Romanulu, august 1870 (Anul 14)

1870-08-02

_ ANULU ALU PATRU-SPRE-PECELEA VOI ESCE ȘI VEI PUT ± ABONAMENTE L. n. L. n. Unu anu .... în capitale 48 districte 68 Sese luni _ 24 „ 29 Trei luni „ _ 12 „ 15 O­­ lună „ „ 5 „ 6 Abonamentele începu­ la 1 și 16 ale lunei. On­ă exemplarü 25 bani. Fmela, Italia și Anglia trimestru franci 20 Au­tria și Germania trim. fl. arg. v. aus. 7 ANT­NTIXJBl L. b. Linia de 80 litere. ..... — 40 Inserțiuni și reclame, linia ... 2 — Administrațiune» în P&gagflgM Romiin, No. 1.— Redacțiunea Strada Colțea No. 42. * DUMINECA 2 AdfítTSTP 1870. LUMINÉZA­ TE ȘI VRÎ PI Pentru abonamente și anunț­uri a se adresa: In B­u­c­u­r­e­s­c­i, la Administrațiunea­­ Ziarului In Districte, la corespondinții sei și cu posta X.VA PRRIS Pentru abonamente: La d. Dar­las -Halleyraio, Rue de l’ancienne comedie. 5. Pentru anunțiuri: La d­ is Oiaii, Thomas et C-ie Rue Lepeletier. 23. LA VIEIVA. Pentru abonamente : La d. G. B. Popovici, 16 Fleischmarkt. Pentru anunțturi: La domnii Haasenstein și Vogler, 11. Neuermarckt. SERVIȚII! TELEGRAFICII ALU RON AUL­UI PARIS, 13 Augusta. Demisiunea genera­­liului Leboeuf ca generaliu-maiora este pri­mita. BERLIN, 13 Auguste. Sciri oficiale de la­ Saint-Avold (sorginte prusiana) . Vineri sora armata francese părăsi posițiunea sea de pe Nied. Francesii, cari erau pregătite pentru apă­rare, s’au retrasű ieri la Metz, in dosul­ rîuluî Mosella. Cavaleria prusiană este d­inaintea orașie­­lor­ Metz, Pont-à-Mousson și Nancy. DEPEȘI TELEGRAFICE. Serviciulii privații ale „Monitorului“ PARIS, 11 Auguste. (Sorginte berlinese). — Diaruli oficiale publică promulgarea legii relativă la sporirea forțelor­ militare, votată ieri de ambele camere. Uă telegramă ulteriora de la Metz con­stată că până în acesta momenta n’a mai avuta loca nici una ataca. PARIS, 12 Auguste. (Idem). — Corpura legislativa a votata, In unanimitate, propo­­sitiunea pentru armarea și reorganisațiunea gardei nationale pe baza legii din 1­931. Una alta proiecta ridică la un­ miliard cre­­ditul­ pentru resbelú, sabilindu cursuri for­tate aia biletelorü de bancă. BRUXELLE, 12 Augusta. (Idem). — Mai multe ziare publică un epistolă a d-lui de Joinville către Rigault, prin care -i cere a fi Insumata, sub ori-ce titlu, In armata ac­tivă. SAARBRÜCKEN, 11 August. (Sorginte ofi­ciale din Berlin). — Ia bătăiia de la Aspi­­cheren, aprope de aci, care a avut­ locü la 6 Auguste, resultatele sunt­ mai importante de câte ne-au fost­ cunoscute pene acume. Corpul­ lui Frossard, se pretinde că a fost a mal de toto disolvata. Tabăra totrega a unei divisiuni și cu mai multe magasii de provi­­siune au fosta luate de noi. Nur­ärulü pri­­soniarilor­ este forte mare și cresce din oră tn oră; păne acuma avemu vruă 2,000. Perderile nóstre ânsă sunt­ și ele nu mai putinü insemnate: a cincea divisiune a per­­data 1,800 ómeni. Armata francisă se re­trage din tote puntele ce ocupă. Patrule cutreeră in tóte părțile pene la două mile aprope de Metz. Eoă și telegramele publicate de Agenția Havas, la 9 Augustö: PARIS, 8 Augusta, 4 ore, 30 m. sera. Uă de peștă a prefectului de Colmar, ci la 12 ore de dinam­0ță, desminte nuvela dată de sub-prefectula arondismentului Schlestadt că Prusianii au trecutu Rhinul, di­­ndu că este probabile ca armata prusi­ană se treca la Sa­voia prin termula drepta. METZ, 8 August, 10 ore anti-meridiane. Generalul­ de Failly a comunicata cu ma­reșalul Mac-Mahon. Moralul­ armatei este escelente. Nici una ataca nua mai avutü locü de ieri. In bătălia de la Freschwiller, 140,000 Prusiani au atacata 33,000 de Francesi. METZ, 8 Augusta, 10 ore, 15 m. sera. Corpulü de armată al­ generalului Failly, care nu s’a logogiatit pene acumo, s’a reu­nita cu cea­l­altă armată, fără se fi fosta impedicata. Mareșalul­ Max-Mahon a esecu­­tatü mișcările cari ’î-au fosta prescrise. Nicî uă luptă nu a avutü locü­astia IT. Proclamațiunea consiliului de miniștrii a fost­ primită cu entusiasma. PARIS, 6 Augusta, 7 ore, 30 m.­ a. m. JDiarurii oficiale publică unü decreta prin care se anund­ă că departamentele cu­­prinse Intre divisiunile 1, a 3-a, a 4-a și a 7-a militare și departamentele despre partea Dor-de-la-$aone și Loir, Laisine și Rhone, aparținendfi divisiuniî a opta, s’aü declarata In stare do asediü. METZ, 9 Augusta, 6 ore, 40 m. de di­rniDeță;.,- • Araista inamică s’a concentrata pe lângă Saar. Regele Prusiei ’și-a așezata cuartie­­ruiil generale la Kaisernlentern. Nici uă mișcare. METZ, 9 August 6, 8 ore 55 m. de di­­minață. Vă depeșiă oficiale anunc­ă că armata este in mare parte concentrată Înainte de Metz. Noptea nu s’a Interaplatit nimice. Im­pera­­torele a mersü la cuartierulu mareșalului Ba­za­ine. PARIS, 7 Augusta, 7 ore 40 m. sora. Banca Franciei ’și-a urcatü scumptulü cu șase la tută. In corpula legislativă d. Olli­­vier a citit a uă comunicațiune asemenea celei făcută la Senat, și, abținendu-se se respunsă indată la intrerupțiunile stângei, a afisa : „Ar fi mai bine a întări țara de­câta se perda una singura ram­ura asupra unei cestiuni personale; grămădască ori­cine imputăm­ contra miniștriloru, căci noi vom­ păzi tăcerea, vom apăra numai măsurile propuse. „ Ministerul a cere încrederea Camerei. Daca alți miniștri polü­i preîntâmpina mai bine evenimentele, respingeți-ne, dérű tndată, căcî, in momentulü da faciă, nu trebuie a perora, ci a lucra.“ D. Dumonden a propusa, In numele mai multoru deputați, ca presidenția consiliului de miniștri sa se încredințeze generalului Trochu. HOMBURG, 7 Augustö. După Daiaüa de la woermn, maimon ce retraseră­ deja artileria lor. Încercă se se oprescă la Niederbron. Ca se nu fii prinsă da Bavaresi, inamicii operară retagerea pe drumul­ de la Bu­sch. Cavaleria wurtember­­gesă a luata la Reichshoff mai multe pro­­visiuni și patru tunuri. Hagenau, Saargemiets și Forbach au fost­ ocupate de noi, după uă mică luptă. PARIS, 9 Augusta, 2 ore, 50 m. sera. La Senatü, ducele de Gramonta a tjisit: „Imperatorele decisese a ve întruni îndată ce vor­ cere circumstanțele, dar­ impera­­tricea n’a voitu se ascepte a re Întruni toc­mai când­ situațiunea va fi compromisă. Ama­­n­ercatü eșecu,­­pentru că mama fostu susținuți. Cea mai mare parte din armata nostra ma combătută încă; ea este acolo pentru a ne da victoria!“ „Resursele nóstre sunt intacte. „Ve cerem­ vă­rădicare a maselor”; totul­ este pregatita. „Parisul­ este pusa in stare de apărare și póte se susțină unu lunga asediu. Vom­ simplifica formalitățile pentru înrolările vo­luntare. Ve cerem­ organisarea generale a gardei naționale și incorporarea unei părți a garda mobile în armata activă cu avan­sările la gradü asimilate clasei anului 1870. „Prusianiî speră a profita da desbinările nóstre interiore, dérii vor­ fi încetați la asceptarea lord. „Déca ordinea arti fi turburata, vomü usa de puterea ce ne dă starea de asediu și vomü chiama la ajutorul­ nostru și alte forțe afară de ale guardeloru naționali. „Ordinea este salutulu.“ telegraf cu mijlocirea lui Metternich, rerende ajutore, care s’a refusat­. Pentru că inter­­vențiune strategică este pré târjie, pentru uă intervenire diplomatică pre timpuriu­, VIENA, 12. 10 ore diminéía. — Neorén­­duelî de lucrate:!. Creditü 247, Anglo 2Í6, London 12 5.25, Paris 49.75, Argint 124.75, Nap. 10.10, Duc. 5 96. — 2 ore după amed­î. Credita 237, London 127, Argint 125.50, Duc. 6­ 5, Nap. 10.15. Telegrama ficarului „ Lloyd de București. “ VIENA, 12 Augustü. BUCURESCI, 13 Augusta. BERLIN, 11 August. Strasburg încongiu­­rata din tote părțile. Somarea la predare a fost­ respinsă. PARIS. Disposiția poporului tăcută. Ban­­chierii și clasele de rangü trămitu in Anglia cu lăciî efectele de valore. Negoțul a sistat. — Imperatricea s’a adresatu la Viena prin In Romă nuici de la 6 Augustu, am făcută cunoscută causa care m’a făcută se place. Am zisă că nimeni nu póte prevedea ce scu­­duiri și ce schimbări póte aduce în totă Europa resbelulă începută în­tre Francia și Germania. Românii au celui mai mare interesă se scie mai bine totu ce se face și totu ce se pregătesce, ca cela pu­­cinü se nu simți amăgiți’l și surprinși. Din acestü puntti de vedere am ple­­catu énsu­mi, ca se potu mai lesne se cunoscu adevĕrulu și se­ lü facu cunoscută publicului. In tótu goli­ciunea ori cari ar fi elit î Viena, 8 Augusta, 1870 , 8 ore dimineța. Către cititorii ROMANULUI. Cumu? Abia plecă, abia sosi în Viena, și oca­la că și reie conde­iulu, și.........cea-a ce este și mai straniu, ne adreseză d’a dreptulu epistole! Asia vorü zice cei mai mulți din­re dumnia-vóstra, și voru avea cu­vântă , faptul­ este camu neobicinu­­ita încă ca redactorele unui Șiam­o se s’adreseze d’a dreptulu prin epis­tole către cititorii pianului. Am v énsé și eu cuvintele mele și acă-le: Suntu 14 ani de cândt­ — Și bună séa rea, caldă sau rece, în întristare sau în veselie, în durere séu în fe­ricire, bolnavü séu sanötosu, avendu ’nainte’mi fericitele dureri ale nas­­cerii séu grozava agonie a morții — a trebuitü ca în tóte diminețele se «sprirt ci­ vedu cea-a ce sciti, sea­ a ce credu. Suntu 14 ani de condit* precumö creștinulu s’adreaază în tóte diminețele către creatore, și prin rugă își ur iuréza și-și vindecă durerile sufletului, totu asta-felu și eu, în tóte dimine­­;ele, către voi adresai cugetările mele, aspirările sufletului meu, și ’n înde­plinirea datoriei câutaî a găsi și mân­gâierea și tăria. Cum a dorit, întreba acumü la rêndul­ mea, cumu as­tă-Și se mai potu schimba cea-a ce a devenitu pentru mine uă dulce de­prindere, că a doua natură? Lă­­sați-mi dérü ca totu vouă se va­­dreseza impresiunile mele, ca totu vouă se va spuna cea-a ce simți, cea-a ce audü, cea-a ce vede. Ș’a­­poi, ce aveți a perde ? Acela dintre voi care nu simte ca mine și cu mine, n’are de câtü a nu citi, și nici uă supărare nu-i potü aduce. Aceste explicări date, reintru în de­prinderile mele. La 5 August, diminața mergeam­ în susulu Dunărei pe bateluia Aus­triacă. Câte cugetări nu desceptî în mine vederea acestui mărețiă flu­viu ! De la stâlpii podului lui Tra­­ianu, pe cari ela ni’i arată încă, nu to elo óre ne pote spune că mare parte a vieței nóstre naționale! Și, în urmă, în­­cace, apro­pe mult de timpul nostru, nu este totü ela acela care ne pote spune câți junt Români­a văzută mergendo în Germania, în Italia, în Francia, pentru a studia, a se lumina ș’a do­bândi asta­felu mijlocele d’a putea servi patria lorű scăzută pe deplinü și căzută în sclaviă? Nu totu ela ne póte spune cu câtă junețe și cu câte speranțe și ilusiuni se duceau i acei luni, și pe câți din ei i-a văzută vai! întorcându-se fără junețe și cu inima sbârcită de suflarea ucișeto­­rie a scepticismului? Și personal minte, câte suvenire i n’a desceptatu acestu fluviu în mine!­­ L’am vânută pentru prima oră, copilű încă, de vre 18 ani: atunci ílu 1 urcamu și­­ lu coboriama într’uă lun­­s tre, visitându pichetele ca oficialii, și eramu fericiții, căci, cu ilusiunile vârstei și cu nesciința în care e­­ramă, îmi părea că îndată ce pa­­­­chetele suntu „în bună orânduială“ i datoria ’mi era împlinită și mai și î sfârșită. i L’am revăzută apoi pe la 1842, 1 atunci pentru prima oră fam suită i p’unü batelü astriacü spre a merge­­ în Francia. D’atunci péné la 0­­­­tombre 1847, l’am suitű și cobo­ ’ ritu pe totu anulu, căci reveniama i în toți anii în țeră, pentru că sună I séu doué. L’am suită apoi la Sep­tem­bre și Octombre 1848, nu cnse­i cu oaietuiu ausinaou, moi cu luntrea i cea plină de iiusiupi ale junelui o­ ’ iciariö, ci ’ntruă ghîmie turcéscă, i ca prisoniar alu Turciloru, puși sup­tu­i comanda Muscaliloru. Singură pe podulu hatelului, vor­ 30 cu bătrânulu Danubiu despre trecutulu țerei nóstre, de la Traianu și până astăzî, și despre suvenirile mele personale de la 1834 și pân’ i în acestu momentu. Ași dori, iubiți cititori ai Româ­nului, se facu cu voi revista aces­tor­a 36 de ani! Ași dori se vă spunü cele ce spusemu eu Danu­­biusui și cee­a ce elü îmi spuse mie în acesta revistă ce făcurămü împreună istoriei țerei în genere și vieței mele în parte, în acești 36 de ani. Dori pentru acesta trebu­­iescü volume, iérű nu aă simplă e­­pistolă. Și ce Ștefi! Nu 4 scü 5 vo­lume, ci 10 și 15, căci în acesti 36 de ani, națiunea română trăi, prin suferinți și triumfuri, câtă alte națiuni n’au trăită în timpu d’unu seclu și doui. Câte­ va cuvinte nu­mai și va fi d’ajunsu pentru ca se ne ’nțelegemă. In ce stare era Romănia la 1834 ? Fericită c’a scăpată de neconteni­tele invasiuni ale Turcilor­, ca re­dobândită Giurgiulu și Brăila, și că chiar si armatele ruseșc! se retrăse­­seră și ne lăsaseră uă constituțiune ce părea liberale, ea cânta, împreună cu poetulü­ien Eliade, triumfulu cru­ce­ asupra semi-lună, și așcepta res­­tulü de la Domnii lorü, A. Ghica și M. Sturza. Pucina trecu și câțî­va bărbați români, dovediră în Adunarea,—ce ca dezidere se] nu­mia obștescă,—că bine-facerile Rusiei erau uă cursă și scopul a ce ea urmăria, deplina ro­­­bie a Româniloră. , Nu voia , mai cu samă astă­ Și, s’atingu câtuși de pucinu suscep­­­­tibilitățile celoră carii, ca Domni și ca boieri, guvernară Romănia de la 1834 péne la II Iuniu 1848; trecu peste grămada acestoră suvenire ș’a­­mintescu unele numai. Cine nu scie că pene la 1853, Rusia domnia nu numai în Romă­nia, déra dicta legi în totă Ger­mania, și mai în totă Europa? Și cu tóte aceste, întrebați pe bâtrănilă Danubiu și ve va spune cumü câți­va Romăni, și celű d’ântâiă Câm­­pineanu, în calea lor, spre Occi­­dinte îi vorbia, încă de pe la 837, 38, despre unirea Moldaviei și Va­­lachiei, făcută deja în dominiulü idealeloi, în versurile lui Văcă­­rescu, și cumü Câmpineanu d’a­tunci încă lucra în Paris și l n En­­glitera, pentru constituirea regatu­lui română, luptă unu principe din­­tr’una din familiele domnitore în Occidinte. Czaiul Nicolae dicta legi Euro­pei, și cu tóte aceste, întrebați pe Danubiu și ve va spune cumü, mai cu semn de la 1840 încuce , junii Români în trecerea lorü, îi și opreau lui, că ei se ducü pentru a face ca gintea latină se afle că e vine încă în Dacia colonia lui Tră­iau, ș’a dobândi ca Francia și Ita­lia se sfărâme lanțurile Romăniloră și, liberându brad­ele loru, se rede­­vie ante-garda latinismului în Ori­­unte, bulevardulu Occidintelui con­tra despotismului cotropitoru. Și fiindu­că vorbiți de suvenirile mele cu Danubiusu, se ’mi fiă per­misu a spunit? v.*^ — * t­oru ce mĕ privesce, și pentru care fac de martoră p’unü barbatü care nu póte fi bănuită. léa de martoră )e d. Georghie Costa-Foru că pe a 1845 adesea vorbiamu cu dom­­nialui despre constituirea României. ). Costa-Foru, o doria, o voia, mărturiască casé — și ne place a stărui în opiniunea noiatră Că d-nu Costa-Foru este dintre cei carii măr­­turescu adeverulÜ — mărturiască c’a­­de8e în desbaterile nóstre, cândă îi ch­­­eamă că cu dreptul­ nostru ,vomă învinge, săria asupră-mi strigând­u: — „Ai înțelesfi că ești nebunii !“ Da, erau nebuni juuți d’atunci; astăzi cn se vedem­ü toți că erau ne­buni de acei­a despre carii Beranger a Sisil: „Si demain, obliant d'dolore, „Le j ur manquiit, eh b en! demain, „Quclqua fou trouveriit eneora „Un flambeau pour le genro humain “ Și cetățile Turcilorü de pa m­alula stângă ale Dunării câte amintiri pentru mine! Tóte acele cetăți conțină câte uă temniță; și tóte acele temnițe le-am lo­cuitu la 1848. In timpu de 30 de zi­­le, de la 13 Septembre până la 13 Oc­­tobre 1848, la fie­care cetate Turcii ne dedeau josu din ghimii, ne puneau în temniță. zi cându-ne că suntemu „mu­safirii Sultanului,“ și peste că Și­leü două ne puneau din nou pe ghimii, și ne duceau la a doua temniță, la al­ douilea palata des­tinată pentru musafirii Sultanului, cari avuseseră nebunia se se lepede de profec­țiunea Cz­irului. Și in acele temnițe ce are faceau Golesciî, Ion Brătianu, Ion Voinescu, Nicolae Bălcescu și cei­l­alți 9 to­varăși de captivitate ? Se căină ? Re­­cunosceați c­a o fostă nebuni ? Nu! ei căutaă și — mulțămită unei fe­mei ș’a doui amici, C. Rosenthal și Iancu Filipescu, — gâsiați mijlocului

Next