Romanulu, iulie 1871 (Anul 15)
1871-07-01
ANULU AL CINCISPRE RECELE VOESCE ȘI VEI PUTE ABONA MENTE IN CAPITALE: unu anü 48 lel; ?ése luni 24 lel; trei luni <2 lei; 1 lună 6 lei. IN DISTRICTE : unu anu, 68 lei; șase luni 29 lei; trei luni 16 lei; un lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale luneî anu esemplaru 20 benl. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) ANUNȚIREÎ Anunțuri, pagina 10, linia 30 litere — 40 bani Inerți sunt și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile și ori-ce trimiteri NEFRANCATE vor fi REFULATE. — Articoele nepublicate se vor arde. Administrațiunea în Pasagiu!« Românii o. 1.—Redacțiunea Strada Colica,’So* 42. Bucuresci, ^ £ £ £ Pe cându ministerialu Radovici, ține în senu i afacerea Strousberg, spre a o ’ncăldi ș’au redată nouă vieță, dd. Epureanu și Maiorescu, luptă în Cameră, c’uă logică ș’uă stăruință din cele mai mari, spre a pregăti națiunea pentru destinările ce i se urzescu, conformu „in„gagiaminteloru celora mari" ce s’au luații. S’a disu prin memorande către puterile străine, s’a disu prin discursurile Tronului, s’a disu prin petițiunea peisadelei din Iași ce este în strînse legăminte cu memorandele și discursurile Tronului—că națiunea română este necultă și prin urmare nedrană de instituțiuni liberale. Este deja logica d’a se lovi instrucțiunea publică, în tóte modurile și câtü mai desü și mai bine, pentru ca națiunea se devie din ce în ce mai incultă, se se ’ntunece din ce în ce mai multă, și se se făptuiască astfelü pentru sclaviă care conduce cu siguranță la deplina ucidere, la încorporare. D. Maiorescu deju a mers drept pe calea cabinetului Radovici, propuindu a se suprime subvențiunile la uite societățile instituite pentru cultura poporului, și a se reduce și mica subvențiune ce s'acordase societății Academice. Societățile pentru cultură, suntü serele cari lumineza mintea și ’ncăldesce inima poporului. Se se suprime dară astă-de subvențiunile, pene ce măne, suptű pretestfi că facü politică, se vorü suprima oase și aceste societăți, acesta sare luminatore și neălijitorii. Societatea academică, intrunia, pe terâmurü limbici și alti culture, pe Românii din tóte provinciele daco-romăniei. Ea era menită a înavuți și cultiva limba română, adunându totă averea naționale risipită în orașiele și satele tutorii provinciilor române. Ea era menită a reconstitui, pe base nestrămutabile, unitatea limbei, unitatea cugetării, unitatea simțimintelor ei. Ea era actul celü mai mare și celü mai producătoriu în bine-facere, pe care l’a produsă Revoluțiunea de la Fevruariu. Anima României a tresultatu de bucuriă și prunculu s’a mișcat și in pântecele iei cându Locotenința domnască a decretații instituirea Academiei române. Se se lovéscădernca, catu mai curendu și câtu mai bine ; se se ucidă chiaru în pântecele mamei, prunculu unității naționale, căci așia a cerutu și cere Austro-Ungaria. Ș’așia se și făcu. Cabinetulu, președitui de d. Lascar Catargi, Locotenerntele domnescu de la 1865, fu menită a ucide elu însuși ș’acest fi pruncii alu Revoluțiunii dela 1866, și de aceaa se reduse cu 10,000 lei, mică subvențiune de 20,000 lei, ce se acordase. Se se hrănescă prunculuui nitării naționale cu cele câteva picături de lapte ce i-a läsate străinul Zapa deja se moră secându-se țîța mamei sale, România. Se se lovescă biserica naționale, puindu-se supta robia a câtorüva călugări daci și a guvernului din Petresburgu, prin legea propusă de d. Tell. Se se lovescă instrucțiunea lovindu-se profesorii din Botoșiani, despre cari însuși d. Maiorescu a discieri in Cameră „că erau dintre cei mai buni și dintre cei mai inteliginți. “ Se se lovescu instrucțiunea suprimându-se școli și profesori, precurmi a făcuții acumű d. Tell. Se se lovescă instrucțiunea, suprimându*se remunerarele ce le acordă articlulu 387 din legea instrucțiunii publice, așia cumu a cerutu d. Epurenu, și cumu au votatu aleșii d-lui Epurenu. Ș’aci, trebuie se spunemu că cu că tu au fostu logici dd. Epurenu și Maiorescu, cu atâta a lipsită alaltă ieri logica d-lui Vasile Boerescu. Da, avu dreptate d. V. Boerescu căndu dise d-lui Epureanu „că este inimioö declarată alu scóleloru, și cä lu prindü frigurile cănd aude de scoli: „N avea casc dreptate cândü susținea remunerariele profesorilor, conformu legii, căci numai prin violarea legilor și suprimarea instrucțiunii publice se vor putea împlini cu siguranța „îngagiamintele cele mari.“ luate de Cabinetul Radovici. Era în calea sea d. Epureanu, căndu „denatura și faptele și legile;“ der. d. Boerescu nu era în calea sea căndu făcea acdstă imputare d-luî Epurenu. Și ’n adevărîi ce ar fi pututu respunde d. V. Boerescu, cându d. Epureanu i-ar fi disti. Ce felu, amice Vasilică. De la 1860 și pân’acumu, denaturaräma și viola rămă împreună tote faptele și tóte legile, și tocmai acuma te găsi foculă se aperi, raiculu și șiubredulă articlu 387, din legea instrucțiunii publice ? Violă, mai demă dî, amiculu Christache, douî, trei articlii din lege, spuindu apoi că ei sunt violați deja prin ordonanțiele domnesc de supta Stătută, și numai pentru art. 387, te găsi dorulü legalității? Violarămă amândouă, și cu beizadeaua împreună, trei, patru articli, din concesiunea Strousberg; îi violarămă și-i falsificarama împreună, atâta în timpul ă cându puserámu cu toții în lucrare concesiunea, cătă și cându presintaramu Camerei falșiulă nostru raportă, și ’n facia atătoru milióne cu care pagubirämu țâra, te găsi dreptatea și legalitatea numai pentru sărăcăciosubi articlu 387, din sfișîiata și strănțuita lege a instrucțiunii publice ? Ințelegem și asemene pe d. Titus Livius Maiorescu, și susțineam că fu în calea cea mare a Cabinetului Radovici și a îngagiamintelor luate cănd diseeri în Cameră. „Se se suprime catedrele de la facultatea din Iași, pentru a se lovi direcțiunea iui politică ce se lățesce. Pe către timpu voru domni principiele fracționiste în scóle ele se vorü conduce de ideiele lui Barnuță.“ Aceste ideie, erise d. Maiorescu, constau : „în a goni pe străini din țară, în a respinge idea domnirii străine, în a devăma proprietatea, și ’ntr’unu romănismu exageratu." Unii profesore, după d. Maiorescu, nu trebuie se s’amestice în politică séu, décà s’amesticâ, sĕ nu facă oposițiune guvernurii“. Da . d. Maiorescu era în calea cabinetului Radovici, condu ca propultorii alți coloniilor germane, și pregatitorii alți încorporări României parte cu Austro-Ungaria și parte cu Rusia, susținea se se ucidă învățământul și românismulul. S’abătură case din programa Radovici și din „îngagiamentele luate“ acei cari respinseră ieri propunere de Epureanu-Maiorescu. Da , era în rolulü seu profesorele Titus- Livius cându deblară în sinceritate că-i este permisa a se mesteca in politică, dérit cu condițiunea asolută ca cugetările și consciința sea se stea totodeuna suptu falsele d-lui de Radovici; ieșiră éuse din programă cei cari respinseră propunerea sea; eși și d. Boerescu, care pentru serăcăciosală articolă 387 din legea instrucțiunii se făcu că se supără, pene a se preface că și-ar fi datu eeriosit demisiuma de deputată, libera alesă alü Argeșiului. Atragemu daru seriosu atențiunea d-lui de Radovici, asupra acestora poticniri ale Cabinetului seü, și lu sfătuită se se introducă îndată d. Maiorescu în ministerist, în loculu ce stă vacantă. Încă unii faptă logicü alți ministrului d-lui de Radovici. Prefectura de la Focșiani aresteza pe câțîva cetățiani, și-i bate, cu ânsă-șî mâna sea. Arestarea și bătaia ,fiindu uă simplă pregătire electorale, guvernul Radovici o aprobă ș’o susțină. O aprobă ș’o susțină, auziindu țipetele victimelor și ntorcendu-le spatele. O aprobă ș’o susține, destituindu pe procurorele care constatare crima, refuséndu d’a suspenda pe prefectu pe cändu era chiamatü naintea justiției, și puindu unü judecătorii nofi, și ’a contra legii, la secțiunea Curții, unde era chiămată la judecată prefecturai. O aprobă în sfirșită și o susținu prin următórea telegramă ce-o trimise procurorului Curții din Focșiani în diua sou în predica înfățișării: „Consiliulu miniștrilorü în ședința din 16 corinte, prin jurnalulu numerulu 1 a decisü a suspinde acțiunea intentată prefecțilora, pene ce se va regula printr’uă lege speciale, disposițiunile alineatului 2 de supta art. 29 din Constituțiune. In consecință vé invită s’aplicați acesta decisiune și ’n privința acțiunii intentată d-lui prefectu alu acelui districtu, Nicolaides“. Se trăiești, d-le Lascar Catargi. Dupe ce ai primită a veni la putere prin bătaia din picioru a d-lui de Radovici, dupe ce ai primită a veni la guvernă, luându „mari vigagiaminte" étate acuma de chiarând sensuți în fața publicului, că biciulă cu care prefecții bată și ucidă, este alți dumitale, este ținută de către venosulii și uriașiului dumitale brață! Durere, durere pentru cei cari te stimai!, dérü celu puțină ai data lucrulu pe față, ai ruptă masca cabinetului Radovici, toți acum au înțelesă planurile și de aceaa se trăiesc.! In ședința de ieri 29 luni, Camera a terminată votarea bugetului ministeriului cultelor și instrucțiunii publice, precum si și bugetulu ministeriului de justiție. Lucrarea comisiunii a remasa aprope intactă s’au primită nesce amendamente ne’nsemnate, la bugetulu ministeriului instrucțiunii publice numai. S’au votat și apoi și mai multe credite suplimentarie și straordinarie pentru cheltuieli făcute deja în suma totale de lei 1,065,443. Provedința bentueză mare parte a țerii prin înnecăciuni. Calea ferată de la Brăila a Romanii este întreruptă. . ----135SrWf*rew»T.OTDJ>. .. - ---- - JüOI, 1 IULIU 1871. LUMINEZA TE ȘI VEI FI A BOMAEEA IN BUCURESCI, la Administrațiunea diabiului. IN DISTRICTE, la corespondenții sei și cu poșta Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiine. l A. PARIS Pentru abonamente : la d. Darras-Hallegrain, Rue de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiuri: la d-nil Drain, Thomas et C ni Rue Lepeletier, 28. Pentru abonamente : la d. B. G. Popovici, Fleischmarkt 15 Pentru anunțiuri: la d-nii Haasenstein și Yogi NtUírmarkt, 11.VIENNA carea articlul 238, nici de domnu Pală care ceruse absolvirea, conchide la achitare. Curtea, (afară de d. Liciu care a remasa în minoritate) pronundă achitarea cu rușinea sa, și spre marea indignare a numerosului public, ce a asistată la desbaterî pén` la miezul nopței. Iutemflarea a voită ca o așta hotărîre se fie pronunciată noptea la ora cumenului. CORESPONDINȚA DE LA FOCȘANI Focșani, 28 iunie 1871. D-luî redactare alu diavului ROMANULU Domnule redactare, Eri a avutü íocu în orașul nostru uă crimă din cele mai grozave. Justiția Curții prosternată la piciorele prefecture! și era cumu. Sciți, d-le redactoró, î prefecturii Nicolaide și polițaiulă Verulescu, au fost dați judecății de procurorele Călinescu dupe încuviințarea ministrului Crețulescu, pentru faptul arestării ilegale și a bătăiei cetățenilorQ Râilleanu, Cattelea și Stoenescu. Un publica numerosi accepta cu nerăbdare deschiderea ședinței secțiunei a 11-a. Se introducă prevenții asistați de d. avocata Pală din Bucurescu, era părțile civile bătuții, asistați de avocații Fleva, Voinov, Sihleanu și Bălănescu din Focșani. Justiția era represintată de d-nii Pleșoianu, Petrescu, Liciu, Gheorghiu avéndu în capü pe primul președinte Costache Cottescu. Fotoliul ministerului publicii era ocupatü de d-nii P. Vasiliu procurare de ficțiune. Se dă citire reobisitorului prin care d. procurore Călinescu traduce înaintea judecății Curții pe indivizi Nicolaide și Verulescu, preveniți că în calitatea lor de agenți judiciari au comisă delictulu arestarei ilegale și a bătăiei. După acesta se procede la citirea pieselor din dosaru ca basă a rechizitorului. Acid. Pală se opune a se citi actulu de constatare ale procurorului Ciurea (destituită fiinducă a cutezată a constata crima) supta cuvântă că acele acte nu potu se se citesc, fiindü fără valore, și curtea se proceda la instruirea causei prin ascultarea martoritora. Avocații părții civile susțină citirea pieseloru de constatare. Procurorele, luându cuvântulu, în locu d’a respunde la cestiune pune în vederea curții următorea depeșă No. 6909, lăsând’o la apreciarea iei. (Urmeză depeșia publicată în revistă.) Acesta depeșă a lovită ca uni! trăsnetu totu auditoriulu, avocatulu prevenitului, deși se unesce cu principiulu depeșei, cere ânsă a fi judecați preveniții fiindu asigurata de achitare. Avocații părții civile, d-niî Fleva și Voinova, spulberă cu multă vigore teoria falsă a depeșei. Demonstră că acastă depeșă ar iquivala cu autorizarea dării in judecată, desființată de articlul 29 din Constituțiune, argumentândfi că décá sar admite am remânea fără lege, într’uă adeverată stare de anarhie. Cuma? Prefecții și agenții Ion se aresteze, se tortureze, se prade și se ucidă chiar fără frică de pedepsit, căci n’ar fi lege care se’l judece și pe care miniștri nu vorü făce-o nici uă dată spre a o supune Camerei! Dérü coduri penale unde este, dérü procedura penale art. 493 și 494 se fiă desființate?! Dérü președintele chiar cele mai recente, precumü darea în judecată a prefectului Simion Mihailescu, de acesta șî guvernu care suspinde legea în privința d-lui Nicolaide, nu desmințit acea depeșă ? Avocații Bătuților susținu înfățișarea procesului, căci ei caută dreptatea fără de care vom fi nevoiți a și o face singuri... D. Voinov termină dieénda că scu depeșa este apocrifă, căci nu înțelege cumü consiliulu de miniștri se aibă la luniu ín jurnalu No. 1, ca cuma acela consiliu na lucrată nimici! pen’acuma, séu décà e adevărată, d. procurore e ținută se ié conclusion| asupră’î, căci aci fiinduuă cestiune de dreptu însă materie corecționale ministerialü publică cătă se se pronunțe. In zadar însă, procurorele Tace și curtea Face; în majoritate se decide că piesele din dosaru nu se vor citi. Eră asupra depeșei se va pronuncia după ascultarea martorilor și discutarea causei de părțile interesante; frumosă rezervă, care va sedică de vomă vede câ putemü achita fârâ’rușine nu mai facem casă de depeșiă de nu vomă putè achita ne voma supune poruncei. Se procede apoi la ascultrea martorilor; mai bine de 15 martori, proprietari și arendași, toți alegători în alți 3-le și alți 2-le colegii, între care și primarele de atunci cându s’a comisă faptulu, d. Țanu, constată arestarea ilegale, ducerea bătuțiloru la prefectulu unde au auditu și țipetele loru; era d. Emanoil Fărcășanu depune ca martorii oculari cumu prefecturai, după ce a bătută pe Stoenescu și Raileanu prin dorobanți, nemulțămit și bine, a lovită apoi cu singura sea mână. Toți arată ca a doua di ai veiluta pe pacienți cu vinatel pe corpi!, procurorele Ciurea constatată, mediculü Vainer conta:ä, iare procurorele Vasiliu conchide că: arestarea ilegale nu există, căci poftirea la prefectü și mergerea de bună voie la d-sea, nu chiar insocită de dorobanți și polițai, nu consiste delicturi de arestare ilegale?!... Bătaia case fiind aprobată cere ar. 238 c. p. cu circumstanțe ateimante. După pledarea avocaților ambelor părți, Curtea suspende ședința. La redeschidere începe actulü al doile, multü mai curiosă și mai nerușinată. D. Procurore, generală, vestitulu d-nu Călinescu, ocupă fotoliulu ministeriului publicü pe care la lăsase d-lui Vasiliu până va trece liopulu celu mare, porunca ministrului No. 1, asupra căria nu cuteza a se pronuncia nici afirmativi nici negativă. Totă lumea se aștepta se vede pe autorulu rechizitorului, venita espresa dela Ismailu pentru acesta procesă faimosa, susțiindu acusațiunea. Luându-se cuvântulu părților civile din m.oă, d. Sillénu combate și acusațiunea și pe d. Pală și cu multa tactü și convicțiune dovedesce că décá justiția nu va da dreptate, nu paciinții vor suferi, nici societatea ci numai magistratură singură. D. Bălănescu probeza cu actele în mână aseminea culpabilitatea; d. Voinovitense, omn practică, simțindă cumu merge lucrulu, cere amânarea pentru aducerea martorului Coromanlea chemată și nevenitü, a d-lorü Tufelcică deputatulu, și Ștefană Birjarulă pentru a se lumina acusațiunea mai bine. Era decă acesta se va refuza, cumu bănuiesce, apoi propune că , in casa cânda curtea ar fi de opiniunea d-lui procurore Vasiliu, atunci se-și decline competința, căci deorece faptulu arestărei ilegale n’ar existe, deși este probată, și calitatea personelor ar fi înlăturată, apoi nu curtea este în dreptu a judeca, ci tribunalulu ca unu cazu de simplă bătaie dupe art. 238, ard. pen. Aci vine rendul d-luî procuror general. D-sa uită requisitorulu cea făcută, uită pe colegulu seu care a constatată macaru bătaia, uită proceculu chiarü, și în locu a susține acusațiunea lui Nicolaides et consortium, formeza și susține una requisitară contra avocațiloră părții civile, ca cum ei erau în causă, și nemulțămiți de procurorele Vasiliu, care ceruse apoi Corespondnța particulară a Romănului. Viena, 2 Iuliu 1871. Daca este ceva in stare a proba vitalitatea națiunii francase, apoi acesta este realisarea „împrumutului de eliberare“ precumü ’la uumescu Frances!. Impregiurarea ca, ín locu de două miliarde s’au supra scrisü. In cursa de șase ore, peste cinci miliarde, demonstră că, pre lângă tote catastrofele încercate, Francia nu ’șî au perdutj creditulu sea. Facă cu situațiunea actuale a Franciei, pe care inamicii ei nu înceau a o declara de cătă se pare mai desperată, realisarea împrumutului ne pate servi de cea mai eclatantă desmințire. Acesta o simte deja și puternica Pruso-Germania, după ce acuma au începutu a face bilanțiul gloriosuuî resbelü. Spre cea mai mare surprisă pere a noului imperiu, presa pruso-germană, află după cercetări seriose și critice, că pre lângă streucita reușită a campaniei, situațiunea imperiului nu este nici de l'uuuú Luai i'av uial/ilo vio oüiű aoooa a Franciei învinse. Economiști auugit la urmatorulu resultatu ale cercetarilorülor financiare. Prin contribuțiunea de miliarde impusă Franciei se mulțesc și bani în Pruso-Germania, de unde urmeză o deftinire a banilor și vă scumpere a lucrului. Producțiunea germană se va scumpi și astafelű Francia va pute face concurință piețelorfi germane, putândö produce mai estim decâtü Pruso- Germania cu deosebire în articulele industriei și ale manufacturei. In același timp, Francia punându-se pe lucru din resputeri, pentru ca se ’șî restaureze financielorü sale va consuma forte puține, prin urmare va și importa mai putina, și astafel va suferi ierăși producțiunea germană. In totü casulü deci, apsträgendü de la împregiurarea că Francia au scăpată de cesarismu și că astăzi este republică, că națiunea francesă se bucură de mai multe libertăți, de câtü au posedatu vre uă dată națiunea „cugetătorilorü ș’a poețiloru,“ consecințele resbelului franceso-prusianü și resultatulu sei finale nu corespundă nici decumu sanguiniceloru speranțe ce și le-au facutu gloriosulu Invingétorii. Déca au câștigată ceva apoi aceea n’au căștigatu-o națiunea germană, ci singură, și numai dinastia lui Hohenzoller-Brandenburg și pretorianî, ce proclamară pe Wilhelm de împeratu ala Pruso-Germaniei în sala de cristalii din Versailles, de unde astăzi capulü puterii esecutive d. Thiers proclamă lumea reînvierea națiunii francese spre unii viitoriű mai ferice. După cum se afirmă trupele invasiunei pruso-germane din Francia vor fi reduse la 50,000 după