Romanulu, august 1871 (Anul 15)
1871-08-02
Administrațianca la Panagiu la ffont&nA Hu. 1. -Redacțianea Strada ^Colțea, Sa. 42. ANUL I AL CINCISPRE-1 E CELE VCEACE ȘI VEI PUTIE A BOSTAMENTE I SI CAPITALE: una anii 48 lei; șase luni 24 lei j trei luni 12 lei; 1 lună 6 lei. IN DISTRICTE : una ana. 58 lei; șase luni 29 leii trei luni 15 lei; un lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei Unitexemplara 20 bani. Fltncîa, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. A&fstria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franc.) ANUNȚIREÎ Anunțiuri, pagina IV, linia 30 litere — 40 ban tperțism! și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile și orice trimiteri NEFRANCATE voru îl &APUSATE* Articuole nepublicate ce voru arde. Edițiune de SUPSCRIPȚIUNE PENTRU SERBAREA ȘTEFANICELU MARE Turnu-Mugurele, 27 Iuliu, 1871. D-lui redactare alu fnariuluĭ ROMANULU Domnule redactare, Personele notate în alăturata listă supscriindű pentru serbarea de la 15 Augustă, ce se va face în memoria eroului Ștefan cela Mare, suma de lei șase cjeci (No. 60), vi’I ’nainteză d-vóstre, domnule redactare, și vă rogă bine-voiți n’l da la destinațiunea loră. Primiți, vă rogă, cu acestă pensiune stima și considerațiunea ce vă conservă. A. I. Popescu. Lel biní. Antache Petrescu 4 Costichi Stoenescu 4 44 A. I. Popescu 4 49 Ion F. Răducescu 4 Apostol Constantinescu 4 Alecu T. Andrei G Hie I. Stefanescu 4 44 G. N. Bădescu 4 I. Ionescu 4 D. Popoi 4 Demetriu Petnseu 4 Nae I. Costantinescu 4 Mihalache Stefánescu 3 G. A. Dude 1 63 InginerQ G. Danielescu 4______ Totale lel no! 60 (Lista de la administrațiunea „Românului.“) D. Romulus N. Opranu 10 D. Remus N.Opranu 10 D. Dimitrie Ionescu 2_____ Totale lel noi 22 SERVMUTELE GRAFE CU AS.U LUMI VXI Iil» Versailles, 13 Augustă.—In Adunare erau depusă două propuneri, relative la prorogarea puterilor lui Thiers: una cere prorogarea pe trei ani cu titlulu de președinte al Republicei; alta prorogarea simplă. Adunarea a votată urgința asupra ambeloru propuneri, tiindă că Thiers a declarată că respingerea urginței ar fi oă micșorare a încrederii ce i se acordă. (Servițiul privată ală Monitorului). Versailles, 10 Augustă. — Thiers sa presintată ieri împreună cu ministrul financelară ,în sînul comisiunii budgetare, unde a combătută proiectele de noul imposite propuse de diferite persone și a susținută numai imposibilă de 20% pe materiile primărie, demonstrândă superioritatea acestui imposită în comparație cu cele alte sisteme și insistândă pentru adoptarea lui. Comisiunea va vota mâne. Comisiunea budgetară a respinsă cu u mare majoritate, proiectul guvernului de a tașa cu 20% materiile primărie. Paris, ÎL August. — Jurnalul Débats asigură că comisiunea budgetară a substituită proiectului guvernului să tasă de 300 pe orice marfă în vamă și că propunerea a fost primită. Tasa luată acumă pe grâu, cărbuni și alte obiecte pare a se rădica la suma de 75 miüone Londra, 11 Augustă. — In Camera lonliloro, s’a respinsă bilulă electorale cu «7 voturi entra 48. Se crede că acestă actă va causa 7.2F« ^ițare în Engletera. In Camera comuneloră, propunerea Lawrence, condimnândă adusă lui Gladstone de a recurge la uă prerogativă regală, a fostă respins cu 141 voturi contra 83. Regensburg, 11 Augustă. — Regele Bavariei a primită pe imperatorie Germaniloră era la Schandorf și 1 a iuspoita pené la Regensburg. Apoi regele s-a întorsii la Munich. Imperatorele, care a fostă întâmpinată de mulțime cu vine aclamațiunî, a continuată astăzi căătoria sa spre Ischil. Bucuresci, .4 Augusti Se ncepemii septemâna amintindă și constatândă din nou că Cabinetul Radovici a tăinuită protestarea d-lui de Bissmark, contra legii votate de Camere, în cestiunea Strousberg. Mai multă de câtă atâta. Protestarea s’a făcută către Portă, lovindă astfelă și ’n demnitatea și ’n drepturile Statului română, și guvernulă a tăinuită faptulă. Mai multă âncă, Cancelaria d-lui de Radovici a făcută cunoscută acestă actă servitoriloră sei de la guvernă, în dina de 17—29 Julie, prin nota cu No. 1230. Totă în acea zi credinciósele slugi ale d-lui de Radovici publicară în Monitorii vină comunicată, prin care negară faptulă și insultară presa română dscendă: „Rămâne dojit ca publiculă s’aprecize și se judece ce valore trebuie se pună pe nisce organe, cari pretindă a lumina opiniunea publică prin mirifice contrarii adevărului.“ E! domni miniștrii! Ați negată în Comunicatulu de Zi 17—29 Iuliă că v’ați fi fostă dată de mieunea, ș’adevărulă a fostă că ea fusese dată Vineri sera, la 9—21 Iulie. Ați negată în același comunicată protestarea d-lui de Radovici. ș’adevărulă este că protestarea s’a făcută că ve era cunoscută, și nu numai c’ați tăinuită, déru ați și negată faptură, in modă oficiale și ’njurândă pe cei carii aă fostă spusă publicului adevĕrulu. Spuneți doru voi ânși vă : ce încredere mai póte ave națiunea în voi? Se spune acumă că ministeriulă a trasmisă Vizirului ună memoriu, uă întâmpinare, prin care combate aserțiunile d-lui de Bismark și drepturile Statului română. Admitemă că memoriulă ară fi bună, admitemă că n pledoaria scad. Costa- Foru n’ar fi cotită cestiunea în nici ună punctă. Chiară așta énse dec'arü fi, se spună oricine ce valore póte ave pledoria guvernului? Se spună oricine ce voră respunde miniștrii, cândă Vizirulă din Stambulă și Vizirulă din Berlin îi vor întâmpina cu propriele arguminte cu cari aă presintată ei Camerelor. Conversiunea ș’aă susținută-o naintea loră? Se supună orîcine ce voră respunde ei, cândă vizirulă le dice: — Cândă óre, Ghiauri, spus'ațî adevĕrulă? Iei către națiunea vóstru sau astăji către padișahulă vostru? Și decă ieri v’ați încercată se mințiți. Se ’ncelați și se despuiați națiunea vostră. cumă ve putemfi crede că nu voiți astăzi se mințiți și se ’ncelați pe Padișahulă ? De la 12 Marie și pene la 7 Iulie Cabinetulă Radovici ampedienă procesulă ș’a susținută, în Berlin și în Bucureșci, Conversiunea. Nici ună faptă noă na venită, pe care basându-se, se potă dice că s’a luminată și s’a schimbată opiniunea Anc’vădată doru, cu ce autoritate potă susține miniștrii astăiji în facia străinilor, cea a ce el combătură ’n facia națiunii? Ce stimă și ce autoritate potă ave ’n facia străiniloră cei carți aă luptată spre a amăgi și jăfui națiunea loră în favorea străiniloră ? Reconsiderare—doză deplină—în facia națiunii, deconsiderare și dispreță în facia străiniloră: dcă situațiunea Cabinetului actuale. Și cu tóte aceste ele cuteză a sta la putere, ș'asta singură și fără ca e du puțină se convoce Camerele, ș’acesta acumă, cându Prima depusă ceștiuoea ’n mănele Turciloru. Spună dâră ori cine, spună enșii miniștrii decă acéta nu se chiamă inepție sau trădare, trădare și inepțiă ? Are lăudăieri că unulu din organele guvernului susține că Europa este amenințată d’ună reală, cu atâtă mai mare cu câtă elu va fi in Occidinte și ’n Oriinte, diferămă : de ce guvernul nu convocă Camerele pentru a avisa la mesujele de apărare? Le întrebarea sef), mai dreptu, la propunerea ce făcurăm d, âeă ce ne spună astăzii Jiamiele străine : „ Regele Suediei, convocândă Camera pentru 11 Septembre, în sesiunea traordinariă,Jice, în mesa glul) de convocare: »Convinsă că poporul înțelege, ca și noi, trebuința d’a profita de liniște și de pace spre a se pregăti pentru furtunele resbelului, și dorindă a vede ajungendu silințele ce amă făcută pentru apărarea țărei la resultatulă care este obiectulă solicitudinii mele, voii se propund soluțiunea acestei cestiuni atâtu de ’nsemnate pentru țara nóstrfi, ca e clisivă ’nsărcinare a sesiunii viitóre.“ Regele Suediei vorbind ca ună adevărată rege și suedeză, oricine pute nțelege, și prin urmare n’avemă în putința nostră nimică aită de făcută de câin a arăta care este calea cea bună, ș’apoi, uitându-ne la starea n care ne afiâmă, se suspinămă și se trecemă nainte. Actulă cabinetului austriacă da disolve Camera și tóte dietele cari îi făceau oposițiune este din cele mai însemnate. Majoritatea Camerei n’avea ’ncredere "n acestă ministeriă, din cauză că programarea nu era nici curată dualistă nici federalistă. Ele nu cuteza se fiă nici curată pentru puterea nemțescă din imperiu, nici curată pentru deplina ’ndreptățire a naționalităților, și prin urmare n’avea nici una puntă de re^imfi. Cestiunea acumă este d’a se sei pe d’uă parte care va fi resultatulă alegeriloru, éra pe d'alta care va fi resultatulă întâlnirii ambilor împărați ai Nemțiloră? Cabinetul Austriei se silesce d’uă camă dată a ’mpăciui pe Boiemi precumă a fostă împăciuită pentru momenta pe Poloni. Déjii mulțumise-voră Boiemii numai cu cea a ce elfia acordată Polonilor d? Acesta nu se pute admite. Negoțierile Cabinetului cu capii partitei naționale din Boiemia și urmază cursul f soră, și se susține că împăciuirea face progresuri mari. Prima ’ntrebare cuse este: isbuti-va ’mpăciuirea? A doua . Nemții din Austria primi-veră împăciuirea cu Boiemia, sau profita-vor da acestă actă pentru a trage spre Germania partea germană a Austriei? A treia: cursa cea nouă în care d. de Bismark voiesee a pri de pe imperatorele Austriei fi va d’a’să împinge spre împăciuire sau spre învrăjbirea cu Boiemia? Acestea suntă pe scurtă încurcăturile cilei în care se află Austria, și, d'uă-camdată, nu putemă de câtă a le arăta în scurtă și a accepta lumina ce se va face prin nonile alegeri. In destrămarea și ’n negura ’n care ne aflămă, singura coesiune ce mai vedemă este ’n Comuna din Iași, și singura rază de lumină ce ne mai vine este de la Comuna din Iași. Vezi arămă la nceputul lunei trecute că, din totă Romănia, Comuna din Iași, și numai Comuna diin Iași, felicită prin telegramă pe ra gele Italiei pentru intrarea sea în Roma. Comuna din Iași fu singura care simți, vetiu, înțelese și lucră. Acumă, cu ocasiunea serbîrii de la manastirea Putina, Comuna din Iași fu singura care simți, vedu, înțelese și făcu. Ea votă 1000 lei noul pentru chieltuelile acestei serbări naționale, și totă d’uă dată consiliulu Comunale oțărî ca se morgă se represinte Comuna la acestă serbare primarele iei, d. Cerchezi, și consiliarului ei d. Mărzescu. Uă Comună, uă singură Comună care trâieșce, în totă România de dincole de Carpați, este puțină, forte puțină; dérită singură scliînteiă a viței încuibată într’uă singură inimă, cu atâtă mai cu semăntr’uă comună, este d’ajunsă pentru a dovedi că vidța nu s’a stinsă și că nu trebuie de câtă uă suflare puterică pentru că flăcările se 'ncingă totală cu lumină și viață. Incurcăturele străbtură chiară în claica Engliteză. Camera Lonjiloră votă legea pentru armattă, derii repeți din nou votulă de blamă contra ministeriului și tott d'uă dată respinse și legea poporale, votată de Cameră, pentru reformarea legii electorale, prin care s’a admisă votulă secretă. Camera Comuneioro respinse acestoră voturi ale lonjilor, respingândă votulă de blamă ce se propusese și aei, în genpalada se condamna adala lui Glad LUNI, MARTI,2, 3 AUGUSTO ISTI. LUCIEEZATE SI VSI 71 ABONA E75 ANN EXT CURESCI, la Administrațiune» IN DISTRICTE, la corespondintiî sei ți cu p*fi. Pentru Anunțiuri a se adresa la administrativc*. I.A. PREX8 Pentru abonamente : la d. Darran-Hallegrath, Ru« de laue leune comedie, fi. Pentru anunțiuri: In d-nnf Órain, Tfcomas «1 O «t line i.epeleier, 2 S. T.A. VX17.1SA Pentru abonamente !» d. E. S. Poportel. FMt markt. :16 Pe ntru amantiuri: lo d nil Hamtestein deț Neuermwarkt, II, stone d’a recurge la uă prerogativă regale, cu 141 de voturi contra 83. Scăderă prestigială lordiforă lovită tare, cră și conflict!) intre Camera națiunii și Camera aristocrației. Tot ce găsimă la ordinea (zilei mai interesantă în Germania este lupta între catolicii partizani ai infalibilității și ’ntre catolicii carii sunt pentru cea a ce a fostă pân'acumă. In acestft stare de lucruri, episcopii cei cu Papa de Prusia se convocă ’n Adunare la Fulda, pentru a avia asupra situațiunil. J,a râdul- seu congresală catoliciloră, carii suntă contra nefabuitații, și care sare acumă reședința la Heidelberg, a dorite a convoca ună congresă naționale la Munich, pentru ziua de 22 Septembre. Aceste lupte și ’itruniri, ce pară acumă unora forte ne ’nsemnate, suntă menite a face, cumă fi cea mai deună til una diari« străină, uă revoluțiune mai mare decâtă chiar acea a a Reformei. Cătă despre Francia, oricine vede, după telegramele publicate mai susü, că situațiunea este forte critică. S’asceptamă dérü celu puțină resultatură votului în privința propunerii pentru numirea d-lui Thiers ca Președinte ală Republicei, ș’apoî so ne ’ncercăm și a spune și noi ce sperăm și de ce ne tememă. Unu noă siabă a apărută la Iași, supt numele Nastratin-Hogia. Deși numele ar aretă că diabulă trebuie se fiă glumeță, după câtă vod mama în primula lui numără, din contra este mai multă dispusă a plânge de cât a ride. Profesiunea sea de credință spune că este pentru regimele Constituționale, și de acea a combate dPrieli și miniștrii carii pună în jocă d’a drept ulii pe Capul t Sfatului. Din acestă printă de privire eră, în ceaa ce privesce pe miniștrii, după ce arată greșiela loră d’a coborî pe Capul Statului în ocoluri și propagande electorale, apoi le m ii spune â că următorulă actă, ce este nu numai inconstituționale, dérii și morale : — Ce pedepsa et dstă proftetului de Sucéva care a ucisă în bătaiă pe prima rulă Tabără? ,— A fost poftit la mesă la MânVSca.., „Aflămă că vechilulă moșiei Resnovă, jud. Nemnn, proprietate a d-lui Rosnovanu, alesura d-lui prefectă Lățescu, ară fi bătută pe unu locuitoră și să felü în cătă a doua zii a și murită „Deră publicămu acestă faptă, acesta o facemă numai și numai pentru frăndă cei de lângă Măria Sea se ca «joftescu pe namitulă vechilii la mesa Măriei Sele.“ Viena, (oficiale) 11 August. — Camera deputaților s’a disolvate. Dietele Austriei de josü și de susii din Salzburg, Cariatida, Stiria, Moravia, Silesia, Tirolulfi fură disolvate și tóte sunt convocate pentru 14 Septembre. Imperatul Germaniei merge ,dă de la Gastein a fostă primită la Welz de imperatură Austriei, întrevederea a fostă cordiale. Împărații continuară împreună omagială la Ischl, unde ajunseseră sora. Londra, 11 Augustă.—Camera Lorddorn, respingând legea electorale, votată de camera comuneloră, a repetată votulă de blamă în contra lui Gladstone pentru afacerea abolirii cumpărării gradtoă militare. Paris. 11 August — Comisiunea refusă imposibulă da 20 la sută asupra materiilor brute. RUSIA După uă corespondință adresată Pressei din Viena, guvernul rusă cugetă a construi pe unele punce de la fruntaria occidentale a imperiului, mășiră de fortificațiuni cari, in casa să va va rezbctu ofensiva în contra occidintului, are șervi ca basă a formidabilei operațiuni. Panatul centrale ală acestoră lucrări are orașială lituană Brest-Iliewski, unde iesî mulți oficiali de gemă să sosiră deja și se ocupă cu arinearea, după ună plană concepută acumă câțiva ani de geograVele Totleben . Acestă orașiă, situată pe estrema hun*tariă a Lituaniei polonse, prin drumurile deferă și rețaua celorlalte drumuri lâgă cea mai scurtă comunicațiune între interiorulü Marii Rusii ca St Petersbourg și Moscva. V*? P acestă cale in casă de resbere cu Europa, Rusia va ave ce’șî verse ’ntregi armată și materialul iscă de resbelă în Polonia și ’n același timp, se opuia inamicului uă pedică destulă de mare spre a’î impedica mersul ă prin Liîusna c ătre Rusii, după ocuparea Poloniei. Bres'-Lievvski îndeplinesce exactă 8 © est** condiții’nT, și Bug ar mări și mai multă forța d'aparare a acestui punctă. Se vorbesce de așezarea aci a unei coșuri fortificată, care ar pute conține la trebuință 100 pene la 520,000 óment. La Gironde. D. C. Poppovici, deputati din Petra —districtul Nemța —ne cere prin telegramă a publica că, între deputații carii au supscrisü propunerea celor 62 in cestiunea Strousberg, este și d-sea. După câte serine, noi arau publicată și numele d-sele între slipscriitorî. Iu tote casului i satisfacemii cererea, publiându aceste fenduri. -------....................................... Giurgiu, 1871, în lut. D-hă redactare aici faárulul ROMANULU Domnule redactare, D. StânicS Bina, fostă supt-prefect) la plasa Glavaciovo, din județul Yjanit, s’a depărtată din funcțiune după 2 anchete ce i 8’aă făcută de d. ministri de Interne. Numitulă se află astă di supi» easlară la plasa Marginea, toți fiind fițălS Vlașcu,