Romanulu, septembrie 1870 (Anul 14)
1870-09-12
798 pre care, pentru onórea națiunii și pentru respectul* el, nu ’mi permite se o numescu românescă, n’aö lipsită discursului d-lui Sion. Etă unul pe care ’10 reproducă, pe câtă memoria mă ajută: „Unu magnetă (boero) română, forte avută își trimisese pe fiulă seu la Paris; auzindŭ éuse că fiul O seu nu postesce și nu merge la biserică, ca acasă, i-a scrisu se se întorcă îndată, și, luându’10, l’a dusu la Mitropolitul Veniamin, care era considerată ca sântă, se-i citaseă exorcism*. Mitropolitul o a întrebată pe fiulO de boere, ce ai învățată ? Ensă tatala respunse răpede și supărate: Da nu l ama trămisă, părinte, se ’nvețe, căcî amă destulă stare; lama trămisă numai se se practisescă in limba franțuzescă.“ Trecând* cu oróre și dispreț, pe lângă timpii ce oglindescß asemeni episode, resimțimO âncă acea indignațiune ce coprindea pe toți, în momentul* când le ascultame. Regretămă că nu ne putem întinde asupra părților* cari tratam despre originea fabulei în genere, despre originalitatea fabulelor* în Ales. Donici, și despre machinele viclene ale Sapienței din Fanaro. Sperăm* însă că dl. Sion nu va face mai puțin* decâtă d. Papiu și că se va grăbi a procura, imensei mulțimi din tóte părțile, care n’a putută asiste la acea solemnitate, plăcuta ocasiune d’a citi, cât* mai curând*, eruditul* și interesantul* seă discursă. După ce d. Sion se coborî de la tribună în salvele repezite de aplause, d. Președinte suspinse ședința pentru 10 minute. La redeschidere, d. V. A. Urechiă, suindu-se la tribună, mai multă decâtă emoțională, ținu und discursă erudită, întinzându-se în considerațiuni de analiză asupra originei fabulei în genere; apoi trecu la meritele noului membru și, în salvele aplauselor generale, termină spumdă că Societatea Academică a deschisă porțile templului naționale și a oferită ocasiunea d’a conlucra la desvoltarea și propășirea culturei naționale celui ce a produs e • Multa e dulce și frumósa Limba ce vorbimu etc. Deca amă făcută acesta, scurtă și necompletă relațiune a ședinței de la 6 Septembre, mamă făcutu-o cu scop* d’a lăuda se* critica pre acești venerabili Romănîni, căci critica ar căda, în facia faptelor*, eră lauda mar pute egala mărimea și utilitatea loră. Amă făcutu- o casă cu scop* d’a da două cam-dată și imenșii mulțimii, ce d’a putută fi în Bucuresci, uă scurtă privire asupra ședinței de la 6 Septembre. D. SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA Luni, în 14 Septembre, la ora 1, se va ține ședință publică în Aula Universității, sala Senatului. Obiectele vor fi: a) Darea de semn despre lucrările societății, fondurile ei, și întrebuințarea loră; b) Discursă asupra importanței istoriei la Romani, și mai vîrtosă a istoriei Românilor, de d. Georgiu Barițiă Intrarea la locurile reservate, cu biletă. La galeriă, liberă pene la orele 12 și %. CITADELA LAON. Eră ceaa ce dice diarulă le Public în privința esplosiunii citadelei Laon. Ieri dimineți, la nouă ore, uă deputațiune din partea locuitorilor a orașiului Laon, precedendil unii corpii de cinci-șase sute Prusiani, s’a presintat, înaintea generalului Terűin, comandantele citadelei, apărată de garda mobile, locuitorii l’aö rugată se lase pe inamică se tea in stăpânire citadela. Generalele a consimțită și a dată tadată ordine d'a se evacua citadela de garda mobile, déré, îndată ce inamicuile a ’ncepută se intre ’n forță, vitezalti Ternin, ală cărui nume va trece la posteritate, a facute se sară citadela, pusodă focă unei mine, pregătită prin îngrijirele sale. Ele și 600 Prusian! s’aă aflată martea ’n acestă eroică faptă, care ni s’a narată la momentă de către un persona cu totul demnă de credință, care vine de La Fere. * # * Janus, 10 Septembre. Și fala stațiunii Laon. — Sein luate la 9 Septembre. Generalele Theremin-d’Hame a prădată citadela ca sa scape orașială. La ameni Prusiaciî intrau în citadelă: garda mobile fusese pusă ’n libertate la doue-spre-zece ore și jumătate. Prăfăria a esprosionată cu uă parte din citadelă, precumă și statură majoră prusiană, câteva sute de inamici și câțîva mobili. Generalele a mai re masă cu viața ; a fostă éasă rănită la capă. Prusianii nu facă violențe prin prașiă ; suntă forte descuragiațî; suntă convinși că’șî voră găsi mormêntulö la Paris. Trupele prusiane se’ndrepta spre Laon; ocupă nord-estulu arondismentului Laon. lină câmpă de 5—6000 ómeni s’a stabilită la Clermont-les-Fermes, * ** .Sc Diarele francese mai publică totu despre catastrofa din Laon, din 9 Septembre, următorele: „Ctatea Laon nu mai există. Ea erea edificată pre uă ardicătură, care domina un o șesă de o jumătate mică. Ardicătură avea 6 etaje cu scobituri, și erea scutită prin uă citadelă, în care se aflaă 13 tunuri și ună magazină cu 26,000 kilograme iarba de pușcă. Sâmbâtă, în 4 Septembre, a sosită la Laon 15,000 Frances sub conducerea generalului Maud’huy, cari nu s’aă putută împreuna cu corpul de armată ale generalului Vinoy. Maud huy primi comanda supremă asupra Laonului, și se luară măsurile cele mai energice pentru apărarea cetății. Puterea armată crescu Duminecă în numeră considerabile, prin sosirea militarilor fugari. După aceia s’a anunțată înaintarea Nemțiioră și sora su cunoscută proclamarea republicei. In Jita urmator a sosi scrrea despre catastrofa de la S dan, și numai de câtă se începu retregerea trupeloru spre Paris. In decursul acestui timpu nimeni nu s’apre interesată de comandantele cetății. Nu încape íodoiéla că pe timpul retragerii armatei franceze spre Paris, comandantele șîi fostă concepută degia fatala sea resoluțiune. Ele scia că nu póte apăra Laormlă și că în cetate are oă mulțime de pradf de pușcă. Marți sosiră deja mai mulți ulani prusianî inaintea fortirețeî, cari însă fură respinși. In țiua urmatóre, numerusă inamicului crescu totu mai tare, până cândO In fine, Nemții avură uă armată întrega tnaintea Laonului. Veni țiua de Sâmbătă și două dată cu ea și ora capitulațiunei, căciară fi fostă lucru absurdă a cugeta la vruă resistență. De aceia comandantele predă cetatea, și principele de Miklemburg-Schwerin o ocupi. Unănumeră de oficiali și cavaleriaă merse în citadelă. Pe cândă masele inamicului se apropiau din depărtare către cetate, pe pardosela citadelei se aud la sunetulă pinticiloră și tropotele militariloră ce intraseră în ea. Puținii după aceia, pământul, se cutremură numai de câtu, și aerului se sgadui de ună sunetă teribilă. ROMANULU 12 SEPTEMBRE 1870 Cerulu și pămentulă păre aă a se frânge. După aceia urmă uă tăcere ínfioratóre, dealul ă s’a desfăcută și cotropită, și cetatea Laona încetată d’a maî esiste.“ STRASBURGULU. Poporațiunea inofensivă a acestui eroice orașiă — după relațîunile date d’uă scrisóre chiara dintrensula — a suferită c’ună curagiă admirabile ședere? sea ’n pimnițe glaciale séc în găuri, pe căndă palatulă justiției și uă cantitate de edificie sec de ospolurî ereaă in flăcări. Etă cumă se esplică iiprejurarea, anunțată prin telegrafii, a celoră <II de mii de Badcsî uciși sec răniți. Se lăsase deschisă o portă a Strasburgului, ca și curaü ară fi voită se se incerce să eșire imediată. Badesii s’aö precipitată cu gramada ș’au fostă coprinși între uă îndouită bateriS de mitrailleuse, care i-a trăsnit* la momentu. Totu, ce a fostă prinsă latr’aiesit dibacii cursă, a perit*. Strasburgul e la 10 Septembre tot* era fórte bine aprovisionată, ceea ce face mai puțină amară noutatea prinderii convoiului de munițiune, destinată pentru acești asediați. * * * Situațiunea orașiuluî e teribile; e peste Putință se trecu cineva pe ulițe fără a fi In periculose fie ucisă. Alimentele ’ncepă a se camă isprăvi. Mulți omeni suntă cu totul fără resurse ; alții — și suntă forte numeroși — să perdută tot ce posedai. Nu mai e cessiune de resbelii. Garnea de bou, porcö, vițelă, a ajunse la prețuri colosale și ómenii cu dare de mănă, înșîșî și ei, se crede fórte fericiți cândö găsescă câte puțină carne de cală. Guvernatorul și prefectură s’aă refugiată în pimnițele Prefecturei. In ziua de 3 Septembre, la 10 ore dimineța, tunurile ’aceiastraua oră. Una armistițiă s’a acordată orașiului case ’și ingrope morții. Grădina Plantelor de cimitiră , săraculă și bogatulă sunt îngropați unul lângă altulil în lungi șiruri. In diminața de 3 Septembre a fostă uă mică luptă de avangardă mai puțină importantă de căla cea din jiua trecută. Au fostă 8 răniți și nici ună mortă. Uă rondă de noptea a ajunsă pâne la ziduri, unde a facute căți-va prisoniari. A doua paralelă s’a terminate. Apele rîului III sunt abătute astulele, In cată nu mai potemple șianțurile fortărețe de cotă cu mare greutate. Alte disposițiuni, cari au același scop, fură luate la uă distanță multă mai apropiată de lucrările naiitate. La Schittigheim, afară de monastire, care are aerulil unui castel, transformată în ambulanță militară, și de căte-va căsuțe, nici uă altă construcțiune n’are masă nederîmată. Sermanele familiei resipite prin orașiă și prin locurile vecine nu trăiescădecâtă din calitatea soldaților*. La 2 Septembre, 15 trăsuri, cari conțineau 30 de familii, au putut i eși din prașiă. Alte 30 familii aă eșitu la 3 Septembre sera. Suburbea naționale, Herstrasse și alte strade au arsă de curende. Scheideker, Prefectura, Primăria, Gimnasiulă protestante, tot* a fostă arsă, nimicită, devastată. Teatrulă a luată și ele focă, de doue ori a reușita a se stinge acestă focă, dére perderile sunt mari. Piatra Catedralei e ’nconjurată de ruine, de derîmăturî de tot* feliile, de statue rupte, de colóne, și de turnișare care jac* pe pomente. Catedrala a suferită oribilă, făr’a maî vorbi de stricăciunile de pe dinafară, orga, orologiulu astronomică, renumită în tóta lumea, altarul* celu mare nu maî suntă de cită uă grămadă de cenușiu. Asemenea a suferitu stricăciuni și clopotnița-Lucru estraordinară !.. singura casă, care n’a fostă atinsă, e acea micuță ,colibă reă zidită, aprópe se cațsă, și care se vede pe fete fotografiete ce represintă catedrala. Ună visluie, care de două ori s’a periclitată se mergă setea căți-va fugari din întru, declară că nici uă putere omenesca nu-lă va mai pute face semai întrega orașiă, arătă de mare e groza ce te coprinde la acestă sinistru aspectă. Asediarea cetății Montmedy țiarulă Echo de Bruxelles publică, în no. seă de la 8 Septembre, următorele date, despre bombardarea cetății Montmédy: „Vinerea din urmă a venită ca parlamentarii unui oficială de dragoaierî, și Sâmbătă a sosită altul, provocândă ambii cetatea ca se capituleze. Comandantele cetății, Raboul, le respinse prin uă refulare resolută. Diua de Duminecă fu liniștită. „Se vedeaă avangarde de ulanî numai în miesu. Ieri, înainte de midă-ții, la 9 ore și jumătate, bateriele postate în pădure, fără ca trupele se fi fsolute ceva despre ele, au începută mă focă teribilă, care se continuă până la 11 ore și jumătate. Pre timpul acesta, cetatea ardea în mai multe puncte. La me$a-iji, primarul unui comune din apropiere dusese comandantelui unui biletă de la principele Hohenlohe, prin care provoca pre cetățeni sa se predee pe lângă condițiuni favorabile; totil-d’uă-dată ’i în cunostința că le-a dată mă termină două oră, pentru a se decide, și că la din contra va reîncepe bombardarea. Însă comandantele cetății nu l’a ținută demnă de respinsă, și asia la 1 oră, bombele începură din nou a ploua asupra părții nevătemate încă a cetății. Garnisana, eoostatalare din 2000 soldați respinse focului cu energia. Numerală impușcătureloră, îndreptate contra cetății, se specifică la 2500. Asediații perdură 3 morți și 15 răniți incapabili de bătaia. La 3 ore fu liniște, și asediatorii se retrăgeau în colane. Se pare că glonțele din cetate au căzură ln carele foră cu praf* de pușcă, dintre cari aă esplodată trei. Omenii de prin pregiură asigură că aă vețjură trei care cu morți prusescî și uă mulțime de răniți. A treia parte din cetate e prefăcută în cenușă.“ Etă cumă relată că scrisose din ensașî cetatea Montmedy, cu data din 7 Septembre, atacurile influctuose care ’i s’aă dată: Nesco parlamentari prusianî s’aă presintată la Montmedy In zilele de 2 și 3 Septembre, ș’automată pe comandantele cetății se dea orașiulă, oferindu’î uă capitulațiune onorabile. Acestă propunere Hindu respinsă, inamiculă, care stabilisa două baterii (ari în fațța cetății, a Începută s’o bombardeze la 5 Septembre dimineța. Nainte d’amérji primăria, subprefectura și aprópe jumătate din case erau în flăcări sau derimate de ghiulele prusiane. Uă a treia somațiune, d’astă dată adresată comandantelui, fu aruncată ca și cele mai dinainte. Foculil Pnisianilor reîncepu atunci cătreuă oră, și mai multă de 2000 obusurî mai fură aruncate in oraștă, care urmă d’a respunde energică acestoră atacuri. Disperându d’a maî pute triumfa în contra unei asemenea resistențe, inamiculă a doua zji fu nevoită se se depărteze. Fiecare a făcută cu vitezie fadă periclelor. GarnisoDa, compusă de trupe de liniă și gardă mobile, a «cittă și va maî sdiâncă se’șî facă datoria. Prusianii voră trebui dóre se se referane la uă ’mpresurare regulată, déc’amü stărui ’n ideia d’a coprinde cetatea Montmedy, ai căreia apărători sunt deciși a lua dreptu modele eroicele garnisone ale celorlalte orașie de la Est. Bravulu oficială, care comandă ’n orași*, este căpitanul* R boul. SCIRI DIN FRANCIA Consiliul* municipale al* orașiului Marsilia a votată ună împrumută patriotică de 500,000 de franci pentru înrolări. * * Consiliu’* municipale ală orașiului Limoges asemenea a votată mă împrumută de 400,000 frâna. * * * Montmartre a ’ncepută a se ’ntări cu tunuri. Cu multă greutate s’fi suită pe ’nas— ținu enormele tunuri de oțelă, care bată pene la optu mii de metre și ală ci rara focă are se trecă pe d’asupra forturilor. Aceste tunuri îngrozitore, trase de douîspre-dece cai pene jos*, au nevoie și d’alțî doui Sfiri"-trece cai mai multe, ca se fie duse pene la locul* care Ie e destinată. * * *• Gazetta Transilvaniei de la 21 Septembre publică următorele interesante și înveselitore, pentru noi Românii, scriî telegrafice: Paris, 18 Septembre. „Gaulois“ reporteză că în partea sud-estică a Parisului, la Grétois, a fostă că luptă între corpul generalului Vinoy și 38.000 Prusiani. Raportulu franceză spune că aă căzută 15 Francesi morți și 30 răniți. Prusianii ar fi suferită mai mari perderi. — In direcțiunea fortului d’Ivry, tocmai în sudul Parisului, unde e mai slabă fortificarea, și la fortulă Charenton, s’aă aurită In 18 Septembre tunete de tunuri înfricoșiate. Diabulă oficiale publică uă telegramă din Neuschateau că su aflată una balonă cu sciri autentice din Metz. Se afli în balenă și 500 scrisori de la oficiări, datate din 16. Scrisorile cuprind s cumă că Metzulă are în prisosință provisiune și armata lui Bazaine la momentu va străbate. Armata e animată de ceai mai bună spirită și cu entusiasmă asemenea celui cu care plecase din Paris. Urmată duciiea balonă s’a mai trimisă din Metz. Florenza, 19 Septembre. Civila vechia s’a predată în 16 fără insistenți. Primire entusiastică. "Generalule italian*, supra-comandante, a trimisă parlamentarii la generalul Kanzler în Roma, cumă că va intra cu armata italiană în Roma, case primi respinsă respingătorii. Cetățianii din Roma sunt resoluțîa nu suferi nici vă rii,stDji la intrarea trupelor italiane. — Unii circulară ală ministrului italiană de culte moniteza clerul, ca se se conțină de ori-ce iritațîune. Mazzin scrise ministrului Lanza că, deca si va oupa Roma, misiunea lui e împlinită. Cracovia, 19 Septembre. Guvernatorul din Riga (Rusia occidentale) a osândită cetatea Riga — fiindăcă a iluminată pentru Învingerile prusiane, orborindă flamure — cu pedepsa de 100,000 ruble, cari se impărțiră In 2 părți, una se trămise la comitatul germana și cealaltă parte la comitatul francese, ca ajutorii pentru cei răniți. * * * Diamiele din Berlin narătă uă scenă emoționătorră despre ună Francese rănită. El fusese, înainte de erumperea resbelului, secrutară privată, și, fiind* rănită, trebui se i se taie mâna cea dreptă. După amputare, luâ mâna tăiată în mâna cea stângă și sărutând’o,sine: „Cu mâna acesta ame susținută pre bătrâna mea mamă.“ După aceia o puse lângă sine și se interse câtre părete cu uărosemnațiune admirabile, * * * Despre sosirea lui, Victorifugo la Paris se ijice că marele și celebrulă poctuală soclului presinte, sosindă la Paris, fu primită la gara cu mare intusiasme, de unde apoi, Însoțită de feciorul ă sex Carol și de noră- sea, intră In capitală In trăsură deschisă. In strada Laffitte ’î eși uă mulțime de poporii înainte, tî opri trăsura și ’i aduseră ovațiune, voindu totu vădată a-î desprinde caiiî spre a-î trage trăsura; celebrule poctu éase nu permise, dérè se adresă către mulțime cu cuvintele urmatóre : „A salva Pa« insulă, nu va se țică a salva Francia, ci a salva lumea. Parisulă este centrulu omenimea, el este cetatea cea sântă. Cine atacă Parisule, atacă intrega genială ommască. Parisulă este capitala civilisațiunei, care nu represintă nici imperiul, nici regatul, ci repreș