Romanulu, august 1871 (Anul 15)
1871-08-02
654 Unaginte alü seu de urmărire, numitulü Constantinii Zenone, ființă gonită și lepădată din funcțiunea cea ocupată ca îngrijitore la temnița Giurgiu, după ordinile supt-casiarului, a ajunsă spăimântătore pentru locuitorii și muncitorii de câmpii, cu ocasiunea împlinirii baniloră fiscului. Modulă cu care persecută pe locuitorii și pe preceptorii Comunelor, acestă agentă de urmărire, Zenone, șala împlinirii amenziloră, nu s’a pomenită până acum în România, acestă modă a pusă în stare p’ună preceptare se’mi trănuită, vă notiță, în dece articule, care dovedesc a în faptă abuzurile agintelul de urmărire ală d-lui Birm. Preceptorele cere ca se facă cunoscută d-lui ministru de finance se numesc a uă anchetă la fașia locului, ânsă compusă din persone oneste și din sînulă ministeriului, în bună regulă, și a se suspinde mai ântâiă supt casiarulă Birza și agintele seu de urmărire Zenone, penă la terminarea anchetei. Pentru acea-a ve rogd, d-le redactare, se bine-voiți a trece aceste rînduri in stimabilele d-vóstră diamă Românulu, spre cunoscința d-lui ministru de finance, ca se facă a ’nceta relele ce se facă locuitorilor, prin luarea de bani în amendă, sunt numire de urmăriri. Priimiți, vă rogă, etc. Alesandru Dimitrescu. D. Generale I. Em. Florescu, ministru de resbelă avendu a lipsi de la postură să! pentru 25 <lite> în străinătate, d-nu generale Chr. Tell, ministru culteloru și instrucțiunii publice, este însărcinată cu interimurii ministerului de resbelă. Până la publicarea resultatului definitivă și a listelor de subscripțiuni, cari s’aă închisă astă-sară, în 30 Iulie, pentru împrumutul de 78 milione lei, în bonuri domeniale, se face cunoscută că, cu 15 milione bonuri domeniale reservate pentru achitarea datorii către casa de depuneri și consemnațiuni, suma de 78 milione lei prevăzută prin legea de la 19 Iunie, anulă curentă, se află pe deplină acoperită. (Comunicații). Resultatul definitivă ală supscripțiunii, la împrumutur domeniale de 78 milione lei este : 60,632,000 supscripțiunea la ministulă financelară. 2,368,000 la casieriile județelor. 15,000,0o0 reservați pentru achitarea sumei datorită casei de depuneri și consemnațiuni. “78,000,000 totală. Până la publicarea listelor, nominali a sup-scriitorilor, se face cunoscută spre sciința publică. (Monitorulu). (Comunicată). Citimă în Gazeta de Bacău de la 25 Iulie: „Este uă lună acumă, de cândă Bistrița spulberă cu dispreță cele mai multe specii de dramă de seră cu care d. Strousberg et comp. voia se esploateze într’ună modă infamă pungele contribuabililor români, și cu tote acestea, nici uă sintomă de reparare, pasagerii soriți la gura drumului de seră din Bacău, vrând a continua călătoria, suntă espuși la cele mai mari nemulțumiri; p’uă distanță de 5—6 kilometre, suntă lăsați în voia sortei, sa! vrendii a se sustrage inconvenientelor acestei stări de lucruri, suntă nevoiți a se da pe mâna birjarilor evrei, care pentru al transporta de la ună punctă la altulă, se pretinde peste întreită și înpătrită de ce plătescă de la Roman la Bacău, acesta însă, pentru cel ce au câte-va parale de cheltuită; dér! pentru cei ce n’au? nenorocirea acesta dérit, fiindă grea de suportată în timpulă verei, ce are vomă despre ea în timpii de tomnă, când drumurile anevoie se potă parcura din cauza noroiului și mai alesă ierna, cândă frigidă și zăpada suntă cei mai mari oposanțî ai voiajorului? Denunțăndă faptulă blamămă neglijința guvernanților noștri!. Sperămense, că d. Costa-Foru, care apără pe d. Strousberg cu atâta căldură, pe cândă încă nu era ministru lui Carol I, va face măcară astă fi căndă este ministru, ca țara se nu pra sufere tocmai asta multă de acestă plagă Strousbergiană, căci nu credem, că se fie nevoită d. Costa-Foru a apăra pe Strousberg nu numai ca advocată, dera și ca ministru.“ C HOLERA Revista medicale englese Lancet, după ce menționază scomptele relative la aretarea holerei în Polonia, lângă fruntaria prusiană, face ur >matorele observațiuni: „Epidemia care seceră n acestă moment în Rusia a causat și perderi aprópe fără 'ntrerupere din luna lui Decembre 1869 — epocă n care se manifestă la Moscva și la Urali, guvernământul Smolensk, la ncepută c’ună caracter! destulă de blândă, deră, după câteva luni, luă uă mare intensitate, coprinse ținuturile de la sud-est ale imperiului și ’n cursulu tamnei se respândi mai multă sa mai puțină până n porturile rusesc! ale mării negre. In 20 Augustă, 1870, holera isbucni la St. Petersbourg și din acestă zi până la 8 Iulie, 1871 nu lua acestă oraș să mai puține cazuri de o holeră de câtă în numără de 5330, dintre cari 2178 mortale; la 8 lulie totă mai era 335 de bolnavi in căutare. Din capitale, flagelul pătrunse prin diferite căi in Rusia apusenă ei se observă la Vilna în luna lui Aprile trecută. In acestă moment seceră n diferite părți ale ținutului, de la estul și vestul Rusiei europene. ROMANULUI AUGUSTU 1871 Acestă fenomene cu totulă noă în istoria acestei teribile bale: pentru prima oară răspândirea iei e circumscrisă într’ună timpă atâtă de ’ndelungată, într’un singură țară din Europa. Elădâră doul ani deplini de cândă amenință țara dispre apusă, dară se opresce mereu la fruntarie. Nimică nu probază că ’n acestă moment! flagelul! nu e dotată c’un mai mare forță de espansiune, nimică particulară nu arată că va trece d’astă dată ’n Prusia. Pe d altă parte nimică nu ne grantază că d’astă dată n’ar fi sosit momentul ă în care va reeși se se ’ntindă ca ș’astă dată peste celealte țări din Europa. Celă mai înțelepții lucru dară e d’a priveghia cu severitate la observarea regulelor sanitare, prescrise ’n cozurile când apropiarea holerei e de temută.“ Times a publicată uă corespondință din St. Petersbourg, de la 19 Iulie, din care extragemă că: La 19 iulie, mai erau încă 525 bolnavi de e holeră. De la 29 Augustă anulă trecută până azi — 19 iulie 1871 —holera nu nea părăsită. S’aivită, în acestă interval, 6072 coșuri, dintre cari 2485 morți și 3040 vindecați. Imprumutama după Journal des Débats, traducțiunea unui impoztante articlu publicată de Times, privitorii la isbucnirea holerei în Prusia. Ne unimü cu Times spre recomanda modulă celă mai grabnică d’a ’ntrebuința măsurile igienice în casulă cândă amă fi amenințați d’acestă flagelă. Când credemântă raporturilor! ce primim! de pretutindeni, un! inamică teribile naintază pe obicinuita’! cale spre țermurile nostre. Acumă câtăva vreme, holera seceră în Persia, unde femetea contribuia a o întreține. Trecând încetă pustiele Rusiei de mână 41 8081 în Polonia și se aretă în provinciile răsăritene ale Prusiei. Cunoscemtt istoria tutor epidemielor, holerei asiatice. Nici uă dată nu ne-a surprinsă, flagelul ne a trimisu totădeuna nesce semne prevestitore despre sosirea sea, lăsându-ne timpă d’a ne pregăti mai nainte de sosirea sea. Supt zona tropicale asiatică, în miillocuia unor populațiuni grămădite și cari negligiaÜ orice precauțiune sanitară cholera e permanente. Unul din corespondinții noștrii de curând sosită din India, chiăma mai ieri atențiunea publică asupra stării de lucruri pe care a adus-o ’n priinte răspândirea acestui flagelă. In India nu există nici apă curată, nici canalizări decâtă în orașele cele mari. Germen'le bulei nu suntă nici uă dată distruse sau depărtate, apa și vântul le ducă dintr’uă casă ’ntr’alta și locuințele cele murdare, strimite și ’ntunecase ale indigenilor contribuiescă a le desvolta. Cândăuă stagiune nesănătose produce uă prenoire ’n epidemia holerică, ea trece răpede munții Himalaia, se răspândesce ’n triburile nomade ale Asiei centrale, ale căror deprinderi primitive sunt! departe d’a-I fi uăpedică, merge d’a lungul! țărmurilormedinopțiale ale mării Caspice, dobândesce puteri în mijlocull germanilor! țărani ai Rusiei de mână ciși pătrunde în cele din urmă, prin Polonia și Pomerania, în inima Europei civilisate. Astfelüe teribilele faptă ce se produse de mai multe ori în faa actualei generațiuni. De patru ori amu venută holera viind la noi din priinte, urmăndă mă drumă regulată, și noi n’amă luată precauțiuni pentru a o depărta de câtă în momentul cândă sosise. Cu tote astea îi cunosceră teribilele efecte. In 1848 a răpită la Londra 53,000 de persone; în anul 1854 a ucis 20,000 și n 1866 cartierele sărace ale metropolei au suferită enorm!. Pân’acuma n’amă luată mesuri generale ’11 contra flagelului, deși medicina, aprope neputincios! ’n contra iei atunci cândă esiste, a demonstrat că pot fi oprită cu totul! sau cehi puțin! limitată ’n mare parte de nisce mesuri preventive forte simple. Cholera e ună inamică care, vă dată ’n cetățuia vieții, nu mai póte fi scosit de solințâ; cândă boia a ucisă omenii cei mai viguroși, nu e de câtă puțină speranță că energia ascunsă a naturei va fi destulă de mare pentru a se ’mpotrivii unei slăbiciuni fatale și pentru a da naștere unei reacțiuni sănătose. De sigunul că e mai bine a nu provoca uă luptă atâtă neecuare ca acesta. Dacă hholera pote fi alăturată, cei carii susțină starea de lucruri care contribue a o răspăndi suntă fată atâtă de culpabili ca și omenii carii combată vaccinarea. Dară e dificile a susține că hholera nu pote fi impedicată. Cunoscem! că ușele propagării iei și cele mai fatale sunt! tóte fără controlul nostru. Maî nainte ca principiile igienice se se fi nțelestl bine, toți se miră că holera, ca se vită din Oriunte, urmază cursul rîurilor celor mari. Acastă observațiune, care altă dată punea pe omenii de stiință în nedumirire, ar fi e admisă ca să probă in sprijinul acestei teorii, deja rezlemată pe fapte numerose, că germenii holereî sunt transmiși prin apa vițiată. Excreta holericilor suntă reă și fără cale duse la canale, de unde trec cu apele și remepițele de tot! felulă în vr’ună rîă, din care vr’ună orașiă populat! de la orecare distanță își trage pote apa necesariă pentru consumațiune și care coprinde și respândesce germenii bólei. Pe d altă parte aceste excreta uscate se prefacă în profă choleric! pe care vântul r îlă suflă prin puțuri, prin lacuri, eliștaie, gârle și rîmi. Acești germeni ai flagelului, astă-felă respăndiți, suntă că otravă organică și viața omenescă pate fi ferită de densa, ca de orice altă otravă, prin miejlocul mesurelor preventive. Iu Oriinte, amu disă, lipsa de ’ngrijire pentru curățenie la individe și de măsuri igienice d'n partea autorităților permite otrave, se circule ’n libertate și se respândască martea pe jumătate continintele. In Englitera amil făcută căte-va mesuri de salubritate. Nu depinde de câtă de noi ca se oprimă flagelul! printr’nă priveghare activă asupra canalelor ș’asupra apei. Dar! câtă de ne’ndestulătate sunt numai aceste precauțiuni? Din fericire, mai avem! câte-va ore, la care tată ne mai putem! pregăti. Cholera nu se grăbesce ca se’șî surprindă victimele, e cu putință, într’ună cuvântă-două, se stabilimul unu sistemă igienic! și se chimă autorităților! puterile necesarie pentru a ne pune ’n posițiune d’a accepta inamicul! fără pra multă frică. Făr’aceste precauțiuni nu putem! spera că’să vom! ține cu succes! în frâu. Pe cât! germenii bólei vor fi aduși la noi de ape sau de vânturi, tote măsurile preventive vor fi nefolositore. Curățenia, aerisirea, și mai cu sumă apa curată sunt nesce avantagie neprețuite. Se procurăm! dâră aeră și apă cartierelor prepopulate ale metropolei.“ NUMIRI OFICIALE. Prin decret! cu data din lună : D. Christea Niculcea, se numesce președinte la tribunalul! Ismailu. D. Leon Butter se destitue de postul de portărel! de lângă tribunalul! Ismail. D. G. Cariadi, se numesce jude de pace la ocolul al V-lea din orașul! Iași. D. Const. Lazu, se numesce jude la plasa Podoleni, districtul Iași. D. Al. P. Vistierescu se distitue din postul de adjutare de grefă ce ocupă pe lângă tribunalul Buză. D. N. Voinescu, director al prefecturei județului Mehedinți. D. Nicola Colceag, supt-prefectă la plasa Podgoria, din județul Prahova. D. Dragomir Ionescu, idem districtul Brăila. D. Alesandru I. Manu, sub-prefect la plasa Balta. D. Toma Potlogeanu, supt-prefectu ală plășei Cobia. D. I. Tolea, idem la plasa Dâmbovița. D. Theodor Rătescu, idem plasa Bolintinu. D. G. Șerif, idem la plasa Ialomița, din județul Dâmbovița. D. Vasile Stan, idem la plasa Fundurile, din districtul Roman!. D. Petre Nisipeanu, polițai! ală orașului Galați. D. Vasile Nicolescu, s’a înaintat! și confirmat! în postul de directore al! contribuțiunilor directe din ministerul de finance. D. Șt. Șoimescu se numesce advocat! al! Statului pe lângă tribunalul județului Prahova, și d-nu D. Manole, se permută în aceași calitate pe lângă tribunalul Râmnicu-Sărat și Brăila. D-nu G. F. Jipa s’a numit! țiitor! de registre în direcțiunea comptabilității generale din ministerul financeloru. D. Anton Zamfirescu s’a numit! comp- FOIȚA „ROMANULUI“ NECUNOSCUTA. ÜKÖ FIUGMENTÜ DIN BIOGRAFIA Mii SaJIN, SCRISŰ DE ILV ÎNSUȘÎ 1). Marea privitare legănă vaporul! pe spatele se!; cea mai mare parte de visagiorî stăm! pe covertă, veseli de frumósa 4’> de liniștea apei și de călătoriă nefericită. Puntul! me! de desbarcare, băile Travemünde, ne mai fiind! la ora mare depărtare 'mi luai adio de la toți cunoscuții, pentru că vaporul! se opria numai aci, spre a lua pasagerii pentru Copenhaga și apoi pornia peste câteva ore iarăși. Publicul! de la băi adăsta pe țărm! I A red« numerul de la 81 Iulie si 1 Aug. sosirea vaporului. Impativite, sării jos! peste punte și sburai, din intâmplare, tocmai in brațele unui amic! de la Berlin. — Ce minune ce pârcă! — ’milise el! c’un accent! berliunese, — bine că te aduse Duranele!, scriși tocmai astă*cî, și mai cu sumă acum!! — Și pentru ce ? ’1! întrebai. — O! ai se petreci ceresce, grațios» S** din Breslau, chiar! acum! va declama în Cursalon mai multe poesii d’ale télé: dă!! asta este un minune cerască ! Nu găsiam! asta mare sublimitate nici în poesiele mele, nici în persona demeselor S**, și, deși ași fi avut! mare plăcere se privesc! pornirea vaporului, ânsă — vădându bucuria amicului meu și stăruințele lui — mă dioisei a’la inteji, La concert! găsii vă mare parte din publicul! adunai! la băi, care adăsta cu mare impactență ’nceputul sublimei represntațiuni. Vetemi numele meu de trei ori scris! pe afișiü și mai crescui c’un deget! în sus!! Mă strecurai înainte până aprope de înălțimea unde chiar! astăzî se sacrifică artiștii. După câteva arii melancolice, intonate de musică, apăru pe scenă sublima S** și ’ncepu se declame, amicul meu era atât de ncăntată, încât! din când! în când! îmi strîngea dracul!. La finele primei poesii, care se bucura de nesce aplause frenetice, declamatarea aruncană privire ’mprejurO, precum face un pichet! de geandarmerie și, când! dete cu ochii de mine, obrajii deveniră rumeni. Mai multora dintre damele ce s’apropiară de dânsa, mă arăta ca autorul! acelor! că eram! plin! „sublime“ poesii. Pentru de praf!, îmi aruncai cu modestiă ochii ’n jos! și plecai cu amicul! meu afară din, salon!, îndată auc^n uă bubuitură de tun!, semn! că vaporul avea se pornască peste puțin!. Alergai cu pași răpezi la țărm!. Ancouă a doua bubuitură resuna : la a treia era se pornască de la țerm!. Miîndoii pașii, mă oprii pe puntea pe care se urca! pasagerii pentru îmbarcare, când două dame se apropia! , mă uitai la dânsele, era Teone și companiona iei!“ Teorie remase uimită, penând forța, ’I dedei bracul! ș’o condusei, nu furăm! în stare se schimbăm! un! singur! cuvânt!, se urca cu companiona iei pe covertă, alü treilea semnală se dete, vaporul! porni de la țerm! și e! i’emăsei încremenit!, privind! numai fâlfâitul! din depărtare al! batistei iei cei albe. In van! cercetai în Travemünde, nimeni nu scia nimic! despre densele. Singurü chelnerul! de la Stadt Rostock îmi spuse că, după descripțiunea mea, ar fi fost! aci ostil-de două dame din Lübek, dar! că mai multa nu scia. Impresiunea ce’mi făcuse Teone la îmbarcare nu mi se putu șterge mult timp! din memorie. Facial era mai palidă ca altă dată, în privirea iei se vedea uă flacără consumată, trăsăturile’! da! de gol!uă suferință, uă durere și mai estraordinară. După ce mai cercetai în Lübek și Hamburg, iarăși în van!, menutriamu cu speranța că ’ntemplarea ne va face se ne mai ’ntâlnimu ane’uă dată,