Romanulu, februarie 1870 (Anul 14)
1870-02-23
ANULU ALU PATRU-SPRE DECESEA Administrațiunea în Pasagiu la Soman, No. 1. — Redacțîunea Strada Colțea, No. 42. LUNI. MARȚI 53—24 FEVRUARIE 1870. VOESOE ȘI VEI PUTEA Le înLe în Peană.....p. capitală 48 Pegese lunî « « 24 Pe trei luni « « 12 uă lună « « 5 « o Unü esernplaru 25 bani. Pentru Fani, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. austARTICLELE Trimise și Nepublicate SE VORU ARDE. — REDACTORE Respuns?etor EuGENIU CARADA « listr. 58 29 « 15 LUMINEASA-TE ȘÎ VSI FI Pentru abonamente, anunțiurî și reclame a se adresa în Bucuresci, în administratiunea Jianului. In districte la corespondințiî (Jiariului prin poștă. La Paris la I. Darras-Hallegrain, rue de l’ancienne comedie No. 5. ANUNTIURILE Linia de 30 litere............ 40 bani Inserțiunî gi reclame, linia.. 2 leînnouî SERVITIUL TELEGIFICA A1/1/ lOMIAin i. PARIS, o Marte. IJiarul le Constitutionel, ia polemica sea contra foilor militaiie prusiane, stăruiesce a <zice că oficiării din cadrele gardei naționale mobile vor fi luați din depositele regimenteloru de linie, pentru ca Prusia se nu pute cfice că régimele constituționale in Francia este sinonimă cu lipsa de putere în afară. Bucuresci, 23 Făuraru 7 Mărțișoru 4 Q7A í V. Monitorulü de ieri publică una decretă, prin care se confirmă în funcțiunea de ajutore ale d-lui primarii alü capitalei dd. A. Zissu și N. Paleologu. D. Golescu-Lambru s’ardă în acestă cestiune credincioșii și consecințe principiului domnitorii, ală bandeloru de es-pușcăriașî. D. Zissu a fostu acusată prin trei acte oficiale, după mărturirea mai multora, c’a fostă presinte la Măcăi, căndă s’au comisii spargeri, prădări, ucideri, violințe de totui felulă și violuri. Aceste acte sunti: procesulă verbale ale procurorului curții din Bucuresci, procesură verbale ală medicului și raportul colonelului Cornescu către ministrul de resbelă. In urma unoră asemene splendide spedițiuni, venite ș’acestea în urma moralelor ș’eroicelorăspect’țiuni făcute în orașiul Pitescu, în timpul alegerilor, de către același prefectă cu aceiași gendarmi, se cuvenia să resplătire d-lui Zissu. Guvernulă se incercă a i-o da în Mehedinți, unde ordină se fiă alesă deputată. Mehedințuilă éase preferindă, manifestării propuse de guvernă în persona d-lui Zissu, pe cea în persona d-lui Alesandru Cuza, guvernulă bandeloru presintă Capitalei pe eroul ă seă. Este peste putință, își ciise guvernulă, ca inteligința, comercială și industria capitalei se nnțelegă situațiunea și se n’o sancționeze, adoptăndă pe d. Zissu de fiă sufletescă, și dându- mă fotoliă în ospețulă orașiului In deșiertă d. Lăzărescu, deputată și membru ală comunei, aretî și dovedesce înscrisă că nu s’au făcută alegeri, ci vă manoperă ci fraude și violări de legi; în deșierti șese cetățeni, împreună cu d. Lăzărescu, deghhiară că nu recunosd acele alegeri și demisioneză. Golescu-Lambru, credinciosă principiului bandeloră, sancționază fraud și numeșce pe d. A. Zissu ajutorală Primarului. Așia, d-le primă-ministru, așa este bine, căci așia este logică. „Séü te pórtá cumű ți-e varba; „Séü vorbesce cumü [.i-e portulű.“ Te ai conformată diretorei popirului. Te ai conformată principiul domnitoriă, prin care ai ajunsă prim-ministru. Ai recunoscută ș sancționată principiulă bandelor pe căndă predecesorii dumitalehvuseseră coragială d’a da ună d cretă domnescă pentru regular lui Popa Tache la protopopia Piesciloră. Ai fostă mai consecu și te felicitămu. Se simă drepți și se recunoscei că și d. ministru de finance a trată pe calea cea mare a princi vpiului domnitoră. In adeveră, nu e tocmai ca d. prim-ministru; ceva mai încurcată, întrunii modă camăn șiovăitoriă, deră în sfârșită a intrată și putemă spera că acumă va merge n din ce in ce mai bine. si Ecă ce ne spune domnia-sea prin ț Monitorulu de ierîti „Jurnalulă Românului. In numerală de p Marți, 17 Februariu, vorbescu de ore rari rabusuri, comise la biuroulQ vamală din Butcurescî. — Parte din aceste abusuri au fost rei dovedite dacă de la 19 ianuarie trecuții, s( căndă, după referatulil direcțiunii contribuie țiuniloru indirecte, s’a destituită revisorulă Torgandopolu și s-a suprimată posturile de C revisorî, credendu-se că acesta va fi una fi puternică avertismentă pentru șefulă vămiî. c: „In urma acestoră mesurî, s’a observată n că de către biuroului vamali din Giurgiu, p asecurîndu-se cu biletulu No. 16,943, spre si vămuire, la biuroulu din Bucuresci, 29 coalete cu pături și poinderii în valore de 5860 fiorini și suptă adresa Sapira, aici s’a vămuită numai pe valorea de 3. 122 franci, și că, deși S’a îndatorată șefulăinimei a IV face se se încaseze diferința, totuși,cu câd te va țile mai în urmă, ună altă transportă n de pături, totă la adresa Sapira, declarate la r. Giurgiu dreptă să valore de 1550 franci, aici au fostă vămuite numai pe 500 franci, de după care s’aă luată măsurile cuvenite pentru despăgubirea fiscului și s'a revocată d. V Servano, din postură de șefă ală biuroului pentru neglijințâ, sespendendu-se pe timpi, două lună D. Moșoiu, prețuiorulă, care a operată numai în temeiulă încredințării dată Previsorî fără a examina marfa „(Comunicată)“. Ministrulă face cunoscută țerei că denunțările nóstre au fostă temeianice, că fisculă a fostă încetată și furată. Ce ne spune cnserbinistrulă ca făcută în urma acestoră descoperiri? s Prinde, <,lice, pe revisorele d-nn c Iorgandopulo, încuviințăndă fraudele, hoțiile. Și ce face în urmă ? a Dă negreșită judecății pe cei carii faă fraudată fiscală împreună cu d. c Iorgandopulo. Nu destituie numai pe unulă din revisori și suprimă posturile celoralalți. Ce mai trebuie revisiune! * In urmă se descopere nouă hoții făcute suptă adresa Sapira. Nu mai pate fi îndouială că toți câți aă luată parte bacele hoții s’aă trămisănaintea justiției. Nu. Ministrulă ne < , spune c’a destituită numai pe d. . Servano, pentru negligințâ, c’a sus. PENSU numai pentru că lună de dile , pe celă care a operatu, și totulă 3 s’a sfîrșitu cu bine. Deră, domnule ministre, ce fa aefemă cu samsarii, carii au făcută frauda ș’aă dată bani revisoriloră ? Ce facemă cu revisorii, carii aă încetată ș’aă furată ? Toți aceștia se plimbă cu posunarele pline de bani furați și se destituie d. Ser vano, care au prostia d'a nu fura , și numai negligința d’a nu pune - ^ mâna pe hoți. Ceră, domnule ministre, de ce i se se pedepsescă negligința d-lui e_ Servano, cândă dumneta, după ce ?a ți s’aă arătată hoții, le ai dată adă D_ de impunitate ? ne Deră, domnule ministre, cumu, cândă ai scrisă acelă comunicată n’ai vedută că c nici prin elă tutorită funcționariloră și samsariloră: — Furați, furați mereu și mulți nuși nu vă temeți, căci chiară cândi veți fi prinși asupra faptului, guvernul actuale vă va ocroti, și nu va pedepsi de câtă pe cei carii u’aă furată. Mulțămimă de dechiarare, domnule ministre, căci acumă hoții sunt și mai bine asecurați. Mulțămimă de dechiarare, d-le ministre, căci acumă națiunea scre, prin propria ș’oficiala dumitóle de chiarare, că guvernul, care are dreptă temeliă bandele de es-pușcăriașî, este neapărată ca se stă încuragiatorele și ocrotitorele tutoră hoțieloru și crimelor. Se trăiți, domni miniștrii, se trăiți, căci aț începută a fi sinceri, a face lucrurile pe față, a afișa principiele ce aveți. Aveți celă puțină meritulă sincerității și astă-feră toți potă soi acumă unde ne aflămă și la ce capetă conduce acestă cale, aceste principie. Alesului colegiului ală IV de la Mehedinți i se procură și plăcerea d’a avea drepții raportatore, dreptă nașiu în Cameră, pe d. Vasile Boerescu. Președintele Camerei afisă prin telegramă alesului: „In consecință, rogu pe Măria-vostiu a veni în Adunare.“ Alesulă respunse prin telegramă d-lui Balșiă că-lă salută și că prin poștă îl va face cunoscută dom-Penă se vre ânsă acea cugetare, municipalitatea din Pitesci dă unu banchiătă „omenilor“ ordinuil unde a doua închinare este: „In sănătatea lui Vodă Cuza“. Lăsămă ca cititorii Romanului se vedă mai la vale comunicarea ce ni se face din Pitesci, prin telegramă, în privința acestui banchiătă ală comunei, ală „omeniloră ordinii“ și revenimă la Monitoru,, la declarările oficiale ale guvernului. Monitorele ne spune că la Ploiesci fu alesă deputată tată d. Anton Arion. De ce ânsă nu completeză spirea? De ce nu spune că prefectură de la Ploiesci a fostă chiămatu în Bucuresci, precum ă se dice și este, și remăne destituită precum ă s’afirmă? Și trebuie se fiă, precum ă se spune și s’afirmă, căci. ..........cumă se pote măni ne una prefectă, care nu scote pe strade vechiele bande și nu provocă să rescolă? Acesta constatată, se revenimă la Monitora. Ministrul justiției ne a făcută și dumneiul onorea d’a ne respunde printrună comunicată. Monitorele apăreadă totă deuna pre târziiă, reproduserămăieri comunicatulu, deră nu mai putu rămă se noi ceva despre justiția spunemă și d-lui ministru ală justiției. Ministrul justiției ne spune că d- nii Ciuflea și Tacian au lucrată conformă legii, deră . . . „în locă de factă și prudință, aă pusă precipitare , d’acea a a și aplicată d-loru Ciuflea și Tacian pedepsa disciplinariă a censurei.“ Lăsămă pentru astădî desbaterea articolor legii, care, dice ministrulă ,se póte considera ca defectuosă, fiindă că lasă uă mare magistratului instructore.“ latitudine Se ne permită casé doctură ministru ală justiției a ’să întreba : D-nii Tacian și Ciuflea „să pusă precipitare în locă de tactă și prudință.“ Acestaa este faptulă, așia cumă îlă recunosce și să califică astăzî ânsușî marele pontifă ală justiției. Pentru ce ânsă acesti preoți ai justiției aă pusă acea precipitare? Care este causa ce-î făcu a perde tactură și prudință ? Pontifele justiției nu este datoră, în interesulu acestei mari deități, a căuta ș’a cunosce causa ? La 31 ianuarie se prinde de către d. Marinescu că se transportă noptea marfă de la ună stabilimentă comerciale în casa unui banchiară. archetulă primeșce denundarea și procesul- verbale ală suptă comsarelui poliției. Pentru ce trecu dece oile fără se cerceta afacerea, făr’a se căuta registrele, fără ca justiția în sfîrșită se ’și implineseá una din cele mai imperióse și mai argințî din datoriele iei? D. Fileanu, urmăndă șimu acesta pe d. loanid, netrămite și domnia-sea vă intămpinare la cele lise de noi. Ca și d. loanid, d. Fileanu protesteză, ți, publicăndu-i mai la vale protestarea,hemă și d’acesta că este energică și dreptă. Da. Celă care este atacată este dreptă se se apere cu energiă. Cestiunea este acă tote cercetările și nu se descosă tote lucrările, toți acuzațiî sunt presupuși de inocenți. Noi facemă aci numai instrucțiunea afacerii ș’o acemă numai în cerculă celă strimtă ală fapteloră ce cunoscemă. Dămă deră cuvântulă celoră acusați, presupunemă cu mare bucuriă că aă și dreptă și dreptate, ș’apoi ne urmămă datoria d’a lumina cestiunea, pe cătă o cunoscemă, pe flă-care (l. Pub’scăndăderă astăzi și lunga apărare a d-lui Fillénu, ne mărginimă d’uăcamdată a cere opiniunea d-lui ministru ală justiției în privința unui puntă din apărarea d-lui Fillénu. Cumă se face că acuzatură consacră jumătate din pledoaria sea pentru a apăra pe dd. Tacau și Ciuflea? Și ce opiniune póte avea d. ministru al justiției de magistrații carii sență apărați de cei acusați cu atăta înfocare, încătăuită d’a s’apăra pe ei ensil, pentru a apăra pe ceî carii suntă chiămați a ’i dovedi că suntă culpabili să inocinți ? Intrebămă pe d. ministru alu justiției, pentru ce acusatură d.Filenu lasă se trecu dece dile de la acusarea ce i-a făcută d. Marinescu fără cere repararea onorii sale și a creditului seă, precumă le-a lăsată se trecă și justița, fără face ercetările ce era dotóre a le face de urgință? Intrebămă pe d. ministru ală justiției, pentru ce d. Procurore Tacian șterge după petițiunea d-lui Filenu numele d-lui Dimitrescu, însărcinată de parchetă a face instrucțiunea, și pune d-lui p’acelu-a ală d-lui Marianu, suplimntele d-lui Ciuflea? Pentru ce d. Ciuflea s’ asistă de procurorele Tacian, căndăcelă cu care lucreză este d. Cristopolo? Pentru ce reclamarea d-lui Filenu se pune îndată în lucrare ș’a . _ Marinescu remâne la dosară ■% de dece zile? (p^V ^ ót.V):V? : averea, ce se oferi de către socrulă d-lui Marinescu ? Pentru ce d-nii Ciuflea și Tacian nu se supuseră inchisitoriului motivată ală capului parchetului ș’apoi, când se vădură denunțați, liberară pe d. Marinescu fără chezășlă. Aceste tote se provie ore din „defectuositatea legii“ ? Se provie are numai din „precipitare și lipsă de tactă și de prudință“ ? Acestea suntă pentru a sădi întrebările pe care le supunem la aprobarea d-lui ministru ală justiției, remâindă ca d-lui se caute causa care a provocată lipsa de tactă, de prudință, de precipitare și de tóte câte denunțarămă. Și se mai caute totă d-lui care se fie causa că ensușî domnia sea a întorsă ochii asupra causei? D. Agarici a anunțată urmatorea interpelare : „Cine este comisar de românii, care, după articlul IX din concesiunea linieloru de căi ferate, este Însărcinată cu afacerile obligațiunilore de drumură ferată ? „In rată sumă s'a confecționată "t „In ce modă s’aă liberată aceste obligațiuni ? se ■pSneiză'See'Ietropligațiuni^ Mare, forte mare și cu totulă gravă este îmflătura pe care a pusă degetulă d. Agarici. Mari și periculose suntă puruiele ce suntă supt acea îmflătură. Este măană trecută de cândă noi amă lisă. Cunoscemă cestiuni grave, dară tăcemă, căci nu voimă a lovi în creditură statului română. A cunoscută se vede ș’a făcută și d. Agarici. Acumă cnsă a sosită se vede ora, a deschisă gura. Acumă alarma s’a dată și câtă se vorbescă. Sascultămă deră cu toții, d’astă dată nu mai póte scăpa căci d. Golescu-Lambru de suptă biciulă de focă ce sa rădicată asupră’i d. Agaricî. TELEGRAMĂ Piteșci, 6 Marte 1870. Redacțiunn fiarului ROMANULU. Mercurea trecută comercialu din Piteșcia dată mă mare banchetă d-lui Ion Brătianu a care a asistată domnia sea și totă orașială . S’aă pronunțată disursurî multe și frumóse, cari se vor comunica prin poștă. Astăzî municipalitatea, alésa cumă scrii, a dată mă banchetă pentru omenii de ordine țî bine-voitorii țerei. Afară de ridicolulu imitațiunii și ală titlului banchetului, care a făcută se se ducă uă neînsemnată parte de invitați, c. sățenia s’aă ingrijată și s’aă Înspăimântată de scopulă acestui banchetă, care na fostă altulă decâtă a se serbători alegerea lui Cuza la Mehedinți și a se immortalisa numele seă. Astăfelă d. Maladie, una amică și rudă a d-lui Papadopolu, primarulö, a rădicată ală douile toastă In sănătatea lui Vodă-Cuza, în aplausele generale și frenetice ale adunării. Asista la acestă banchetă, pe lânga alți funcționarii publii, și deputatulă orașiu- / J