Romanulu, august 1871 (Anul 15)

1871-08-02

Administrațianca la Panagiu la ffont&nA Hu. 1. -Redacțianea Strada ^Colțea, Sa. 42. ANUL I AL CINCI­SPRE-1­ E CELE VCEACE ȘI VEI PUTIE A BOST­A­MEN­TE I SI CAPITALE­: una anii 48 lei; șase luni 24 lei j trei luni 12 lei; 1 lună 6 lei. IN DISTRICTE : una ana. 58 lei; șase luni 29 leii trei luni 15 lei; un lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lunei Unit­exemplara 20 bani. Flt­ncîa, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. A&fstria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franc­.) ANUNȚIREÎ Anunțiuri, pagina IV, linia 30 litere­ — 40 ban­ tperțism­! și reclame, pag. III, linia 2 lei — — Scrisorile și orice trimiteri NEFRANCATE voru îl &APUSAT­E* Articuole nepublicate ce voru arde. Edițiune de­ ­ SUPSCRIPȚIUNE PENTRU SERBAREA ȘTEFANI­­CELU MARE Turnu-Mugurele, 27 Iuliu, 1871. D-lui redactare alu fnariuluĭ ROMANULU Domnule redactare, Personele notate în alăturata listă supscriindű pentru serbarea de la 15 Augustă, ce se va face în me­moria eroului Ștefan­ cela Mare, suma de lei șase­ cjeci (No. 60), vi’I ’nainteză d-vóstre, domnule re­dactare, și vă rogă bine-voiți n’l da la destinațiunea loră. Primiți, vă rogă, cu acestă pen­­siune stima și considerațiunea ce vă conservă. A. I. Popescu. Lel biní. Antache Petrescu 4 Costichi Stoenescu 4 44­­ A. I. Popescu 4 49 Ion F. Rădu­cescu 4 Apostol Constantinescu 4 Alecu­ T. Andrei G Hie I. Stefanescu 4 44 G. N. Bădescu 4 I. Ionescu 4 D. Popoi 4 Demetriu Petn­seu 4 Nae I. Costantinescu 4 Mihalache Stefánescu 3 G. A. Dude 1 63 InginerQ G. Danielescu 4______ Totale lel no! 60 (Lista de la administrațiunea „Românului.“) D. Romulus N. Opranu 10 D. Remus N.­Opranu 10 D. Dimitrie Ionescu 2_____ Totale lel noi 22 SERVMUTELE GRAFE CU AS.U LUMI VXI­ Iil» Versailles, 13 Augustă.—In Adunare erau depusă două­­ propuneri, relative la prorogarea puterilor­­ lui Thiers: una cere prorogarea pe trei ani cu titlulu de președinte al­ Republicei; alta prorogarea simplă. Adunarea a votată urgința asu­pra am­beloru propuneri, tiindă că Thiers a declarată că respingerea urginței ar fi oă micșorare a încrederii ce i se acordă. (Servițiul­ privată ală Monitorului). Versailles, 10 Augustă. — Thiers sa presintată ieri împreună cu ministrul­ fi­­nancelară ,în sînul­ comisiunii budgetare, unde a combătută proiectele de noul im­­posite propuse de diferite persone și a susținută numai imposibilă de 20% pe ma­teriile primărie, demonstrândă superiori­tatea acestui imposită în comparație cu cele alte sisteme și insistândă pentru adop­tarea lui. Comisiunea va vota mâne. Comisiunea budgetară a respinsă cu u­ mare majoritate, proiectul­ guvernului de a tașa cu 20% materiile primărie. Paris, ÎL August. — Jurnalul­ Dé­­bats asigură că comisiunea budgetară a substituită proiectului guvernului să tasă de 300­ pe ori­ce marfă în vamă și că propunerea a fost­ primită. Tasa luată acumă pe grâu, cărbuni și alte obiecte pare a se rădica la suma de 75 miüone Londra, 11 Augustă. — In Camera lonliloro, s’a respinsă bilulă electorale cu «7 voturi e­ntra 48. Se cre­de că acestă actă va causa 7.2F« ^ițare în Engletera. In Camera comuneloră, p­ropu­nerea La­wrence, condimn­ândă ad­usă lui Glad­­stone de a recurge la uă prerogativă re­gală, a fostă respin­s cu 141 voturi con­­­­tra 83. Regensburg, 11 Augustă. — Regele Bavariei a primită pe imperatorie Ger­­maniloră era la Schandorf și 1 a iuspoita pené la Regensburg. Apoi regele s-a în­torsii la Munich. Imperatorele, care a fostă întâmpinată de mulțime cu vine a­­clamațiunî, a continuată astăzi că­ătoria sa spre Ischil. Bucuresci, .4 Augusti­ Se ncepemii septemâna amintindă și constatândă din nou că Cabinetul­ Rado­­vici a tăinuită protestarea d-lui de Bis­­sm­ark, contra legii votate de Camere, în cestiunea Strousberg. Mai multă de câtă atâta. Protestarea s’a făcută către Portă, lovindă ast­felă și ’n demnitatea și ’n drepturile Statului română, și guvernulă a tăinuită faptulă. Mai multă âncă, Can­celaria d-lui de Radovici a făcută cunos­cută acestă actă servitoriloră sei de la guvernă, în dina de 17—29 Julie, prin nota cu No. 1230. Totă în acea zi cre­­dinciósele slugi ale d-lui de Radovici pu­blicară în Monitorii vină comunicată, prin care negară faptulă și insultară presa română dscendă: „Rămâne dojit ca publiculă s’aprecize și se judece ce valore trebuie se pună pe nisce organe, cari pretindă a lumina opiniunea publică prin mirifice contrarii adevărului.“ E! domni miniștrii! Ați negată în Co­­municatulu de Zi 17—29 Iuliă că v’ați fi fostă dată de mieunea, ș’adevărulă a fostă că ea fusese dată Vineri sera, la 9—21 Iulie. Ați negată în același co­municată protestarea d-lui de Radovici. ș’adevărulă este că protestarea s’a făcută că ve era cunoscută, și nu numai c’ați tăi­nuită, déru ați și negată faptură, in modă oficiale și ’njurândă pe cei carii aă fostă spusă publicului adevĕrulu. Spuneți doru voi ânși­ vă : ce încredere mai póte ave națiunea în voi? Se spune acumă că ministeriulă a tras­misă Vizirului ună memoriu, uă întâmpi­­nare, prin care combate aserțiunile d-lui de Bismark și drepturile Statului română. Admitemă că memoriulă ară fi bună, admitemă că n pledoaria sca­d. Costa- Foru n’ar­ fi cotită cestiunea în nici ună punctă. Chiară așta énse dec'arü fi, se spună ori­cine ce valore póte ave ple­­doria guvernului? Se spună ori­cine ce voră respunde miniștrii, cândă Vizirulă din Stambulă și Vizirulă din Berlin îi vor­ întâmpina cu propriele arguminte cu cari aă presintată ei Camerelor. Conver­siunea ș’aă susținută-o naintea loră? Se supună orî­cine ce voră respunde ei, cândă vizirulă le dice: — Cândă óre, Ghiauri, spus'ațî adevĕ­­rulă? Ie­i către națiunea vóstru sau astă­­­ji către padișahulă vostru? Și decă ieri v’ați încercată se mințiți. Se ’ncelați și se despuiați națiunea vostră. cumă ve putemfi crede că nu voiți astă­zi se mințiți și se ’ncelați pe Padișahulă ? De la 12 Marie și pene la­ 7 Iulie Cabinetulă Radovici a­mpedienă proce­­sulă ș’a susținută, în Berlin și în Bu­­cureșci, Conversiunea. Nici ună faptă noă na venită, pe care basându-se, se potă dice că s’a luminată și s’a schim­bată opiniunea Anc’vădată doru, cu ce autoritate potă susține miniștrii astă­iji în facia străinilor, cea­ a ce el combătură ’n facia națiunii? Ce stimă și ce autoritate potă ave ’n facia străiniloră cei carți aă luptată spre a amăgi și jăfui națiunea loră în favorea străiniloră ? Reconsidera­re—doză deplină—în facia națiunii, decon­siderare și dispreță în facia străiniloră: dcă situațiunea Cabinetului actuale. Și cu tóte aceste ele cuteză a sta la putere, ș'asta singură și fără ca e du puțină se convoce Camerele, ș’acesta acumă, cându Prim­a depusă ceștiuoea ’n mănele Tur­ciloru. Spună dâră ori cine, spună enșii miniștrii decă acé­­ta nu se chiamă inep­ție sau trădare, trădare și inepțiă ? Are lăudă­ieri că unulu din organele guvernului susține că Europa este ame­nințată d’ună re­a­lă, cu atâtă mai mare cu câtă elu va fi in Occidinte și ’n Ori­­inte, diferămă : de ce guvernul­ nu con­vocă Camerele pentru a avisa la mesu­­jele de ap­ărare? Le întrebarea sef), mai dreptu, la propunerea ce făcurăm d, âeă ce ne spună astă­zii­­ Jiamiele străine : „ Regele Suediei, convocândă Camera pen­tru 11 Septembre, în sesiunea traordinariă,­­Jice, în mesa glul) de convocare: »Convinsă că poporul­ înțelege, ca și noi, trebuința d’a profita de liniște și de pace spre a se pregăti pentru furtunele resbelului, și dorindă a vede ajungendu silințele ce amă făcută pentru apărarea țărei la resultatulă care este obiectulă so­licitudinii mele, voii se propund soluțiunea acestei cesti­uni atâtu de ’nsemnate pen­tru țara nóstrfi, ca e clisivă ’nsărcinare a sesiunii viitóre.“ Regele Suediei vorbind­ ca ună ade­vărată rege și suedeză, ori­cine pute n­­țelege, și prin urmare n’avemă în pu­tința nostră nimică aită de făcută de câin a arăta care este calea cea bună, ș’apoi, uitându-ne la starea n care ne afiâm­ă, se suspinămă și se trecemă nainte. Actulă cabinetului austriacă da disolve Camera și tóte dietele cari îi făceau opo­­sițiune este din cele mai însemnate. Ma­joritatea Camerei n’avea ’ncredere "n acestă ministeriă, din cauză că programa­rea­ nu era nici curată dualistă nici federa­listă. Ele nu cuteza se fiă nici curată pentru puterea nemțescă din imperiu, nici curată pentru deplina ’ndreptățire a na­­ționalităților­, și prin urmare n’avea nici una puntă de re^imfi. Cestiunea acumă este d’a se sei pe d’uă parte care va fi resultatulă alegeriloru, éra pe d'alta care va fi resultatulă întâlnirii a­mbilor­ împă­rați ai Nemțiloră? Cabinetul­ Austriei se silesce d’uă camă dată a ’mpăciui pe Boiemi precumă a fostă împăciuită pentru mo­menta pe Poloni. Déjii mulțumise-voră Bo­­iemii numai cu cea­ a ce elfi­a acordată Polonilor d­? Acesta nu se pute admite. Negoțierile Cabinetului cu capii partitei naționale din Boiemia­­ și urmază cursul f­ soră, și se susține că împăciuirea face progresuri mari. Prima ’ntrebare cuse este: isbuti-va ’mpăciuirea? A doua . Nemții din Austria primi-veră împăciuirea cu Boiemia, sau profita-vor da acestă actă pentru a trage spre Germania partea germană a Austriei? A treia: cursa cea nouă în care d. de Bismark voiesee a pri de pe imperatorele Austriei fi­ va d’a’să împinge spre împăciuire sau spre învrăjbirea cu Boiemia? Acestea suntă pe scurtă încur­căturile cilei în care se află Austria, și, d'uă-cam­dată, nu putemă de câtă a le arăta în scurtă și a accepta lumina ce se va face prin nonile alegeri. In destrămarea și ’n negura ’n care ne aflămă, singura coesiune ce mai vedemă este ’n Comuna din Iași, și singura rază de lumină ce ne mai vine este de la Co­muna di­n Iași. Vezi arămă la nceputul­ lunei trecute că, din totă Romănia, Comuna din Iași, și numai Comuna diin Iași, felicită prin telegramă pe ra gele Italiei pentru intra­rea sea în Roma. Comuna din Iași fu singura care simți, vetiu, înțelese și lu­cră. Acumă, cu ocasiunea serbîrii de la manastirea Putina, Comun­a din Iași fu singura care simți, vedu, înțelese și făcu. Ea votă 1000 lei noul pentru chieltuelile acestei serbări naționale, și totă d’uă dată consiliu­lu Comunale oțărî ca se mor­gă se represinte Comuna la acestă serbare primarele iei, d. Cerchezi, și consiliarulu­i ei d. Mărzescu. Uă Comună, uă singură Comună care trâieșce, în totă România de dincole de Carpați, este puțină, forte puțină; déri­tă singură scliînteiă a vi­­ței încuibată în­­tr’uă singură inimă, cu atâtă mai cu semă­ntr’uă comună, este d’ajunsă pen­tru a dovedi că vidța nu s’a stinsă și că nu trebuie de câtă uă suflare puterică pentru că flăcările se 'ncingă totală cu lumină și viață. Incurcăturele străbtură chiară în cla­­ica Engliteză. Camera Lonjiloră votă le­gea pentru armattă, derii repeți din nou votulă de blamă contra ministeriului și tott­ d'uă dată respinse și legea poporale, votată de Cameră, pentru reformarea legii electorale, prin care s’a admisă votulă secretă. Camera Comuneioro respinse a­­cestoră voturi ale lonjilor, respingândă votulă de blamă ce se propusese și aei, în genpala­da se condamna ad­ala lui Glad­ LUNI, MARTI,2, 3 AUGUSTO ISTI. LUCIEEZA­TE SI VSI 71 A­BONA E75 A­NN EXT CURESCI, la Administrați­une» IN DISTRICTE, la corespondintiî sei ți cu p*fi. Pentru Anunțiuri a se adresa la administrativc*. I.A. PREX8 Pentru abonamente : la d. Darran-Hallegrath, Ru« de laue leune comedie, fi. Pentru anunțiuri: In d-nnf Órain, Tfcomas «1 O «t line i.epele­ier, 2 S. T.A. VX17.1SA Pentru abonamente !» d. E. S. Poportel. FMt markt. :16 Pe ntru amantiuri: lo d nil Ham­testein d­­eț Neuermwarkt, II, stone d’a recurge la uă prerogativă regale, cu 141 de voturi contra 83. Scă­deră prestigială lordiforă lovită tare, cră și conflict!) intre Camera națiunii și Camera aristocrației. Tot­ ce găsimă la ordinea (zilei mai interesantă în Germania este lupta între catolicii partizani ai infalibilității și ’ntre catolicii carii sunt­ pentru cea­ a ce a fostă pân'acumă. In acestft stare de lu­cruri, episcopii cei cu Papa d­e Prusia se convocă ’n Adunare la Fulda, pentru a avi­­a asupra situațiunil. J,a râ­­dul- seu congresală catoliciloră, carii suntă contra nefabuitații, și care sare acumă reșe­dința la Heidelberg, a d­orite a convoca ună congresă naționale la Munich, pentru ziua de 22 Septembre. Aceste lupte și ’i­truniri, ce pară acumă unora forte ne ’nsemnate, suntă menite a face, cumă­­ fi cea mai deună­ til una diari« străină, uă revoluțiune mai mare de­câtă chiar­ a­­cea­ a a Reformei. Cătă despre Francia, ori­cine vede, după telegramele publicate mai susü, că situațiunea este forte critică. S’asceptam­ă dérü celu puțină resultatură votului în privința propunerii pentru numirea d-lui Thiers ca Președinte ală Republicei, ș’a­­poî so ne ’ncercăm și a spune și noi ce sperăm­­ și de ce ne tememă. Unu noă­­ siab­ă a apărută la Iași, supt numele Nastratin-Hogia. De­și numele ar aretă că diab­ulă trebuie se fiă glu­­meță, dup­ă câtă vod mama în primula lui numără, din contra este mai multă dis­pusă a plânge de câ­t a ride. Profesiu­nea sea de credință spune că este pentru regimele Constituționale, și de acea­ a com­bate dPrieli și miniștrii carii pună în jocă d’a drept ulii pe Capul t­ Sfatului. Din acestă printă de privire eră, în cea­a ce privesce pe miniștrii, după ce arată­ greșiela loră d’a coborî pe C­apul­ Statului în ocoluri și propagande electo­rale, apoi le m­ ii spune â că următorulă actă, ce este nu numai inconstituționale, dérii ș­i morale : — Ce pedepsa e­t dstă proftetu­lui de Sucéva care a ucisă în bătaiă pe prima­ rulă Tabără? ,— A fost poftit la mesă la MânVSca.., „Aflămă că vechilulă moșiei Resnovă, jud. Nemnn, proprietate a d-lui Rosnova­­nu, alesura d-lui prefectă Lățes­cu, ară fi bătută pe unu locuitoră și să felü în cătă a doua zii a și murită „Deră publicămu acestă faptă, acesta o facemă numai și numai pentru frăndă cei de lângă Măria Sea se ca «­­j­of­­t­escu pe namitulă vechilii la mesa Mă­­riei­ Sele.“ Viena, (oficiale) 11 Augus­t. — Camera deputaților­ s’a disolvate. Dietele Austriei de josü și de susii din Salzburg, Cariatida, Stiria, Moravia, Silesia, Tirolulfi fură disolvate și tóte sunt­­ convocate pentru 14 Septembre. Imperatul­ Germaniei merge ,dă de la Gastein a fostă primită la Welz de impe­­ratură Austriei, întrevederea a fostă cor­diale. Împărații continuară împreună om­a­­gială la Ischl, unde ajunseseră sora. Londra, 11 Augustă.—Camera Lor­­ddorn, respingând­ legea electorale, votată de camera comuneloră, a repetată votulă de blamă în contra lui Gladstone pentru afacerea abolirii cumpărării gradt­o­ă mi­­litare. Paris. 11 August­ — Comisiunea refusă imposibulă da 20 la sută asupra mate­­riilor­ brute.­­ R­USIA După uă corespondință adresată Pressei din Viena, guvernul­ rusă cugetă a cons­trui pe unele punce de la fruntaria occi­­dentale a imperiului, m­ă­șiră de forti­ficați­uni cari, in casa să va va rezbctu o­­fensiva în contra occidintului, are șervi ca basă a formidabilei operațiuni. Pana­­tul­ centrale ală acestoră lucrări ar­e orașială lituană Brest-Iliewski, unde iesî mulți oficiali de gem­ă să sosiră deja și se ocupă cu arinearea, după ună plană concepută acumă câți­va ani de geograVele Totleben .­­ Acestă orașiă, situată pe estrema h­un­*­tariă a Lituaniei polo­nse, prin drumurile deferă și rețaua celorl­alte drumuri lâgă cea mai scurtă comunicațiun­e între in­te­­riorulü Marii Rusii ca St Petersbourg­ și Moscva. V*?­ P acestă cale­ in casă de re­sbere cu Europa, Rusia va ave ce’șî verse ’ntregi armată și materialul i­­scă de resbelă în Polonia și ’n același timp, se opuia ina­micului uă pedică destulă de mare spre a’î impedica mersul ă pri­n Liîusn­a c ătre Rusii, după ocuparea Poloniei. Bres'-Lievvski îndeplinesce exactă 8 © est** condiții’nT, și Bug ar mări și mai multă forța d'aparare a acestui punctă. Se vorbesce de așezarea aci a une­i coșuri fortificată, care ar pute conține la trebuință 100 pene la 5­20,000 óment.­ ­La Gironde­. D. C. Poppovici, deputati din Petra —districtul­ Nemța —ne cere prin telegramă a publica că, între deputații carii au supscrisü propu­nerea celor­ 62 in cestiunea Strou­s­­berg, este și d-sea. După câte serine, noi arau pu­blicată și numele d-sele între slip­­scriitorî. Iu tote casulu­i i satisfacemii cererea, publi­ându aceste fenduri. -------....................................... Giurg­iu, 1871, în lu­t. D-hă redactare aici faárulul ROMANULU Domnule redactare, D. StânicS Bina, fostă supt-prefect) la plasa Glavaciovo, din județul­ Yjanit, s’a depărtată din funcțiune după 2 an­chete ce i 8’aă făcută de d. ministri de Interne. Numitulă se află astă­ di supi» easlară la plasa Marginea, to­­ți fiin­d fițălS Vlașcu,

Next