Romanulu, octombrie 1871 (Anul 15)
1871-10-18
902 ROMANULO 19 OCTOMBRE 1871 dorit cu mândriă și fericire. Este cu totulü mortă, decă ministerială dobândi majoritate în Cameră pentru reforma bisericei, și proprietății în Irlanda și pentru reforma electorale în totă Englitera. Este retortă, căci, acumă, se cere în Englitera, despărțirea bisericei de aristocrație va perde înrîuririle ilegale, și Camera torpilorii, prin respingerea legii acesteia, șa grăbițiiensa șî mortea. „Acum 60 de ani, picea alaltăieri piariulu la Liberté, n’ar fi venită în mintea nici unui Englesă că se póte discuta măcară ereditatea. Acumü S8 discută chiar daca persona regale este neapărată mecanismului constituționale. Sra formată la Birmingham uă asociațiune pentru a propaga reformarea Camerei torpiloră: ea corespunde cu celelalte asociațiuni libere, respândite în mai multe punturi ale teritoriului. Ea aotărîtă încă pentru 28 Noembre viitor cu întrunirea unui congresă mare, în care se va desbate și resolve cestiunea reformei. Pén’atunci propaganda se face prin presă și intruniri publice: într’una din aceste întruniri d. Bright s’a pronunciată pentru desființarea camerei torpilorii prin dreptă de ereditate și reformarea iei prin alegerea poporaliă.“ Și d. Manolache Costache Iepurenu cu Beisade Grigore Sturdza credu că voră puté se facă la noi una Senată în care se domnescă privilegiulă. In adeverit că asemene încercări ară fi provocată ună rîsă mare și generale, déca Românii n’ar fi căpută într’uă letargiă atâtă de mare, încâtă ună consule se cuteze se le bată din picioră și ei se-și plece papulă suptă pulberea ce se rădica de suptă talpele sele. Déru despre noua monarciă din Spania ce se crede ore p’acolo, domnule redactore? P’aci noi scimă că ea se detenă atâtă de tare, în câtă ministeriele dăinuiescă mai puțină de câtă aă dăinuită la noi, chiară luptă principii Cuza și Carol de Hohenzollern, că este atâtă de șubredă, în câtă fostulă prim ministru, d. Zorilla, în întrunirea ce s’a ținută în Madrid la 6 Octombre, a pisă „că nu crede prin putință monarcia în Spania. JS nu mai suntă astă dî, adauge d. Zorilla, de câtă done partite: existența unei partite întermediarie este peste putință. Trebuie se credă cineva în libertate sau s’o renege. D. Zorilla, laudă pe rege, consiliu ca lupta se se ție pe teremură legale, dérii adause că constituționaliștii priimindă titlulă fală Constituțiunii (adică ună rege) nă voită și voiescă se mergă nainte.“ Ceră discursul regelui Suediei și Norvegiei, la deschiderea Camerei, scăpatu-ți-a din vedere, d-le redactare? Și decă nu ți-a scăpată, găsit -ai mulți Români cari l’aă înțelesă? Ne sciindă decă ai publicată acelă discursă, dă-mi voie se reproducă acitâte-va linie numai, fiindăcă stăruiescă a crede că trebuie se re cunoscă Românii, chiară dec’amă fi șicuri că nepăsarea nostră va mai dăinui câțiva timpă. Soli, domnule redactare, că nu prosintă dintre monarchiștii ortodoși, prin urmare, decă stăruiescă a voi s’amintiscă cuvintele unui rege, poți fi sigură că credăm în sinceritatea, deră în interesul ă și inteligința unoră regi, în unele momente, și că-mi place a spera că póte se vom găsi Români, cari vor ii înțelege însemnătatea acestora cuvinte. E căderă ce-a pisă regele Suediei la 14 Septembre trecută: „Deră precumă nu este biruință fără luptă, totă astăfelă este peste putință pentruă națiune d’a-și menți ne indepedința de nu va veghia cu solicitudine și abnegare. Inacțiunea nepăsătore nu póte da nastere puterii, care se țeceptă în momentele încercărilor.“ Ciudată rege! Asta este, domnule redactare ?, ciudată rege acelua care pice națiunii se lupte, dacă voieste se biruie, acela care-i spune se veghieze, eră nu se darmă séu se se plimbe, seu se-și caute de tejghia, căci altă felă dă falimentă, se veghieze pe miniștrii și pe rege, pe inamicii din întruși din afară, căci întraltă felă îi va fi peste putință d’a-și menține independința; ciudată rege acelui care-i spune că inacțiunea aduce de sicură peirea! Se vede că nu-î este aminte acestui rege d’a-șî da țera pradă străiniloru, și că-î place mai bine se fiă rege controlată ală unei națiuni libere, de câtă se domnescă câtă-va timpă blăstemată și disprețuită de toți .’apoi, dândă națiunea în robie străinului, se devie unul din primii lachei ai cotropitorilor. Cuvintele regelui Suediei și Norvergiei ne arată nu numai ce trebuie se facemă ca se nu perimă prin despotismul și corupțiunea din întru, dérii ne spune încă că trebuie se ne asceptămă, ar trebui se dioemă se ne pregătimă, pentru resbelulă celă noă care s’apropie torte. Peirea României este otărîtă de multă, atâtă la Viena câtă și la Petersburg, și Rusia are scrisă în codul ăiei de către Petru celă mare — dă Austriei ce va cere, căci apoi va fi lesne se i se ia napoi. —Prusia încă de la 1868 hotărîtă peirea nostră. Ea voi atunci—precumă am spusu-o întruna din revistele Românului—se ne dea Ungurilor și pentru a’i destipi cu totală de Austria, mai în urmă ea dete cele mai puți ați dovedi că peirea României esteotărîtă, prin publicarea epistolei către Auerbach. Iți recomandă încă, d-le redactare, citirea noteiorfi d-lui Benedetti către guvernul ă seă, publicate acumu de tote pianele, căci ele suntă torte instructive pentru Românii cari voră voi se vedă și se ’nțeragă, întruna din aceste note, ca data de 8 ianuariă 1868, d. Benedetti dice, între altele: „D. de Bismark voiesce uă chezășiă sigură că, nici întrună casă, Francia nu se va incerca se resterne ceaa ce numește elă sistemarea germanică. Astă-felă îmi explică atitudinea cumpătată și ’n unele pucturi contradictorie ce avu cu mine în convorbirea despre care îți dedei samă. Voies ce se contribuie cu noi d’a nu se agrava situațiunea în Italia, fără cnse a ne ajuta la substituirea unei situațiuni regulate și proprie a împăciui tóte partitele; are interesă d’a menține în Italia oă situațiune proprie pentru complicări. In Oriinte voiesce se aibă uă posițiune care se nu’lă lege nici întrună sensă, și sei permită, după trebuințele proprielor séle planuri, se dea mana cu Rusia sau se s’apropie de puterile occidentale. Astăfelă, el calculă fiecare din actele sale, raportându-le tóte la scopul ce urmăresc, adică la coronarea operii atâtă de multă ’naintate. Totă ce se discută dincolo de Alpi, existența regatului italiană sau salutea puterii timpurale a Papei și chiară a papalității, precum și ambițiunile sau feluritele combinări ce provocă starea precarie a imperiului otomană, tóte suntă privite numai ca mielloce de natură a’i înlesni isbânda sarcinei sale.“ Coronarea edificiului acumă s’a înlesnită și s’a apropiată. Tratatul de la Paris fu denunțată întruă parte de către Rusia și ’n alta prin renumitulă memoriă din anulă trecută , peirea României s’a dovedită că esteotărîtă de către Prusia, prin modul prin care ea este guvernată de la Noembre 1868 și mai cu semă prin epistola către Auerbach. Restulă îl facemă noi, parte prin divisiunile nóstre, și parte prin amorțirea în care ne desfărâmă, nu numai în cele din întru, dérü și iu cele din afară. In cele din întru, toți divisați, lăsămiî ca miniștrii d-lui de Radovici se facă totă ce voră voi. In cele din afară, toți divisați, lăsămă ca d. de Bismark se vorbască și se lucreze, și noi ne pitulimă și tăcemă atâtă de bine, încâtă și Francia, și Italia, și Spania, și Englitera, și tóte națiunile din Oriinte se potă crede că’n adevéra nu suntemă și nu putemă fi uă națiune. Descepta-ne-vomă în sfîrșită ? Respunsulă, domnule redactare, ui’să va da la 17—29 Octombre întrunirea Camerelor, întrunirea (Ziariștilor) și ’ntrunirile publice, decă se voră face, și déci partitele naționale se voră întruni pentru a le face și pentru a face. C. A. Rosetti. Domnilorü Senatori, Domnilorü Deputați, V’amă convocată mai naintea termenului legiuită ca se vă ocupați de lucrări arginte carii reclamă imperiosă concursul« Corpurilor» Legiuitore. Națiunea, încredințându vă interesele iei cele mai mari, d-vostră au probată în sesiunea trecută că ea nu s’a amăgită in speranțele sale. Guvernulă meă, care s’a aflată în circumstanțe dificili, a căutată în mijloculă d-vostră fată sprijinită și tăria de carii avea nevoie. Suntă fericită, dloru, a me afla în mijloculă unei represintațiunî, care asciută a rumpe cu tristețe tradițiunî de mai haine, și care va ser tofă-de-una se înlăture cu bărbăție ori ce insinuațiune contrarii și se nu asculte de câtă glasulă rațiunii și ale dreptății. Graciă concursului patriotică ce ați dată guvernului meu, am putută pune stavilă crise financiare de care eramă amenințați. Pentru prima oră astădî ne aflamă în regulă cu ună budgetă voată pe anulă viitoră; și pentru prima oră, după atâtea infructuase silințe ce sau pusă în anii trecuți, simțimă viua satisfacțiune de a ve aumula că interna datorie flotantă, care apăsa mai nainte asupra tesaurului întrună modă ruinătoră, se află stinsă prin legea ce ați votată. Deră cea-a ce este și mai multu, cea-a ce trebuie se împle inimele nóstre de uă legitimă mândrie naționale, este că împrumutul ă de 78 milione, ce era destinată a ușura tote dificultățile tesaurului publică, s’a realisată numai în țeră și prin propriile nóstre resurse. Acesta este ună mare evenimentă, d-loră Senatori și d-loră Deputați, mai alesă când i ve veți gândi în ce momente critice ne-ame aflată în timpul acesta, punendu-se la cercare propriele forțe ale țerei, s’a demonstrată cu acésta ocasiune, într’ună modă peremptoriă a iei vitalitate și credință în viitoră. De acea găsescă de a mea datorie de a recunosc în mijloculă d-vostră că patriotisraulă cu care publiculă română a concursă în gelele circumstanțe în carii neamă aflată la suprscrierea împrumutului, și puternica acțiune cu care omenii noștri de finance au solută se încurajeze și se atragă economiele private spre plasarea loră în acestă împrumută, merită tótá lauda nostră. Eră d-vóstre vé esprimamü âncă vă dată a nostră mulțămire, că preocupați numai de interesele țerei, ați sorută votândă legea, a conjura pericolele ce amenințaă finanțele nóstre. Ministeriul ă meă vé va presinta acumă mai multe proiecte de legi, conformă cu îngagiamintele cea luată în sesiunea trecută, cari n’au altă țintă de câtă acea de a se organisa serviciile pe b a se stabili, de a se face tóte economiele putinciose, de a se ecilibra chiăltuielele cu veniturile, de a se introduce câtă mai curând lu reforme simțitore în sistemul de astăzî, pe cari se voră basa budgetele anului 1873, ce sunteți chiămațî a vota, cu ună curentă, a se lua măsurile cele mai energice spre a se evita în viitoră reîntorcerea causeloră regretabili, cari, într’ună periodă mai puțină de zece ani, aă precipitată era pentru a treia oră în crisa financiară, crise nefaste cari nu aducă după ele de câtă ruina contribuabililoră și discreditulă țărei. Avemă multe de remediată, suntă încă mari dificultăți de învinsă; déra nimic și bună nu se póte spera fără ordine și stabilitate. De acea, amă ferma convicțiune că cu toții, întruniți pe calea binelui și predominați numai de interesul patriei, veți da totă concursul guvernului meu și, prin propria inițiativă ce aveți,nu veți lumina asupra diverselerii mijloce de întrebuințată spre a atinge scopulă ce neamă propusă a realisa, adică: prosperarea financeloră Statului care este inima țărei. După-camdată : reorganisarea curții de corupturi, a administrațiunii domeniilor și a pădurilorii Statului, a esploatării salineloră și a vămiloră, dă prefacere radicale în administrațiunea generale a financelor, pe baza unei noul divisiuni teritoriale, cu care se află în strînsă legătură budgetele pe 1873; sunt atâtea proiecte cari aă de țintă de a introduce stabilirea ordinii în finance, depărtarea chăltuielelor, inutili, sporirea veniturilor și realizarea de economii înțelepte în chieltuielele Statului. Pe lângă acestea, ministeriulă mcă va suține și va cere votarea proiectelor depuse încă din sesiunile trecute asupra monopolului tutunului și a tasei de timbru și de înregistrare. Aceste proiecte sunt neapărate necesarii de a se lua câtă mai curândă în examinare, ca se nu ne ajungă anulă noă fără de a ave âncă de mai hainte asigurată plata la timpă a tuturoră chiăltuieleJ oră Statului și a ne espune astă-feră la nouă perturbațiuni în finance, cari ar neutralisa bunele efecte ale operei ce cu toțiiamă întreprinsă. Situațiunea generale a stării financiare actuale vi se va presinta dată dată cu înfățișarea budgetelor pe anul 1873 și cu începerea sesiunii ordinară. Mai este încă oă cestiune importantă I privitóre la finance și care cere a fi imediată resolvată: acesta e cestiunea pensiuneloră. Neaplicarea repartițiunii prescrisă de legea pensiuniiloru din chiară 4ma punerii iei în lucrare și votarea de pensiuni în proporțiuni cu totulü coversitare sorginteloră afectate casei pensiuniloră au produsă cea mai mare împovărare situațiuniii pensionarilor, și cesiunea a devenite din cele mai dificili. Ea reclamă, deci, totă atențiunea corpuriloru legiuitore și uă promptă soluțiune pentru vindecarea răului și stăvilirea în viitoră a causeloră cari ’1nă produsă. Cesiunea căilor ferate a trecută prin diverse rase dificile. Ministeriul ă mcă va va presinta tóte actele. Nume îndouiesemi că prin concursul d-vóstre se va regula acumă într’ună modă definitivă. In privința puterii armate a țerei, proiectele de legi cari v’a presintatfi guvernulă încă în sesiunea trecută, precumă și acelea ce suntu gata a vi se presinta în acesta sesiune, voră face a se înlătura n îndemânările ce s’au cercată pene acumă în aplicațiunea legiuirii din anul 1868. Cu tóte lacunele și imperfecțiunea acestei legi, am putută cn se constata cu uă viuă satisfacțiune relulă și aptitudinea ce desvoltă toți aceia cari suntă ehiămațî la nobilulu esercițiă ală armeloru. Prin votarea budgetului anului 1872, d-vóstre au consacrată în armata permaninte, care este menită a servi de scală milițieloru, principiulu unui învățământă superiore pentru oficialii cei tineri, și chiară în iarna acesta va funcționa acesta nouă instituțiune, care va întări armata nostră prin instrucțiune. Instrucțiunea publică a fostă obiectulă celeră mai vui preocupări ale guvernului meu. Cu toții trebuie se dorimu, d-loră, ca ea se devină să adevărată lumină, care, intindéndu-se neîncetată în tóte treptele sociale, se mobileze animele și se fortifice inteligința junimii nóstre către care avemü sacra datorie d’a o conduce pe calea adevărului și a o protege contra erorii. Guvernul meu vă va presinta modificările ce s’a credută necesarii a se face în ambele aceste ramuri de serviniă. Dv. veți ajuta, nu mă îndudiescu, silințele ce’și dă guvernulă meă pentru a rădica scala și biserica la adevărata înălțime ce trebuie se aibă aceste două mari temelii ale oricării societăți umane. Asemene veți ave, d-loră senatori și d-loră deputați, a vă ocupa de mai multe proiecte de legi privitore la desvoltarea lucrăriloru publice, a agriculturei și a comerciului. Aceste proiecte, fiind legate de mijlocele financiare ale țerei, vi se vor presinta la timpă și în măsura putinței, pentru a nu se împovăra presintele cu sarcini coverșitore pe cari nu leară pute purta. In privința administrațiunii generale a țerei, guvernulăieă vă va presinta proiectulu de lege pentru o nouă împărțire teritoriale, de la a căreia votare depinde regularea budgetelor, pe anul 1873, realizarea de însemnate economii, mai cu sumă în chiăltuielele comunali și județiane, în ameliorarea tuturor a celorlalte servicii. Totu-nă-dată veți ave, d-loră senatori și d-loră deputați, a desbate și a vota proiectele de legi pentru schimbarea sistemului alegerii consiliiloru comunali și județiane, spre a pune legea în acordă cu constituțiunea, pentru numirea primarilor și ajutorelor- loră, pentru mărirea radei comunelor și alte modificări. Se va supune asemene deliberărilor d-vestre proiectele de legi pentru modificarea serviciului penitenciară, basatul pe sistemul celulară mixt; înființarea de penitenciare pentru minori, conformă legii care se află pe biuroului Adunării din sesiunea trecută; proiectulu pentru organizarea serviciului statistică; proiectul de lege pentru modificări în legea tocme Ielor agricoli. In administrațiunea justiției se simte de mai multă timpă nevoiă de modificațiuni în legile existente. De uăcamă dată vi se voră presinta proiectele de legi pe cari esperiința și necesitățile actuali le desemnă ca cele mai necesarii. Astafelul s’a proiectatăuă nouă lege de organisațiune judiciară. Se va supune încă deliberărilor a dv. proiectele de lege pentru modificarea mai multor articole din codulă penale și din codul de procedură penale și revizuirea unor articole din aceleași codice, în conformitate cu art. 24 din constituțiune, proiectulă de lege pentru darea în judecată a funcționarilor. In ceea ce priveșee departamentul afacerilor străine, deosebită de convențiunea cu Homia pentru jurisdicțiunea consulară, acea cu Austro-Ungaria, pentru