Romanulu, octombrie 1871 (Anul 15)

1871-10-18

ANÜLD AL CINCI-8 PRE-f­ECELE Administrațiunea in Pasaginle Română. No. 1.~Redacțiunea Strada Colțea, No. 42. LUNI, MARȚI 18—19 OCTOMBRE, 1871. VCEACE ȘI VEI PUTE ABONAMENTE IN CAPITALE : unu anü 48 lei; feee luni 24 lei trei luni 12 lei; 1 lună 5 lei. IN DISTRICTE : unu ana, 58 lei; féee luni 29 lei, trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Abonamentele începu la 1 și 16 ale lupei Unit exemplara 20 bani. Francia, Italia și Anglia pe trimistru franci 20. Austria și Germania trimestru 7 fl. arg. (18 franci.) ANUNȚIREÎ Anunțiuri, pagina IV, lini&­â0 litere — 40 bani inerți sunt și reclame, III, linia 2 lei — — Scrisorile și ori-ce trimiteri NEFRANCATE vor fi RAFULATE. — republicate se vor­ arde. r DEPEȘE TELEGRAFICE. (Servițiulă privată ale Monitorului). Paris, 26 Octombre. — Consiliul­ de resbelü a respinsă recursul­ lui Rossel. Principele Napoleon, plecândă în Italia, ’șî-a dată m­aî ântâiu demisiunea sea de consiliară generale. In ședința de ieri, propunerea lui Ga­­vrii, protestându în contra presinței esca­drei, a fostă respinsă cu 30 voturi con­tra 20. (A) ff­ în firmno­rl cA I București, 180 Brumărelu. Cu tunuri și cu clopote­le deschise­seri sesiunea estraordinarie a Camerelor­, Jjicemii cu tunuri și cu clopote, căci numai prin ele noi profanii puteam­ afla despre diferitele rase ale ceremoniei, a pătrunde în sanctuariulă represintațiunii naționale nu era cu putință, căci se lua­seră bune și ’nțelepte măsuri, în privința celoră ce se puteaă admite într’nă ase­mene­a ji de serbare, ș’uă dată aleșii ad­miși în tribune, sentinela la ușiă, și . . . „nu e slobodă !" De altă­ mintrele se­­ zice că ceremonia a fostă forte veselă. Și cumă putea fi altă­ felă? de câtă­­va timpă deputații oposițiunii preferă a se apține de la asemeni parade, grație modului în care se compune publicul e ad­misă în tribuna publică și adusă în cur­tea Mitropoliei: ce e dreptă, a vede penă și ’n sala represintațiunii naționale ace­leași figuri ce apară la alegeri, armate cu bâte și cu facla aprinsă de ch­iefă, nu este pre plăcută pentru deputații oposiția­­niî, cari aă vedută deja camă de aprópe acele figuri. Asta dorm, mai toți deputații oposițiu­­nii lipsind și, lucrurile se petrecu ca în familie, clopotele sună, tunurile bubuie, bandele sbiară, unulți citesce, alții aplau­dă, și totulă se termină în cea mai de­plină veseliă. Coboră-te ânsă de pe delula Mitropoliei și vei vede îndată alte secte și alte ati­tudini . Discursulu tronului, imprimată și în foi volante, inserată și în Monitori­, cir­culă din mână în mână. Se aude întrebarea: — Ce ne promite? — „Marea cu sarea,“ cumu dice Ro­­mânulă. Multă dibăcie și multe tertipuri în prima pagină, concepută după teoria celor­ două morale, puterea esecutivă laudă pe cea legislativă pentru că­­ i­a respinsă tote proiectele în cestiunile cele mai vitale pentru țără, pentru că­­­ a respinsă proiectulă de convențiune ș’apoi celu de conversiune în cestiunea Straus­berg, pentru c’a votată să resolveze pe care chiară la Senată ministerială a com­bătut-o, pe care capulu Statului n’a pu­tut-o sancționa de­câtă după uă grea bolă bilipsă și contra animei sale. Pe tate ace­ste tronulă le numesce unu „concursu pa­trioticii dații guvernului.“ D’aci ar re­­sulta de sigură că dacá Camerele ară fi votată cea a ce cerea guvernulă, acelă concursă nară fi putută se fiă de câtă anti-patriotic­ă. Însuși discursulu tronului constată a­­cesta. In scurtă, puterea esecutivă ia ca plă­cută totă cea­a ce a votată Camera con­tra voinței și proiecteloru guvernului, și făcândă „obrază veselă la pagubă,“ sau „bonne mine a mauvais jeu,“ cumu­dice Francesulu, împle­tă a­ treia parte din discursă cu laude adresate Camerei, pen­tru cea­ a ce­a făcută contra voinței gu­vernului. Omul­ cu două morale se simte de uă poștă în acestă discursă. Dară se întorcemű pagina și se vedemă la ce ne duce acestu ademenitoră prole­­gomenu, în care se face mențiune de „re­forme simțitore“ — nu voră fi, óre pre­simțizare pentru țară ? — și din care nu póte lipsi „ordinea și stabilitatea“ cee­a ce după ultimele esperiințe se traduce de minune prin „bâtă și Radovici.“ Se în­­torcemu pagina, diremii, și ’ndată vomă vede ce se ascunde în fundulă acestei largi cupe de venină, ale cârei margine sunt­ unse cu miere. Se punemă în estrasu seria de cele mai esențiale „reforme simțitore” ce ni se promită prin însăși gura capului Sta­tului, cee­a ce ne spune deja câtă de bine-facotóre trebuie să fiă ele pentru Ro­mânia . I. „Esploatarea salinelor­ și a vamelor­.“ II. „Monopolulu tutunului.“ III. Taxele de timbru și înregistare.“ IV. „Regularea în modă definitivă a cestiunii căieloră ferate." V. „Protegerea junimei contra erorelor.“ VI. „Uă nouă împărțire teritoriale a României.“ VI. „Schimbarea sistemei alegerii con­­siliilor­ comunale și judeciane.“ VIII „Numirea primarilor“.“ IX. „Penitenciare pentru minori.“ X. „Legea tocmelelor­ agricole.“ XI. Uă nouă lege de organisare judi­ciară.“ XII. „Convențiunea cu Austro-Ungaria pentru joncțiunea căieloră ferate." Cine nu simte la fiece postie mirosulă celei mai învierșiunate reacțiuni, în a­­ceste „reforme simțitore ?“ Ele se împartă în două categorii: Unele cazi, făcute conformă ideieloră Românescă și democratice, potu fi folo­si­tó­re . Altele cari în nici una cază nu potu fi de câtă fatale pentru interesele României. In prima categorie intră :■ esploatarea Salinelor­ și vameloru, resolverea de­finitivă a cestiunii căieloră ferate, pro­tegerea junimei contra erórei, penitenciare pentru mirori, legea tocmeleloră agricole, uă nouă lege de organisare judiciariă, convențiunea cu Austria pentru joncțiu­nea căieloră ferate. In a doua categorie intră : monopolulu tutunului, tasele de timbre și înregistrare, uă nouă împărțire teritoriale, uă nouă sistemă în alegere­a consiliiloru comunali și judeciane, numirea primarilor­. Vomă reveni pe vândă asupra fie­cărei din aceste reforme pre multă simțitare; atragemă case ch­iară de astăzi asupră-Ie atențiunea tutore Româniloră, cari, atâtă prin simplnintele, câtă și prin cunoștnțele loru , suntă în posițiune de a pătrunde scopurile ce se ascundă suptă tóte aceste reforme, și se voră simți dotori de a face atâta lumină, în­câtă se nu se mai gă­­sescu nici una Română care se potâ da concursul ă scă­unui guvernă pe ale cărui drapelă staă scrise asemeni scopuri. Pentru reformele cuprinse în prima ca­­t­gorie, ca­re nu existe nici uă îndouială despre modulă cumă înțelege a le face guvernul­ actuale, este bine se spunemă ch­iară acumă, că după proiectele deja făcute, „esploatarea salineloră ș’a vame­­lor­ u" însemneza darea loră în întreprin­dere , adică ruinarea salineloră, acastă sorginte manosă de avuție naționale, și organisarea vameloră într’uă companiă de esploatare și de străgănire contra comer­­ciului țârei. „Resolverea definitivă a cestiunii căreloră ferate“ însemnmză, după giuvernă, acordarea unei concesiuni străine, în iotă casuiă mai impoverătore de­cât concesiunea Strousberg. „Protegiarea junimei contra erozei“ în­­semneza năbușirea animei și a inteliginții iei luptă cerculă de seră ală despotis­mului. „Penitenciare pentru minori,“ însem­­­neza uă amenințare continue pentru pri­­mele june și generose cari nu s’ar putea opri di a face uă manifestare ca cea de la 10 Martie. ... Totă Radovici! „Legea tocmelelor­ agricole,“ însem­­neza ună mijlocă de a face pe cultiva­torii și producătorii români cu desever­­șire depending de bunură placă ală pre­­fecților­, ună instrumentă de presiune e­­lectorale și guvernamentale. „Uă nouă lege de organisare judi­ciare“ însem­nază, facerea justiției mai dependințele ministru și, deci se pare, chiară desființarea juriului. „Convențiunea cu Au­tro-Ungaria pen­tru joncțiunea căilor­ ferate,“ însemnază acordarea liniei Oituză, sacrificarea ma­­relor­ interese economice ale Româniloră. Ecă ce însemneza după guvernul­ ac­tuale, după proiectele alcătuite, ch­iară re­formele cele cari pară mai putină fa­tale pentru interesele și drepturile țarei, ce se mai­­ ch­emă despre monopolu, tim­bre, numirea primirilor Q ?.... Vomă vede în numerile viitore. D. C. A. Rosetti, directorele acestui­a Jiam­ă, ne trămite de la Nisa, uă epistolă cărei­a ’i dămă locuia aci îndată. Acesta este a doua pe care ne-o trimite d-sea, de cândă a plecată, și prima care ne-a parvenită. Intrebămă pe d. directore­ală poștelară, care se fiă causa? Cumă se face că tóte epistolele particulare ce ne-a trămisă le-am primită, de și după 11 și 12 dire, și numai prima epistolă politică nu ne parveni? De sigură postea de prin cele-l­alte țeri este de vină, însă d. di­rectore se bine-voiască a’i spune, că cea­ a ce­a scrisă d. C. A. Rosetti în prima sea epistolă, pate scrie și ’n a treia și ’n a patra, și totuși nimică nu va fi perdută, nici pentru noi nici pentru d-nu directore­ală poșteloră. I ••• • •=* 18 Octombre, 1871. Nico, rae Alberti, 11. Domnului Emilia Costinescu, Alegerile, despre care ți­amă vor­bită, în trecuta-mi epistolă, s’aă fă­­cutu, și resultatulu í la cunoscețî. Diabiulă englesa Times, ținândă semă și de numerósele balotagiuri ce suntă a se face între candidații cari n’au isbutitit a fi aleși la 8 Octombre, se claseza în modulă ur­­mătoră: Radicali............................. 420. Republicani, liberali, moderați. . . . . ............................... 1,870. Legitimiști .... 280. BonapartiștI...................... 370. Diariulă oficiale, vorbindă numai despre cei aleși deja, presintă ur­­matorea clasificare: 1850 aleși din 2860 a s’alege. Bonapartiști.................................84. Legitimiști.................................194. Radicali......................................201. Republicani moderați, și conser­­vatori liberali, carii primescă cu sinceritate republica. . . 867. Aceste clasificări, mai multă sau mai puțină arbitrarii, intereseza mai puțină. Cee­a ce are oă valore în­semnată este: ântâiă, că centrurile cele mari au votată pentru repu­blicanii radicali; ală douilea, că mai tote cele­l­alte orași e aă votată pentru republicanii moderați; ală treilea, că satele aă «dm­isu în unele părți candidații legitimiști, orlea­­niști și chiară bonapartiști; și ală patrulea, că apținerile au fost­ în­semnate în orașie și forte mari în sate. Cumă vedi domi, domnule re­dactare, acestă stare de lucruri póte deveni critică din mai multe pun­­turi de vedere. In orașie, partisanii Republicei divisați în două, avendu lângă dân­­ ația stariza­ tb și ve­ fi ABONASEA « BU­CURESCI, la Administratiunea diariului. ÎN DISTRICTE, la coresponsentțil se’ eu p, ț Pentru Anun­iurl­a­re adresa la administrațiune XIA. PARTS Pentru abonamente : la d. Darrae-Hallegrain, dn Panelflnne comedie, B. Pentru ajufSiMU Jiahuii Órain, et Mie oud, 7 B PopovicI, Fielt »I V șii ună nimară însemnată, coprinsă de bula cea ucis étare a nepăsării, satele bântuite de nesclință și de scepticismă, era partitele monar­­ch­ice luptândă cu agerime, căci, din nenorocire, se scie, afară din pre puține escepțiuni, că cei cari luptă pentru interesele lor­ personali suntă multă mai activi, mai ageri de­câtă cei cari se devoteză numai princi­­pieloră. Periclele ce pute aduce divisiunea între republicani nu le vomă pute ’nțelege pe deplină de­câtă atunci, cândă ne vomă uita și vomă vede bine puterea ce are și progresulă ce face putericulă principiu ală drep­tului muncei, ce­lă amintit în pre­­cedintea­ mî epistolă. Acesta prin­cipia, formulată prin revoluțiunea de la 1848, aduse sângerosa res­­culă din Paris de la 23 Iunie 1848, apoi imperială, și, la Marte trecută, la originea spăimentătorii revoluțiune din Paris. Principiile lui Christ, ale lui Luter, fură în timpă de sute de ani înecate în sânge,­­dar] nici vă­­dată învinse. Feudalismulă luptă și asta­­ i con­tra drepturilor­ omului, dară ori­cine vede acumă că lupta lui nu mai este de­câtă agonia morții. Desrobirea muncitorului pămân­tului se părea până mai de­ună­ și una din cele mai criminale ereste: princiupială triumfă chiară în Ru­sia. Desrobirea lucrătorului se pate să aducă încă mari și felurite catas­trofe; principiul d ensă este deja la ordinea zlilei în America, ca și în Europa, în Engin­eza ca și în Ger­mania și Austria. Grevele lucrăto­­rilor floră suntă acumă pretutindeni la ordinea dilei: deja mai de ună­ iji ei dobândiră la Newcaster ca orele de lucru se se reducă la 9 pe­r si; meetingulă de la Trafalgar­ Square din London susținu acea­a­șî propunere și în curândă ea va fi pretutindene­ană faptă împlinită. Se nu uitămă ânse că Domnito­rii, înțelegândă că desbinarea lucră­torului este coronarea edificiului so­ciale, a cărui clădire s’a ’ncepută, în modă oficiale, la 1879, s’au u­­nită cu toții — precum­ă ne o spu­ne cea după urmă notă a d-lui de Beust — spre a opri terminarea templului libertății și ală dreptății; se nu uitămă că Domnitorii au cu dân­șii, în acestă luptă, nu numai pe călugări, pe feudaliști, pe monar­­hhiști, de tóte speciele, pe partiza­nii tutorii privilegiurilor­, tutoră speculitoră ș’aŭ tutoră infamieloră, deră­âncă și pe toți capitaliștii, a căroră putere este astă­ dî uriașiă. Republica francese fiindu pârghia a totă puterică prin care s’a res­­turnatu și se va spulbera edificiul a sociale celă vechiu, și prin care se potă rădica ș’așsola la loculă loră stâncele cari voră servi de temelia templului celui nou, este naturale ca toți partizanii mai suși enume­rați ai vechiei stime sa se ’ntru­­nescă pentru a tăia ș’a arde acesta uriașiă pârghie. Cu mă dată voră lupta republicanii contra arătoră i­­namici, dacă ei înșii voră fi divi­sați, la 1871 ca la 1848, și decâ­­tă parte din ei, combătândă cu re­­acțiunea principială celă noă, voră provoca prin acastă combatere ca­tastrofe ca cele ce fură provocate la Marte trecută de către majorita­­tea Camerei de la Ferm­artă ? A se -ncerca st­ăvilirea unui prin­cipiu atâtă de mare, este a se opu­ne valurilor­ Oceanului ș’a le sili astă-felă se sdrobască și se ’nece totulă, în locă d’a se deschide ca­nal­urî prin cari se se scurgă în tată liniștea și maiestatea loră, și se ducă pretutindin t­recerea, feri­cirea ș’avuția. Acesta este rana, aci este peric­­lulă, care devine cu atâtă mai gravă, cu câtă divisiunea încurajază par­titele monarh­iste în acțiunea loră și mpedică pe republicani d’a s’o­­cupa seriosă și cu eficacitate de re­­organisarea țerei și de­ răspândirea instrucțiunii ș’a luminii în tóte o­­rașiele și mai cu semă în sate, un­de nesciință, întunericuță și uluiela sunt­ fórte mari. Acumă, după ce constatară mă reala, se priviră și cealaltă parte a medaliei. Alegerile din Ialiă se pronunțară pentru Republică. Alegerile pentru consiliere generali deferă majorita­­tea republicaniloră. Se în­semnămă aci că majoritatea reacționariă a Camerei, sigură fi­indă că prin sate partitele monareh’ce voră dobândi majoritatea, deferă con­­siliereră generale atribuțiuni și drep­turi multă mai mari de câtă le a­­vură pân’aci, și prin urmare arma prin care voi să se ’njunghie Repu­blica se ’ntorse acumă în contra monarh­iei. Se notămă că o a doua alegere, ce se făcu acumă pentru consiliere generali și de arondismentă, repu­blicanii și chiară radicalii învinseră și mai bine partitele monarh­iei la Toulouse fură aleși optu radicali; asemene tată radicalii triumfară la Lyon, Bordeaux, Rouen. Se inregis­­trămă că ’raprumutulu comunei Pa­risului, fu acoperită de 14 ori, cu tóte silințele reacțiunii d’a combate Parisulă ș’â’lă decapitalisa. Se sperămă dem­ că Republica va triumfa pe deplină pe calea le­gale, că toți vomă înțelege însem­nătatea votului de la 8 Octombre și că nu va mai fi osândită biată Frand­ă se trecă din nou, pentru principiul­ dreptului lucrătorului, prin stagiurile și feluritele catas­trofe prin cari­a trecută de la 1789 până la 1816, pentru drepturile o­­mul­ui. Acestă speranță suntemu cu atâtă mai îndreptă, a o are cu câtă principiere de libertate, dreptate și egalitate în Francia, ideieie republi­cane în sfîrșită, le vedemă deja d’a­­cumă, cândă dacă nu este consti­tuită Republica francese, întingând li­se și ’nrădâcinându-se din ce în ce mai multă în tată Europa și ch­iară în centrul­ clasicității feudalismului, în Engintera. El­ este cu totul­ mortu, dacă vedurămă că poporală englesa mur­mură tarte în privința dotațiuniloră beișadeleloru, pe cari totu-de­una le-a acordată nu numai fără murmură,

Next