută mă guvernă care, voindu se biruiéscá pe adversarii sei, a smulsă chiar temeliele materiali ale guvernului ca se se servescă cu dînsele dreptă bâte contra enemicului, fără se se gândéscă că slăbindă temeliele edificiului mai curândă sau mai târziu el care se se derâme peste dînsulă. Nu voiă aluneca altă fetă pe terâmură faptelor trecute, me voiă opri la faptulă presinte care este că ați ajunsă acolo unde trebue se se plătescu atâtă risipele nóstre câtă și cheltuelele d-vóstra, căci nu puteți nega că déca noi, adică d-nii Văsescu, Steege și eu, ama risipită,