Romanulu, aprilie 1871 (Anul 15)
1871-04-08
ANULU ALU CINCI-SPRE PECELE administrațianea ín Pasagin Ri fUaiaan, fio. 1. — âedacfianca Strada Collea,Vo. 42. VOESGE ȘI VEI POTIE ABONAMENTE IN CAPITALE : unii anii a&let; șase luni 24 lei; treî luni <2 lei; V luni 8 lei. IN DISTRICTE : :iunu anii^&S lei; șase luni 29 lei; trai luni 16 lei ; un luna 6 lei. Abonamentele începu' la ‘ 1 «>’și 16 ale lunei Üiíu esemnaru'20 bani. Francia, Italia și Anglia.'beltriînistn^franci 20. Austria și German^ turnestruY fli Argi'. (18 franci.) Anunțiuri, pagina IV, lifia 8 r*Mtre — 40 bani Inserțiuni și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile și ori-ce trimiteri NEFRANCATE vor fi REFULATE. — Articlele nepub^cate se vor arde. De la 6 Aprile nainte, prețiul unui numérü al Romanului este de 30 bani. In urma reformei ce s’a facut în espedițiunea ziarului, acel dintre abonații noștrii de prin districte cari totu nu primesc numerele d-lorű la timpu, sunt rugați a se adresa administrațiunii pentru ca și ea se se potă adresa direcțiunii poștelorü spre a cere îndreptare. SUBSCRIERE PENTRU AJUTORULU INVIDAȚILOR JO. Lista No. 6, încredințată d-lui Anton I. Arionu. Locot. Nastase pentru Galați, 10 lei n.; locot. Gheorghiu pentru Galați, 5 lei; locot. D. Pandele, idem, 2 lei; căpitanu Poenaru pentru Bucuresci, 6 lei; sub locot. I. C. Elefterescu pentru Galați, 5 lei; locot. Viseli, idem, 6 lei; căp. M. Fălcoianu, 20 lei; căp. At. Canariu, 2 lei; locot. G. Danescu, 5 lei; sublocot. Malaxa D., 4 lei; Ivanovfi, 5 lei; capor. G. Tivircanu, Brăila, 1 leu; soldații N. Paciurea, N. 50 l.; căp. N. D...., 1 lei;căp.Sniban 2 lei; Nedescifrabile, 1 leu; Nedescifrabile, 1 leu; D. Popescu, căpit., 1 leu; Flore, 2 lei; Rocan Ion, sergent, 2 lei; Bedanu, 2 lei; sergent-major Prere, 1 leu 34 bani; sub locot. Brutus Segarceanu, 5 lei; Iancu Ioachim, 2 lei; D. Nicolescu, 5 lei; N. I. Dănescu, 2 lei; caporal Caton Segarceanu, 2 lei. Totală lei n. 101 și 84 bani. Lista No. 7, încredințată d-lui Anton I. Arion. Studenți: C.N.V..., 11. n.; C. C. Arion, 1 leu; C. G. D...., 50 bani; Anton Arion, 1 leu; Manolescu Vasile, 30 bani; Nicolae Zamfirescu, 1 leu; Arion Ion, 2 lei; Anonimă, 20 bani; Nedescifracile, 1 leu; M. David, 30 bani; George Sutianu, 11. Anonimă, 30 bani; Anonimă, 40 bani; Portocală Aristide, 3 lei. Totală 1. n. 13. Lista No. 24, încredințată d-lui Ion Câmpinenu. I. Radovici, 20 lei noi; D. Soarecu, 11 lei 75 bani; Roset Bălănescu, 20 lei; Anton Puricescu, 20 lei. Totalii lei 71 și 75 bani. Lista No. 25, încredințată d-lui Ion Câmpinenu. Gr. Argetoianu, 40 lei noui; N. Haralambu, 20 lei. Totală 60 lei noui. Lista No 30, încredințată d-re Alexandrina Pencovicî; I. Radulianu, 10 lei nuoi; Maria T. Rădulianu, 5 lei; Dimitrie T. Rădulianu, 2 lei 50 b. Alesandrina T. Rădulianu, 2 lei 50 b.; George Protopopescu, 10 lei; M. Hagienușî, 8 lei; Acrivi Hagienușî, 6 lei; Ana Hagienușî, 6 lei; Const. I. Datcu 6 lei; Dim. I. Cucu, 4 lei; I. Bălănescu, 1 lei; Iancu Petrescu, 4 lei; Ion Marinescu, 4 lei; C. Ionescu, 4 lei; Dimitrie A. Popp, 2 lei; Nae Budescu, 10 lei; E. G. 4 lei; Ună necunoscută, 14 lei; T. Toncescu, 5 lei; Ilia Cocorescu, 12 lei; D. Mancali, 40 lei; P. Casotti, 20 lei; M. Pencovicî, 20 leî; Alesandru Pencovicî, 5 lei; Alesandrina Pencovicî, 5 lei. Totală lei nuoi 210. JOUI, 8 APRILE 1871. X.AIHINEZA-TE ȘI VEI FI AREAȚiunea Jiariului. kfiî sei și cu postaș administrat iurte. itallegrain, Ru Phomae et C-une Pentru ab on a»airjf filettVf c pr B. Popovici, Fleisafcmark^"Prr"" ^ Pentru abințiuri: la d-nîl Haasenstein și Vogtșr Neuermarkt, St. Bucurescu J Picarti, 1871 Ceaa ce pân’acumă scimă toți, în modă positivă, despre politica ministeriului actuale, este voința cea mai stăruitore da face cu orice prețuse se creda, în totă țara și în totă Europa, că România este burdușită de conspirațiuni și tote partitele întrunite pentru resturnarea Tronului. Acastă politică, moștenită de la ministeriul Iepureanu, o urmă ministeriului actuale, într’unu modă progresivü, din diua venirii séle la putere, în cuvintele séle către deputați, în manifesturile séle și n organele séle de publicitate, ce se ’mulțesce pe fiăcare septemănă. Diariulu celă mai d’aprópe alti guvernului, Pressa, spuindă astăzi că noi amu lisă că „presa străină, și mai cu semă cea inamică, servesce spre a ne areta planurile ce se urzescu și căile carii conducă la petrescă la salvare“ dice că, la rândulă scă, „voiesce a lumina publiculQ întregă, printr’ună pasagiu din revista unui siabă importantă Le Nord.“ Se vede că acumă care este lumina ce guvernulu voiesce a o da națiunii, reversândă asupră-i lumina electrică a organului guvernului rusescu. „Banchetulu fusese alesă ca mă preotesta, și acestă alegere nu era fără abilitate, în facia urei ce domnesce în poporațiunea Bucuresciloră contra Germanilor”, ură pe care partita radicale a „făcută totă ca s’o ațîțe cătă mai multă. „Urzitorii sperau că manifestarea anti„germană va aduna cea mai mare parte „din poporațiune, că armata va refusa „d’a servi contra unei demonstrațiuni „care ar respunde la simțimintele ei, și „că, vă dată tulburarea înferbentată, va „fi lesne șefilor” d’a-I schimba direcțiunea „primitivă ș’a o ’mpinge chiară contra „principelui Carol. „Ună altă faptă, care se vede descoperită, este complicitatea principelui Ion Ghica, președintele ministeriului, cu autorii complotului. Atitudinea ecivocă a „acestui personagiu în séra de 22 era „ună indiciu manifestă de culpabilitatea „sea, forte probabile de altă parte, prin „antecedințele principelui Ioan Ghika, a „cărui vieță a fostă consacrată în mare „parte intrigilor” destinate a’i satisface uă „insațiabile ambițiune. El-președintele conciliului visa, nici mai multă nici mai puțină, la succesiunea principelui Carol I. „D. loan Brătianu era asemenea unuia „din instigatorii turburării, și se spune „că în totă timpulă serei de 22 elu s’a „ținută la biroulu telegrafică, la direcțiunea căruia făcuse a se numi cu câtă„va timpă mai nainte una din creaturele „sale, pentru a espedia, câtă se va putea mai iute, în provincii și în străinătate „noutatea despre triumful” revoluțiunii; „se asigură să se redigiaseră chiară de„peși pentru acestă scopă. D-niî Ghica și „Brătianu nu se înțelegeau însă asupra „scopului finale ală întreprindere pentru „care se aliaseră , și unulu și altuia, ambițioși de năpotrivă, neapărată că nu „puteau se împace tendințele lor” și fie„care dintrenșii socotea negreșită se face „pe celăaltă, după succesul„ silințeloră „lor” comune. „intr’ună cuvântă, mesujele erau bine „luate și complotulă cu dibăcie urzită. „Din norocire, bărbații pe cari se compta „că voră face parte din personalulă insurecțiunii a” lipsită în mare parte la „apelulă făcută, partea cea mai abjectă „a poporațiunii de josu a Bucurescilor, a „fostă singură fidelă la întâlnirea dată, „și, grațiă realității și energiei generalului „Solomon, grația asemenea presiunei de „spirită și fermități d-lui de Radovitz, consulă generale ală Germaniei, mișcarea „a putută fi năbușită încă iu germenele „ei. Evenimintele ce s’aă mai petrecută „d’atunci suntu cunoscute: demisiunea, „stă, mai bine revocarea din ministeru a „ministerului Ghica, formarea unui nou „cabinetă, compusă din notabilitățile partitului ordinei, și disolvarea Adunării „deputaților”. „Noua administrațiune se silesce, de la „venirea sea la putere, se curețe țera de „demagogii pe cari ministerele precedinte îi instalase prin diversele ramuri ale „servițielor publice, și cari acoperină „țera cu uă întinsă rețea revoluționară „Acastă, curățire permite a se spera că „viitorele alegeri se voră îndeplini în „condițiuni de libertate și de sinceritate, „de multă timpă necunoscute, și cari „voră ase cura pote venirea unei Camere „conservatóre.“ Așia deră , după guvernă , acestă relațiune este adevărată. Așia dera guvernulă voiesce ca națiunea și Europa se vadă situațiunea României prin lumina „Nordului". Se nu uitămă âncă că guvernulu celă d'ântâiă a susținută, și’n modulă celă mai oficiale, că prefectului poliției, d. Simeonă Mihalescu, a fost anunțată principelui domnitore că poporulă cugetă a ataca Palatulă, se nu uitămă că guvernulQ a susținută în modă oficiale, cu tote de mințirile ce i s’au dată, că l’acastă dechlarare a prefectului poliției d. Dumitru Sturdza plângea și, nu spiinu de ce, vă dată ce ‘plecase pe priporulă unoră neadevăruri atâtă de patente, nu adausă că n acelă moment a spăimântăioră cădură și câte-va din catapeteasmele bisericeloru ! Situațiunea României fiindă din cele mai grave, nu voimă încă a cerceta ideiele și actele politice ale bărbaților, astăzi la guvernă, pentru a deduce din cunoscută necunoscutulu, din trecută viitorială. Periclele cnse ce ne inconjură ne impună imperioră datoria d’a-l întreba necontenită: ce serviții credă că facă Tronului și Statului română, vorbindă periodică de abdicarea Principelui Carol și susțiindă totă d’uă-dată că suntemu aci în necontenite rescule, și că tote că de scopă resturnarea Principelui ? Ce servițiu facă tronului și Statului, cândă se silescă a ne face se credemă prin lumina rusescu că la tristulu incidinte din Sala Slatinenu a fostă „partea cea mai abjectă a poporațiunii de josă a Bucuresciloră, cândă sciu toți că pe strade, afară din câțîva studiații, erau bărbați și femei din clasele cele avute? Ce servițiu aducă țeren și tronului, atâtă în întrucâtă și în afară, stăruindă a face, prin lumina rusescă, se se crede că în Bucurescî nu s’a putută năbuși uă revoluțiune contra Capului Statului de câtă „grație spiritului și fermității d-lui de Radovitz, consule generale ală Germaniei“ ? Decă este astăfelu, apoi logica ne conduce fata de a cere că d. de Radovitz se binevoiasca a guverna ânsuși, d’a dreptulă și pe facla, ca se ne scape de peire, se ne scape „de pendulă în care ne aflămă d a ne sfășuia euși ne penă la sinucidere,“ cum dice ministerială în proclamațiunea mea! Ș’acesta ară fi destulă de potrivită cu propaganda ce se face, că Dunărea este ună fluvii germană ca și Khirilă, cu cântarea de 4 ori de către musica militară la cursele de Luni a cântecului Wachl-an-der-Prin, perie seine an-der-Donau și cu ideia pe care o publică „Dailly telegraph“ că Germania cugetă a guverna România considerând fi-o ca uă întindere a Germaniei, ca uă „Fatherland“. Ce bine credă, în sfârșită, că facă teren și Tronului, cândă susțină că d. Ion Ghica, atătu de cunoscută prin sistemarea de moderațiune, fiindă prim ministru, aurzită împreună cu d. Ion Brătianu uă revoluțiune contra Principelui Carol, și c’a trebuită se vie dd. Tell, Florescu, Crețulescu, Costa-For’u, ca se scape din mănele lor. Tronulă și Constituțiunea, cele dobândirămă prin Revoluțiunea de la 11 Fevruarie ? Scimu că negreșitu, decă miniștrii procedă astăfelu, aă ideia lord, convingerea lord, scopul ă lord, noi case, carii nu scimă și nu ’nțelegemă, avemă dreptu se ne ’ngrijimă forte, și multă se ne temeam. Guvernulă credendu că este bine a areta națiunea în sfășiărî și rescóle și ’n conspirări necontenite contra Tronului, suntemă detorîși noi, carii credemă din contra că sistema guvernului este forte vătematorie, se dămă necontenită publicului relatări despre căte clică și fără inamicii națiunii romăne. In acestă scopă publicămă mai la vale uă epistolă din Gratz, care espune Romănilor, uneltirile, conspirările și scopurile străiniloru. Póte că limba gială cetățianului din Gratz nu este tocmai parlamentariu, casé, comparândă cele ce s’au disă și scrisă oficiale de către guvernulu din Bucurescî contra Romăniloră ș’a esistinții nóstre ca Stată, nimine nu va pute susține cu temeiă decât că epistola în cestiune este, din contra, destulă de moderată. Ș’apoi vieța unei națiuni nu este mai presusă de orice considerare de formă și de limba giă ! Organiilă guvernului ne întrebă astăzi de ce Românulu, de mai multe dile, nu mai dice nimici despre cele ce se petrecu în Francia? „Aidară nu place Românului acele eveneminte?“ Da, domni miniștrii, de la Pressa ș’al Pressei, trecuți și presințî, da, nu ne placă de felă aceste eveniminte. Nu ne place, cândă vedemă in camera din Francia uă reacțiune atâtă de ineptă, precâtă este și îndrăcită, lovindă atâtă de tare interesele și simțimintele națiunii, încâtă se revolte pâna o face se-și perdă rațiunea. Nu ne place oă reacțiune atâtă de ineptă, încâtă aduse ln desperare pe insușa bătrânulă Thiers, care, în vârstă de 74 de ani, ajunse a fi ună demagogă în comparațiune cu drapta camerei. Nu ne place a vede că drapta Camerei din Francia, cu scopuri de restaurațiune orleanistă, bonapartistă și legitimistă preferă peirea Franciei decâtă să abdice la interesele iei personale. Nu ne placă negreșită nici actualii revoluționari din Paris, carii, în fația unei invasiunei, provocă resbelulă civile, și dovadă că nu ne placă, este că nici unul din vechii noștri amici politici, Victor Hugo, Louis Blanc, Ledru-Rouin, Quinet, Vaulierot, Langolis, Gambon, etc. etc. nu este cu dânșii. Decă cnsé, după noi, cei din Paris împing Francia spre peire prin idei și acte, din care unele nu suntă la timpul glorii și altele nu le credemă practice, credemă cnsé că nebunia cestoră din Paris a fostă provocată și întărită prin infamia și stupiditatea celoră de la Paris. Acesta este credința nostră, ș’o spunemă limpede și fără fraie. Și, fiindă că organele guvernului ne îmbuldescă pentru a vorbi, amintimă d-lară miniștrii c’acumu, ca totă-de-una, suntemă la servițiulă dumnelor, acumă ca totă-de-una — de și scimți c’avemă nainte-ne, și mai multă de câtă ori cândă, pușcăriele și chiar asasinaturile— vomă fi gata a le spune totă ce von voi se scie de la noi. Și, ca se ’ncepemă, le respundemă că decă, de câte-va zile, nu voi rămă a da amenuntele revoluțiunii din Paris, causa fi că nă voi rămă a da și amenunțele reacțiunii și restaurațiunii de la Versailles. Dacă nu voi rămă a relata publicului greșialele și crimele junilor și necunoscuțiloră resculptori urbari din Paris, este fiindă că nu cred urămă că este bine se ține să luptă ochii poporului romănă greșialele, crimele și stupidele infamii ale bătrâniloru și cunoscuților servitori ai foștiloru domnitori ai Franciei și cari fiegază acumă în drapta Camerei de la Versailles. E! Domni miniștrii! Amă combătută și combatemă desperarea junelui Candiano de la Ploiesci, deră cine lu pote judeca făr’a lă lăsa mai ăntâiă se spuie crimele și infamiele cari aă bântuită Ploiesci! și țera de doui ani încoce? Și cândă le ar spune, pe cine ore ar condamna consciința omenirii? Am combătută și comitem pe cei carii, în drepta lor indignare și desperare, uită situațiunea și nu mai vecei decâtă infamia guvernatoriloră, dară amă combătută și combatemă și mai multă pe cei cari, fiindă în capul Statului numai pentru a fi drepți și Români, împinși de interese străine, facă totă ce potă pentru a provoca desperarea și a pune națiunea îngenuchiată suptă cuțitulă cârâilor străini. Sperându că d-niî miniștrii actuali ne voră înțelege și ne vor ă mulțămi de lunga nostră răbdare și de marea nostră delicateță, ne oprimă aci pentru astăijî, și, presintându-le salutările nóstre, le urămă se lase calea d-lui Iepureni și se intre cu credință pe calea cea românască, atâtă de lucie și de bine-facotare. DEPEȘI TELEGRAFICE (Servițiul privată ală Monitorului). VERSAILLES, 16 Aprile.— Astăzi, nici ună faptă resbelnică importante. Aserțiunea organelor comunei că Dombrowski a luată 400 de prisonieri la Neuilly este lipsită de orice temelă. BRUXELLES, 16 Aprile.— Independința belgica publică oă scrisore a comitelui Plater, declarăndă că Polonii nu simtă delocă solidari de purtarea lui Dombrowski. PARIS, 16 Aprile. — Raportul generaluluij Cluseret către comună asupra îngagiării de ieri soradice: Vanve a resistată la cinci atacuri consecutive; la Neuilly, combatere pasă cu pasă, fiecare casă necesităndă unu asediu; prin mijloce de distrugere suficiente, trebuie se se sevârșescă acesta grea muncă. Federații n’au reușită încă a ocupa pe o întregă Neuilly și puntele de la Neuilly, în acea direcțiune luptă obstinată. Trupele de la Versailles în insula Grande-Jaire au scăpată noptea în grupuri isolate. Provisiunile de hrană se scumpescă mereu: prețura cărnii a crescută de mă quart, de ieri mărfurile devină rare. LONDRA. 17 Aprile. — Times (jice: Mac-Mahon a încongiurată Asnieres. .—I—