Romanulu, februarie 1870 (Anul 14)

1870-02-23

ANULU ALU PATRU-SPRE­ DECESEA Administrațiunea în Pasagiu la Soman, No. 1. — Redacțîunea Strada Colțea, No. 42. LUNI. MARȚI 53—24 FEVRUARIE 1­870. VO­ESOE ȘI VEI PUTEA Le î­n­Le î­n Pe­ană.....p. capitală 48 Pe­gese lunî « « 24 Pe trei luni « « 12 uă lună « « 5 « o Unü esernplaru 25 bani. Pentru Fani, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. austARTICLELE Trimise și Nepublicate SE VORU ARDE. — REDACTORE Respuns?etor EuGENIU CARADA « listr. 58 29 « 15 LUMINEASA-TE ȘÎ VSI FI Pentru abonamente, anunțiurî și reclame a se adresa în Bucuresci, în administra­­tiunea­­ Jianului. In districte la corespondințiî (Jiariului prin poștă. La Paris la I­. Darras-Halle­­grain, rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUNTIURILE Linia de 30 litere............ 40 bani­ Inserțiunî gi reclame, linia.. 2 leînnouî SERVITIUL TEL­EGIFICA A1/1/ l­OMIAi­n i. PARIS, o Marte. IJiarul­ le Constitu­­tionel, ia polemica sea contra foilor­ mili­­taiie prusiane, stăruiesce a <zice că oficiării din cadrele gardei naționale mobile vor­ fi luați din depositele regimenteloru de linie, pentru ca Prusia se nu pute cfice că ré­gimele constituționale in Francia este sino­nimă cu lipsa de putere în afară. Bucuresci, 23 Făuraru 7 Mărțiș­oru 4 Q7A í V­. Monitorulü de ieri publică una decretă, prin care se confirmă în funcțiunea de ajutore ale d-lui pri­marii alü capitalei dd. A. Zissu și N. Paleologu. D. Golescu-Lambru s’ard­ă în a­­cestă cestiune credincioșii și con­secințe principiului domnitorii, ală bandeloru de es-pușcăriașî. D. Zissu a fostu­ acusată prin trei acte ofi­ciale, după mărturirea mai multora, c’a fostă presinte la Măcăi, căndă s’au comisii spargeri, prădări, uci­deri, violințe de totui felulă și vio­luri. Aceste acte sunti­: procesulă verbale ale procurorului curții din Bucuresci, procesură verbale ală medicului și raportul­ colonelului Cornescu către ministrul­ de resbelă. In urma unoră asemene splen­­dide spedițiuni, venite ș’acestea în urma moralelor­ ș’eroiceloră­spe­­ct’țiuni făcute în orașiul­ Pitescu, în timpul­ alegerilor­, de către acela­și prefectă cu acei­a­și gendarmi, se cuvenia să resplătire d-lui Zissu. Guvernulă se incercă a i-o da în Mehedinți, unde ordină se fiă alesă deputată. Mehedințuilă éase preferindă, manifestării propuse de guvernă în persona d-lui Zissu, pe cea în persona d-lui Alesandru Cuza, guvernulă bandeloru pre­­sintă Capitalei pe eroul ă seă. Este peste putință, își ciise guvernulă, ca inteligința, comercială și industria capitalei se nn­­țelegă situațiunea și se n’o sancționeze, adoptăndă pe d. Zissu de fiă sufletescă, și dându-­ m­ă fotoliă în ospețulă orașiului In deșiertă d. Lăzărescu, depu­tată și membru ală comunei, aretî și dovedesce înscrisă că nu s’au făcută alegeri, ci vă manoperă ci fraude și violări de legi; în deșierti șese cetățeni, împreună cu d. Lă­zărescu, deghhiară că nu recunosd acele alegeri și demisioneză. Go­lescu-Lambru, credinciosă princi­piului bandeloră, sancționază fraud și numeșce pe d. A. Zissu ajutor­ală Primarului. Așia, d-le primă-ministru, așa este bine, căci așia este logică. „Séü te pórtá cumű ți-e varba; „Séü vorbesce cumü [.i-e portulű.“ Te ai conformată diretorei popi­rului. Te ai conformată principiul domnitoriă, prin care ai ajunsă prim-ministru. Ai recunoscută ș sancționată principiulă bandelor pe căndă predecesorii dumitaleh­vuseseră coragială d’a da ună d cretă domnescă pentru regular lui Popa­ Tache la proto­popia P­iesciloră. Ai fostă mai consecu­ și te felicitămu. Se simă drepți și se recunoscei că și d. ministru de finance a trată pe calea cea mare a princi­ v­piului domnitoră. In adeveră, nu e tocmai ca d. prim-ministru; ceva­­ mai încurcată, întrunii modă camă­n șiovăitoriă, deră în sfârșită a intrată și putemă spera că acumă va merge n din ce in ce mai bine. si Ecă ce ne spune domnia-sea prin ț­ Monitorulu de ierî­­ti „Jurnalulă Românului. In numerală de p Marți, 17 Fe­bruariu, vorbescu de ore­ rari r­­abusuri, comise la biuroulQ vamală din Bu­­t­­curescî. — Parte din aceste abusuri au fost r­ei dovedite dacă de la 19 ianuarie trecuții, s( căndă, după referatulil direcțiunii contribu­­ie țiuniloru indirecte, s’a destituită revisorulă Torgandopolu și s-a suprimată posturile de C revisorî, credendu-se că acesta va fi una fi puternică avertismentă pentru șefulă vămiî. c: „In urma acestoră mesurî, s’a observată n că de către biuroului vamali din Giurgiu, p asecurîndu-se cu biletulu No. 16,943, spre si vămuire, la biuroulu din Bucuresci, 29 co­­a­lete cu pături și poinderii în valore de 5860 fiorini și suptă adresa Sapira, aici s’a vă­­muită numai pe valorea de 3. 122 franci, și că, de­și S’a îndatorată șefulă­inimei a IV face se se încaseze diferința, totu­și,­cu câ­­d te­ va ț­ile mai în urmă, ună altă transportă n de pături, totă la adresa Sapira, declarate la r. Giurgiu dreptă să valore de 1550 franci, aici au fostă vămuite numai pe 500 franci, de după care s’aă luată măsurile cuvenite pen­tru despăgubirea fiscului și s'a revocată d. V­ Servano, din postură de șefă ală biuroului pentru neglijințâ, sespendendu-se pe timpi, do­uă lună D. Moșoiu, prețui­orulă, care a operată numai în temeiulă încredințării dată P­revisorî fără a examina marfa „(Comunicată)“. Ministrulă face cunoscută țerei că­­ denunțările nóstre au fostă temei­­a­nice, că fisculă a fostă încetată și furată. Ce ne spune cnse­rbinis­­trulă ca făcută în urma acestoră descoperiri? s Prinde, <,lice, pe revisorele d-nn c Iorgandopulo, încuviințăndă frau­­­­dele, hoțiile. Și ce face în urmă ? a Dă negreșită judecății pe cei carii f­aă fraudată fiscală împreună cu d. c Iorgandopulo. Nu­ destituie numai pe unulă din revisori și suprimă posturile celora­lalți. Ce mai tre­buie revisiune! * In urmă se descopere nouă hoții­­ făcute suptă adresa Sapira. Nu mai­­ pate fi îndouială că toți câți aă­­ luată parte bacele hoții s’aă trămisă­­­­­naintea justiției. Nu. Ministrulă ne < , spune c’a destituită numai pe d. . Servano, pentru negligințâ, c’a sus­­. PENSU numai pentru că lună de dile , pe celă care a operatu, și totulă 3 s’a sfîrșitu cu bine. Deră, domnule ministre, ce fa a­efemă cu samsarii, carii au făcută frauda ș’aă dată bani revisoriloră ? Ce facemă cu revisorii, carii aă încetată ș’aă furată ? Toți aceștia se plimbă cu posunarele pline de bani furați și se destituie d. Ser­­­ vano, care a­u prostia d'a nu fura , și numai negligința d’a nu pune - ^ mâna pe hoți. Ceră, domnule ministre, de ce i se se pedepsescă negligința d-lui e_ Servano, cândă dumneta, după ce ?a ți s’aă arătată hoții, le ai dată ad­ă D_ de impunitate ? n­e Deră, domnule ministre, cumu, cândă ai scrisă acelă comunicată n’ai vedută că c nici prin elă tutori­tă funcționariloră și samsariloră: — Furați, furați mereu și mulți nu­­și nu vă temeți, căci chiară cândi ve­ți fi prinși asupra faptului, gu­­vernul­ actuale vă va ocroti, și nu va pedepsi de câtă pe cei carii u’aă furată. Mulțămimă de dechiarare, dom­nule ministre, căci acumă hoții sunt­ și mai bine asecurați. Mul­­țămimă de dechiarare, d-le minis­tre, căci acumă națiunea scre, prin propria ș’oficiala dumitóle de chia­rare, că guvernul­, care are dreptă temeliă bandele de es-pușcăriașî, este neapărată ca se stă încuragia­­torele și ocrotitorele tutoră hoție­­loru și crimelor­. Se trăiți, domni miniștrii, se trăiți, căci aț­ începută a fi sinceri, a face lucrurile pe față, a afișa prin­­cipiele ce aveți. Aveți celă puțină meritulă sincerității și astă-feră toți potă soi acumă unde ne aflămă și la ce capetă conduce acestă cale, aceste principie. Alesului colegiului ală IV de la Mehedinți i se procură și plăcerea d’a avea drepții raportatore, dreptă nașiu în Cameră, pe d. Vasile Boe­­rescu. Președintele Camerei a­­fisă prin telegramă alesului: „In consecință, rogu pe Măria-vostiu a veni în Adunare.“ Alesulă respunse prin telegramă d-lui Balșiă că-lă salută și că prin poștă îl va face cunoscută dom-Penă se vre ânsă acea cugetare, municipalitatea din Pitesci dă unu banchiătă „omenilor“ ordinu­il unde a doua închinare este: „In sănătatea lui Vodă Cuza“. Lăsă­mă ca cititorii Romanului se vedă mai la vale comunicarea ce ni se face din Pitesci, prin tele­gramă, în privința acestui banchiătă ală comunei, ală „omeniloră ordi­nii“ și revenimă la Monitoru­,, la declarările oficiale ale guvernului. Monitor­ele ne spune că la Plo­­iesci fu alesă deputată tată d. An­ton Arion. De ce ânsă nu comple­­teză spirea? De ce nu spune că prefectură de la Ploiesci a fostă chiămatu în Bucuresci, precum ă se dice și este, și remăne destituită precum ă s’afirmă? Și trebuie se fiă, precum ă se spune și s’afirmă, căci. ..........cumă se pote măni­ ne una prefectă, care nu scote pe strade ve­­chiele bande și nu provocă să re­­scolă? Acesta constatată, se revenimă la Monitora. Ministrul­ justiției ne a făcută și dumneiul onorea d’a ne respunde printrună comunicată. Monitorele apăreadă totă deuna pre târziiă, re­­produserămă­ieri comunicatulu, deră nu mai putu rămă se noi ceva despre justiția spunemă și d-lui mi­nistru ală justiției. Ministrul­ justiției ne spune că d- nii Ciuflea și Tacian au lucrată conformă legii, deră . . . „în locă de factă și prudință, aă pusă pre­cipitare , d’acea­ a a și aplicată d-loru Ciuflea și Tacian pedepsa discipli­­nariă a censurei.“ Lăsă­mă pentru astădî desbaterea artico­lor­ legii, care, dice ministrulă ,se póte considera ca defectuosă, fiindă­ că lasă uă mare magistratului instructore.“ latitudine Se ne permită casé doctură ministru ală justiției a ’să întreba : D-nii Tacian și Ciuflea „să pusă precipitare în locă de tactă și pru­dință.“ Acesta­a este faptulă, așia cumă îlă recunosce și­­ să califică astăzî ânsușî marele pontifă ală jus­tiției. Pentru ce ânsă acesti preoți ai justiției aă pusă acea precipitare? Care este causa ce-î făcu a perde tactură și prudință ? Pontifele jus­tiției nu este datoră, în interesulu acestei mari deități, a căuta ș’a cu­­nosce causa ? La 31 ianuarie se prinde de că­tre d. Marinescu că se transportă noptea marfă de la ună stabilimentă comerciale în casa unui banchiară. archetulă primeșce denund­area și procesul- verbale ală suptă­ com­­­sarelui poliției. Pentru ce trecu dece oile fără se cerceta afacerea, făr’a se căuta registrele, fără ca justiția în sfîrșită se ’și implineseá una din cele mai imperióse și mai argințî din datoriele iei? D. Fileanu, urmăndă și­mu aces­ta pe d. loanid, netrămite și dom­nia-sea vă intămpinare la cele­­ lise de noi. Ca și d. loanid, d. Fileanu protesteză, ți, publicăndu-i mai la vale protestarea,­­h­emă și d’acesta că este energică și dreptă. Da. Celă care este atacată este dreptă se se apere cu energiă. Cestiunea este acă tote cercetările și nu se des­­cosă tote lucrările, toți acuzațiî sunt presupuși de inocenți. Noi facemă aci numai instrucțiunea afacerii ș’o acemă numai în cerculă celă strimtă ală fapteloră ce cunoscemă. Dămă deră cuvântulă celoră acusați, pre­­supunemă cu mare bucuriă că aă și dreptă și dreptate, ș’apoi ne ur­­mămă datoria d’a lumina cestiunea, pe cătă o cunoscemă, pe flă-care (l­. Pub’scăndă­deră astă­­zi și lunga apărare a d-lui Fillénu, ne măr­­ginimă d’uă­camdată a cere opi­­niunea d-lui ministru ală justiției în privința unui puntă din apăra­rea d-lui Fillénu. Cumă se face că acuzatură consacră jumătate din ple­doaria sea pentru a apăra pe dd. Tac­au și Ciuflea? Și ce opiniune póte avea d. ministru al­ justiției de magistrații carii sență apărați de cei acusați cu atăta înfocare, în­cătă­uită d’a s’apăra pe ei ensil, pentru a apăra pe ceî carii suntă chiămați a ’i dovedi că suntă culpabili s­ă i­­nocinți ? Intrebămă pe d. ministru alu justiției, pentru ce acusatură d.Fi­­lenu lasă se trecu d­ece dile de la acusarea ce i-a făcută d. Marines­cu fără cere repararea onorii sale și a creditului seă, precumă le-a lă­sată se trecă și justița, fără face ercetările ce era dotóre a le face de urgință? Intrebămă pe d. ministru ală jus­tiției, pentru ce d. Procurore Ta­cian șterge după petițiunea d-lui Fi­­lenu numele d-lui Dimitrescu, însăr­cinată de parchetă a face instruc­țiunea, și pune d-lui p’acelu-a ală d-lui Marianu, suplim­­ntele d-lui Ciuflea? Pentru ce d. Ciuflea s’ asistă de procurorele Tacian, căndă­celă cu care lucreză este d. Cristopolo? Pentru ce reclamarea d-lui Filenu se pune îndată în lucrare ș’a . _ Marinescu remâne la dosară ■% de d­ece zile? (p^V ^­­ ót.V):­­V? : averea, ce se oferi de către socrulă d-lui Marinescu ? Pentru ce d-nii Ciuflea și Tacian nu se supuseră inchisitoriului mo­tivată ală capului parchetului ș’apoi, când­ se vădură denunțați, liberară pe d. Marinescu fără chezășlă. Aceste tote se provie ore din „defectuositatea legii“ ? Se provie are numai din „precipitare și lipsă de tactă și de prudință“ ? Acestea suntă pentru a să­di în­trebările pe care le supunem la apro­­b­area d-lui ministru­ ală justiției, remâindă ca d-lui se caute causa care a provocată lipsa de tactă, de prudință, de precipitare și de tóte câte denunțarămă. Și se mai caute totă d-lui care se fie causa că ensu­șî domnia sea a întorsă ochii asupra causei? D. Agarici a anunțată urmatorea interpelare : „Cine este comisar de românii, care, după articlul­ IX din concesiunea linieloru de căi ferate, este Însărcinată cu afacerile obliga­­ț­iunilore de drumură ferată ? „In rată sumă s'a confecționată "t „In ce modă s’aă liberată aceste obli­gațiuni ? se ■pSn­eiză'See'Ietropligațiuni^ Mare, forte mare și cu totulă gravă este îmflătura pe care a pusă degetulă d. Agarici. Mari și periculose suntă puruie­­le ce suntă supt acea îmflătură. Este m­ă­ană trecută de cândă noi amă­­ lisă. Cunoscemă cestiuni grave, dară tăcemă, căci nu voimă a lovi în creditură statului română. A cu­noscută se vede ș’a făcută și d. A­­garici. Acumă cnsă a sosită se ve­de ora, a deschisă gura. Acumă alarma s’a dată și câtă se vorbes­­că. Sascultămă deră cu toții, d’astă dată nu mai póte scăpa căci d. Golescu-Lambru de suptă biciulă de focă ce sa rădicată asupră’i d. Agaricî. TELEGRAMĂ Piteșci, 6 Marte 1870. Redacțiunn fiarului ROMANULU. Mercurea trecută comercialu din Piteșcia dată m­ă mare banchetă d-lui Ion Brătianu a care a asistată domnia sea și totă orașială . S’aă pronunțată dis­­ursurî multe și frumóse, cari se vor comunica prin poștă. Astăzî municipalitatea, alésa cumă scrii, a dată m­ă banchetă pentru omenii de ordine țî bine-voitorii țerei. Afară de ridicolulu imitațiunii și ală titlului banchetului, care a făcută se se ducă uă neînsemnată parte de invitați, c. sățenia s’aă ingrijată și s’aă Înspăimântată de scopulă acestui banchetă, care na fostă altulă de­câtă a se serbă­­tori alegerea lui Cuza la Meh­edinți și a se immortalisa numele seă. Astă­felă d. Maladie, una amică și rudă a d-lui Papadopolu, primarulö, a rădicată ală douile toastă In sănătatea lui Vodă-Cuza, în aplausele generale și frenetice ale adu­nării. Asista la acestă banchetă, pe lânga alți funcționarii publii, și deputatulă orașiu- / J

Next