Romanulu, septembrie 1870 (Anul 14)

1870-09-12

798 pre care, pentru onórea națiunii și pentru respectul* el, nu ’mi per­mite se o numescu românescă, n’aö lipsită discursului d-lui Sion. Etă unul­ pe care ’10 reproducă, pe câtă memoria mă ajută: „Unu magnetă (boero) română, forte avută își tri­­misese pe fiulă seu la Paris; au­zindŭ é­use că fiul O seu nu postesce și nu merge la biserică, ca a­casă, i-a scrisu se se întorcă îndată, și, luându’10, l’a dusu la Mitropolitul­ Veniamin, care era considerată ca sântă, se-i citaseă exorcism*. Mi­tropolitul o a întrebată pe fiulO de boere, ce ai învățată ? Ensă tatala respunse răpede și supărate: Da nu l­ ama trămisă, părinte, se ’nvețe, căcî amă destulă stare; l­ama tră­­misă numai se se practisescă in limba franțuzescă.“ Trecând* cu oróre și dispreț, pe lângă timpii ce oglindescß asemeni episode, resimțimO âncă acea indig­­n­ațiune ce coprindea pe toți, în m­o­­mentul* când­ le ascultame. Regretămă că nu ne putem­ în­tinde asupra părților* cari tratam despre originea fabulei în genere, despre originalitatea fabulelor* în­ Ales. Donici, și despre machinele vi­clene ale Sapienței din Fanaro. Spe­răm* însă că d­l. Sion nu va fa­ce mai puțin* de­câtă d. Papiu și că se va grăbi a procura, imensei mulțimi din tóte părțile, care n’a putută asiste la acea solemnitate, plăcuta ocasiune d’a citi, cât* mai curând*, eruditul* și interesantul* seă discursă. După ce d. Sion se coborî de la tribună în salvele repezite de aplau­­se, d. Președinte suspinse ședința pentru 10 minute. La redeschidere, d. V. A. Ure­­chiă, suindu-se la tribună, mai multă de­câtă emoțională, ținu und dis­cursă erudită, întin­zându-se în con­­siderațiuni de analiză asupra origi­nei fabulei în genere; apoi trecu la meritele noului membru și, în sal­vele aplauselor­ generale, termină spum­dă că Societatea Academică a deschisă porțile templului naționale și a oferită ocasiunea d’a conlucra la desvoltarea și propășirea cultu­rei naționale celui ce a produs e • Multa e dulce și frumósa Limba ce vorbimu etc. Deca amă făcută acesta, scurtă și necompletă relațiune a ședinței de la 6 Septembre, mamă făcutu-o cu scop* d’a lăuda se* critica pre a­­cești venerabili Romănî­­ni, căci critica ar căda, în facia faptelor*, eră lauda mar pute egala mărimea și utilitatea loră. Amă făcutu- o ca­să cu scop* d’a da do­uă cam-dată și imenșii mulțimii, ce d’a putută fi în Bucuresci, uă scurtă privire asupra ședinței de la 6 Septem­bre. D. SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA Luni, în 14 Septem­bre, la ora 1, se va ține ședință publică în Aula Universității, sala Senatului. Obiectele vor­ fi: a) Darea de semn despre lucrările societății, fon­durile ei, și întrebuințarea loră; b) Discursă asupra importanței istoriei la Romani, și mai vîrtosă a istoriei Românilor­, de d. Georgiu Barițiă Intrarea la locurile reservate, cu biletă. La galeriă, liberă pene la orele 12 și %. CITADELA LAON. Eră cea­a ce dice diarulă le Pu­blic în privința esplosiunii citadelei Laon. Ieri dimineți, la nouă ore, uă deputațiune din partea locuitorilor a orașiului Laon, pre­­cedendil unii corpii de cinci-șase sute Pru­siani, s’a presintat, înaintea generalului Ter­űin, comandantele citadelei, apărată de garda mobile, locuitorii l’aö rugată se lase pe inamică se tea in stăpânire citadela. Generalele a consimțită și a dată tadată ordine d'a se evacua citadela de garda mo­­bile, déré, îndată ce inamicuile a ’ncepută se intre ’n forță, vitezalti Ternin, ală cărui nume va trece la posteritate, a facute se sară citadela, pusodă focă unei mine, pregătită prin îngrijirele sale. Ele și 600 Prusian! s’aă aflată martea ’n acestă eroică faptă, care ni s’a narată la momentă de către un persona cu totul­ demnă de credință, care vine de La Fere. * # * Janus, 10 Septembre. Și­ fala stațiunii Laon. — Sein luate la 9 Septembre. Generalele Theremin-d’Hame a prădată ci­tadela ca sa scape orașială. La ameni Pru­­siaciî intrau în citadelă: garda mobile fu­sese pusă ’n libertate la doue-spre-zece ore și jumătate. Prăfăria a esprosionată cu uă parte din citadelă, precumă și statură­ majoră prusiană, câte­va sute de inamici și câțî­va mobili. Generalele a mai re masă cu viața ; a fostă éasă rănită la capă. Prusianii nu facă vio­­lențe prin prașiă ; suntă forte descuragiațî; suntă convinși că’șî voră găsi mormêntulö la Paris. Trupele prusiane se’ndrepta spre Laon; ocupă nord-estulu arondismentului Laon. lină câmpă de 5—6000 ómeni s’a stabilită la Clermont-les-Fermes, * ** .­Sc Diarele francese mai publică totu despre catastrofa din L­aon, din 9 Septembre, următorele: „C­tatea Laon nu mai există. Ea erea edificată pre uă ardicătură, care domina un o șesă de o­ jumătate mică. Ardicătură avea 6 etaje cu scobituri, și erea scutită prin uă citadelă, în care se aflaă 13 tunuri și ună magazină cu 26,000 kilograme iarba de pușcă. Sâmbâtă, în 4 Septembre, a so­sită la Laon 15,000 Frances­ sub conduce­rea generalului Maud’huy, cari nu s’aă pu­tută împreuna cu corpul­ de armată ale generalului Vinoy. Maud huy primi comanda supremă asupra Laonului, și se luară mă­surile cele mai energice pentru apărarea ce­tății. Puterea armată crescu Duminecă în numeră considerabile, prin sosirea militarilor­ fugari. După aceia s’a anunțată înaintarea Nemțiioră și sora su cunoscută proclamarea republicei. In­­ Jit­a urmator a sosi scrrea despre catastrofa de la S dan, și numai de câtă se începu retregerea trupeloru spre Paris. In decursul­ acestui timpu nimeni nu s’a­pre interesată de comandantele cetății. Nu încape íodoiéla că pe timpul­ retrage­­rii armatei franceze spre Paris, comandan­tele șî­i fostă concepută degia fatala sea resoluțiune. Ele scia că nu póte apăra Laormlă și că în cetate are oă mulțime de pradf de pușcă. Marți sosiră deja mai mulți ulani prusianî inaintea fortirețeî, cari însă fură respinși. In ț­iua urmatóre, numerusă inamicului crescu totu mai tare, până cândO In fine, Nemții avură uă armată întrega tna­­intea Laonului. Veni ț­iua de Sâmbătă și două dată cu ea și ora capitulațiunei, căci­ară fi fostă lucru absurdă a cu­geta la vruă resistență. De aceia comandantele predă cetatea, și principele de Miklemburg-S­chwerin o ocupi. Ună­numeră de oficiali și cava­leri­aă m­erse în citadelă. Pe cândă ma­sele inamicului se apropiau din depărtare către cetate, pe pardosela citadelei se aud la sunetulă pinticiloră și tropotele militariloră ce intraseră în ea. Puținii după aceia, pă­­mântul, se cutremură numai de câtu, și aerului se sgadui de ună sunetă teribilă. ROMANULU 12 SEPTEMBRE 1­870 Cerulu și pămentulă păre aă a se frânge. După aceia urmă uă tăcere ínfioratóre, dealul ă s’a desfăcută și cotropită, și cetatea Laon­a încetată d’a maî esiste.“ STRASBURGULU. Poporațiunea inofensivă a acestui eroice orașiă — după relațîunile date d’uă scrisóre chiara dintrensula — a suferită c’ună cu­­ragiă admirabile ședere? sea ’n pimnițe gla­ciale séc în găuri, pe căndă palatulă jus­tiției și uă cantitate de edificie sec de os­­polurî ereaă in flăcări. Etă cumă se esplică iiprejurarea, anun­­țată prin telegrafii, a celoră <II de mii de Badcsî uciși sec răniți. Se lăsase deschisă o portă a Strasbur­­gului, ca și curaü ară fi voită se se incerce să eșire imediată. Badesii s’aö precipitată cu gramada ș’au­ fostă coprinși între uă îndouită bateriS de mitrailleuse, care i-a trăsnit* la momentu. Totu, ce a fostă prinsă latr’aiesit diba­cii cursă, a perit*. Strasburgul e la 10 Septembre tot* era fórte bine aprovisionată, cee­a ce face mai puțină amară noutatea prinderii convoiului de munițiune, destinată pentru acești ase­diați. * * * Situațiunea orașiuluî e teribile; e peste Putință se trecu cine­va pe ulițe fără a fi In periculo­se fie ucisă. Alimentele ’ncepă a se camă isprăvi. Mulți om­eni suntă cu totul­ fără resur­se ; alții — și suntă forte numeroși — să perdută tot­ ce posedai­. Nu mai e cessiune de resbelii. Garnea de bou­, porcö, vițelă, a ajunse la prețuri colosale și ómenii cu dare de mănă, înșîșî și ei, se crede fórte fericiți cândö găsescă câte puțină carne de cală. Guvernatorul și prefectură s’aă refugiată în pimnițele Prefecturei. In ziua de 3 Septembre, la 10 ore di­mineța, tunurile ’aceiastra­ua oră. Una armistițiă s’a acordată orașiului ca­se ’și ingrope morții. Grădina Plantelor d­e cimitiră , săraculă și bogatulă sunt­ îngropați unul­ lângă al­­tulil în lungi șiruri. In diminața de 3 Septembre a fostă uă mică luptă de avan­gardă mai puțină im­portantă de căla cea din­­ jiua trecută. Au fostă 8 răniți și nici ună mortă. Uă rondă de noptea a ajunsă pâne la ziduri, unde a facute căți-va prisoniari. A doua paralelă s’a terminate. Apele rîului III sunt­ abătute astu­lele, In cată nu mai pote­­mple șianțurile fortă­rețe de cotă cu mare greutate. Alte dispo­­sițiuni, cari au același scop­, fură luate la uă distanță multă mai apropiată de lucră­rile naiitate. La Schittigheim, afară de monastire, care are aerulil unui castel, transformată în am­bulanță militară, și de căte-va căsuțe, nici uă altă construcțiune n’a­re masă nederîmată. Sermanele familiei resipite prin orașiă și prin locurile vecine nu trăiescăde­câtă din calitatea soldaților*. La 2 Septembre, 15 trăsuri, cari conți­neau 30 de familii, au putut i eși din prașiă. Alte 30 familii aă eșitu la 3 Septembre sera. Suburbea naționale, Herstrasse și alte strade au arsă de curende. Scheideker, Prefectura, Primăria, Gimna­­siulă protestante, tot* a fostă arsă, nimi­cită, devastată. Teatrulă a luată și ele focă, de doue ori a reușita a se stinge acestă focă, dére perderile sunt­ mari. Piatra Catedralei e ’n­­conjurată de ruine, de derîmăturî de tot* feliile, de statue rupte, de colóne, și de turnișare care jac* pe pomente. Catedrala a suferită oribilă, făr’a maî vorbi de stricăciunile de pe dinafară, orga, orologiulu astronomică, renumită în tóta lumea, altarul* celu mare nu maî suntă de cită uă grămadă de cenușiu. Asemenea a suferitu stricăciuni și clo­potnița-Lucru estraordinară !.. singura casă, care n’a fostă atinsă, e acea micuță ,colibă reă zidită, aprópe se cațsă, și care se vede pe fete fotografiete ce represintă catedrala. Ună visluie, care de două ori s’a peri­clitată se mergă se­tea căți-va fugari din întru, declară că nici uă putere omenesca nu-lă va mai pute face se­mai între­ga o­­rașiă, arătă de mare e groza ce te co­prinde la acestă sinistru aspectă. Asediarea cetății Montmedy ț­iarulă Echo de Bruxelles pu­blică, în no. seă de la 8 Septem­­bre, următorele date, despre bom­bardarea cetății Montmédy: „Vinerea din­­ urmă a venită ca parlamen­tarii unui oficială de dragoaierî, și Sâmbătă a sosită al­tul­, provocândă ambii cetatea ca se capituleze. Comandantele cetății, Raboul, le respinse prin uă refulare resolută. Diua de Duminecă fu liniștită. „Se vedeaă avangarde de ulanî numai în miesu. Ieri, înainte de midă-ții, la 9 ore și jumătate, bateriele postate în pădure, fără ca trupele se fi fsolute ce­va despre ele, au începută m­ă focă teribilă, care se continuă până la 1­1 ore și jumătate. Pre timpul­ a­­cesta, cetatea ardea în mai multe puncte. La me$a-iji, primarul­ unui comune din a­­propiere dusese comandantelui unui biletă de la principele Hohenlohe, prin care provoca pre cetățeni sa se predee pe lângă condiți­­uni favorabile; totil-d’uă-dată ’i în cunostința că le-a dată m­ă termină do­uă oră, pen­tru a se decide, și că la din contra va re­începe bombardarea. Însă comandantele ce­tății nu l’a ținută demnă de respinsă, și asia la 1 oră, bombele începură din nou­ a ploua asupra părții nevătemate încă a ce­tății. Garnisana, eoostatalare din 2000 sol­dați respinse focului cu energia. Numerală impușcătureloră, îndreptate contra cetății, se specifică la 2500. Asediații perdură 3 morți și 15 răniți incapabili de bătaia. La 3 ore fu liniște, și asediatorii se retrăgeau în co­lane. Se pare că glonțele din cetate au că­zură ln carele foră cu praf* de pușcă, din­tre cari aă esplodată trei. Omenii de prin pregiură asigură că aă vețjură trei care cu morți prusescî și uă mulțime de răniți. A treia parte din cetate e prefăcută în cenușă.“ Etă cumă relată că scrisose din ensașî cetatea Montmedy, cu data din 7 Septembre, atacurile influc­­tuose care ’i s’aă dată: Nesco parlamentari prusianî s’aă presin­­tată la Montmedy In zilele de 2 și 3 Sep­­tembre, ș’au­tomată pe comandantele cetății se dea orașiulă, oferindu’î uă capitulațiune onorabile. Acestă propunere Hindu respinsă, inamiculă, care stabilisa două baterii (ari în fațța cetății, a Începută s’o bombardeze la 5 Septembre dimineța. Nainte d’amérji primăria, subprefectura și aprópe jumătate din case erau­ în flăcări sau derimate de ghiulele prusiane. Uă a treia som­ațiune, d’astă dată a­­dresată comandantelui, fu aruncată ca și cele mai dinainte. Foculil Pnisianilor­ reîncepu atunci către­uă oră, și mai multă de 2000 obusurî mai fură aruncate in oraștă, care urmă d’a res­­punde energică acestoră atacuri. Disperându d’a maî pute triumfa în contra unei aseme­­­nea resistențe, inamiculă a doua zji fu ne­voită se se depărteze. Fie­care a făcută cu vitezie fad­ă pericle­­lor­. GarnisoDa, compusă de trupe de liniă și gardă mobile, a «cittă și va maî sdi­âncă se’șî facă datoria. Prusianii voră trebui dóre se se referane la uă ’mpresurare regulată, déc’amü stărui ’n ideia d’a coprinde cetatea Montmedy, ai căreia apărători sunt­ deciși a lua dreptu modele eroicele garnisone ale celorl­alte orașie de la Est. Bravulu oficială, care comandă ’n orași*, este căpitanul* R­ boul. SCIRI DIN FRANCIA Consiliul* municipale al* orașiului Marsilia a votată ună împrumută patriotică de 500,000 de franci pentru înrolări. * * Consiliu’* municipale ală orașiului Limo­ges asemenea a votată m­ă împrumută de 400,000 frâna. * * * Montmartre a ’ncepută a se ’ntări cu tu­nuri. Cu multă greutate s’fi suită pe ’nas— ținu enormele tunuri de oțelă, care bată pene la optu mii de metre și ală ci rara focă are se trecă pe d’asupra forturilor­. Aceste tunuri îngrozitore, trase de douî­­spre-dece cai pene jos*, au nevoie și d’alțî doui­ Sfiri"-trece cai mai multe, ca se fie duse pene la locul* care Ie e destinată. * * *• Gazetta Transilvaniei de la 21 Septembre publică următorele inte­resante și înveselitore, pentru noi Românii, scriî telegrafice: Paris, 18 Septembre. „Gaulois“ repor­­teză că în partea sud-estică a Parisului, la Grétois, a fostă că luptă între corpul­ gene­­ralului Vinoy și 38.000 Prusiani. Raportulu franceză spune că aă căzută 15 Francesi morți și 3­0 răniți. Prusianii ar­ fi suferită mai mari perderi. — In direcțiunea fortului d’Ivry, tocmai în sudul­ Parisului, unde e mai slabă fortificarea, și la fortulă Charenton, s’aă aurită In 18 Septembre tunete de tu­nuri înfricoșiate. Diab­ulă oficiale publică uă telegramă din Neuschateau că su aflată una balonă cu sciri autentice din Metz. Se afli în balenă și 500 scrisori de la oficiări, datate din 16. Scrisorile cuprind s cumă­ că Metzulă are în prisosință provisiune și armata lui Bazaine la momentu va străbate. Armata e animată de ceai mai bună spirită și cu entusiasmă asemenea celui cu care plecase din Paris. Urm­­ată duciiea balonă s’a mai trimisă din Metz. Florenza, 19 Septembre. Civila­ vechia s’a predată în 16 fără insistenți. Primire entusiastică. "Generalule italian*, supra-comandante, a trimisă parlamentarii la generalul­ Kanzler în Roma, cumă­ că va intra cu armata ita­liană în Roma, case primi respinsă respin­gătorii. Cetățianii din Roma sunt­ resoluțîa nu suferi nici vă rii,st­Dji la intrarea tru­­pel­or­ italiane. — Unii circulară ală minis­trului italiană de culte moniteza clerul­, ca se se conțină de ori-ce iritațîune. Mazz­in scrise ministrului Lanza că, deca si va o­upa Roma, misiunea lui e împlinită. Cracovia, 19 Septembre. Guvernatorul­ din Riga (Rusia occidentale) a osândită cetatea Riga — fiindă­că a iluminată pentru Învin­gerile prusiane, orborindă flamure — cu pe­­depsa de 100,000 ruble, cari se impărțiră In 2 părți, una se trămise la comitatul­ germana și cea­laltă parte la comitatul­ francese, ca ajutorii pentru cei răniți. * * * Diamiele din Berlin narătă uă scenă emo­­ționătorră despre ună Francese rănită. El­ fusese, înainte de erumperea resbe­­lului, secrutară privată, și, fiind* rănită, trebui se i se taie mâna cea dreptă. După amputare, luâ mâna tăiată în mâna cea stângă și sărutând’o,­­sine: „Cu mâna a­­cesta ame susținută pre bătrâna mea mamă.“ După aceia o puse lângă sine și se interse câtre părete cu uă­rosemnațiune admirabile, * * * Despre sosirea lui, Victorifugo la Paris se ijice că marele și celebrulă poctu­ală soclului presinte, sosindă la Paris, fu primită la gara cu mare intusiasme, de unde apoi, Însoțită de feciorul ă sex Carol și de noră- sea, intră In capitală In trăsură deschisă. In strada Laffitte ’î eși uă mulțime de po­­porii înainte, tî opri trăsura și ’i aduse­ră ovațiune, voindu totu­ vădată a-î desprinde caiiî spre a-î trage trăsura; celebrule poctu éase nu permise, dérè se adresă către mul­țime cu cuvintele urmatóre : „A salva Pa« insulă, nu va se ț­ică a salva Francia, ci a salva lumea. Parisulă este centrulu omenimea, el­ este cetatea cea sântă. Cine atacă Pari­­sule, atacă intrega genială ommască. Pari­sulă este capitala civilisațiunei, care nu re­­­presintă nici imperiul, nici regatul, ci repre­ș

Next