Romanulu, decembrie 1871 (Anul 15)

1871-12-03

1050 cifra a cărei anuitate va pute fi aco­perită cu suma de 18,387,000 franci. Deci, ac­esta mică dansă rădică în­dată datoria Statului la 367 740,000. Ace­sta capitali­ fiind­ afectată la construirea a 908 kilometri de cale ferată, c ă­că kilometru se va plăti acum­ă cu 405.000 fr. și cu acestă din urm­ă sumă Statuia va trebui s’o plătescă cândă, conformi­ conce­siunii, va găsi că este în interesul­ séu se devie proprietarul­ căieloră sele ferate Se ’nseno nămu âncă că telegrama din Berlin au mărturis și că obliga­țiunile căiloră ferate române, depuse la bi­rourile companiei de scumptü Brifis­hröder, „se urcă la 52 de mi­lióne de talere, din 65, cari for­mezi a pros­­t nativă suma obligațiu­ni­loră tsistințî.“ Deci cuma acțio­narii celorü 52 de milióne talere nu pot,ți se dispute de drepturile din Italia." Putemu case se mai rup celor ă­l­a'țî acționari de câtă daca Statală română s’ar dec­lara falită, este evidinte că acționarii acestoră 13 milióne de talere vom­ cere des­păgubire, și dreptatea li se va da. Pentru a plăti tóte aceste milióne Statală română, neputândă se aibă ună venită din căile sale ferate, cari nu există de câtă pe o hârtiă, va trebui se facă m­ă noă împru­mută, societatea austro-prusacă va oferi bunele sale servicii și moșiile Statului voră fi ipotecate. Vă dată ce acestă mică operațiune va fi sfîrșită călugării greci voră veni la rândulă foră se dec­lare că primescă indemnitatea ce le-a fostă oerită Statulă cândă s’aă secularisată a­­verile monastîreșci; moșiele ruse fi­indă ipotecate Austro-Prusacilor­,Ro­mânia va fi ocupată milităresce și vomă fi ajunsă la perioda arătată de diariulă rusă: — anesarea prin fali­mentă.— Domnulă Thiers și miniștrii săi: guvernul­ Italiei și ală Englitezei și imperatorele Austriei înțelege-vară în sfîrșită planurile d-lui de Bis­­mark? Faptele suntă în adevără forte clare. „Gumă pote presupune cine-va, — <fiee d. D. Brătianu întrunui articla publicată în Ro­mânită de la 18 Noembre — că d. de Bismark a pusă în mișcare două mari împărății, pentru simpla plăcere d’a procura detentoriloră de obligațiuni m­ă profită de câte­va milione? Cum­ü se póte admite că numai pentru interesul ă loră a voită elă se facă din afacerea Strousberg uă cestiune europenă, c’a bătută la ușii tutoră cabineteloră, ca umilită pe Domnuță Românitoră, care este ună membru ală familiei Hohen­­zollern și c’a mersă pen’ a voi se deschidă cestiuneaOriuntelui,îmbren­cindă pe Turci la intervenire ar­mată?“ Nu ; planulă este clară, derű im­peratorele Austriei nu’lu vede, pentru că este în arsita familiei sale d’a nu vede pernelele politicei sale de câtă în urma unoră catastrofe. Gu­vernul­ italiană nu vede nimică, pentru că omenii sei de Stată aă uitată că Italia nua fostă mare ș’a­­vută de câtă cândă avea oriinte de dreptă puntulă principale ală poli­ticei sale ș’ală comerciului seă.­ Ea glutera nu vede uimi­t, pentru actualii iei bărbați de Stată speră — crimă o spuse mai de­mnă­ dî însu­și d. Gladstone, — că ea va pute se-și păstreze propășirea co­merciale și înrîurirea-i morale, re­mân­­dă isolată. Pre multă preocupați de intere­sele momentului, omenii iei de Stată nu mai suntă în stare d’a vede că poporele Turciei europene ș’ale Aus­triei, pe deplină luminare at amu­zămă singuri contra trei mari im­perii, atunci mai cu semn cândă cele­l­alte puteri nu mai aă pen­­ru noi nici măcară ună cuvântă le animare? Acesta fiindă peste putință nu ne mai remâne de câtă se espune că situațiunea și da stri­garea de alarmă, remânodă apoi ca culpa se recadă asupra celora ca­rii nu voră nici s’aud­ă nici se ved­ă, că despre drepturile și despre puterile lor­, nu mai asceptă de câtă una curentă — ori de unde ar veni elű, pentru a se scula ca un s omn ș’a sfîrși cu acestă­­ promiscuitate care le om­oră moralicesce și material­mente. Câtă despre Francia, nu mai clică ni­mică, d-le ji directore. A­­casta este uă cestiune care te pri­vesc­, care privesce Intréga Presă, căci sciți toți acu­mă, caceste d­ece mi;ione de Gallo-Români ai Dunării, suferă fiindă că suntă de gintea latină, fiindă că n’a fi voită a se germanisa, și că martea loră este otă­­rîtă pentru a lovi și’n­efiinte gintea latină, și tocmai aci unde totu­de­­una a chiamată-o misiunea iei. Noi amu luptată în t­rupă de 18 secuii pentru a ne păstra na­ționalitatea. Am crezută în Fran­cia, amă sperată în frații noștrii ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Șe­dința de Marți, 30 Noembre, 1871. Președinții d-lui Dimitrie Ghica. —Urmare 1)—­ D­­. Brătianu, raportatorele comita­tul­ui delegaților­ de secțiuni, dă citire ra­portului seu și următorului proiecții de lege, asupra monopolului tutunului, mo­dificată de delegați: PROIECTII DE LEGE TITLULU­I. Despre dreptulu esclusivu aiu Statului asupra vîndânî tutunului, cigărilor­ și tabacului. Art. 1. Statului este singură în dreptă a vinde pe totă întinderea teritoriului ro­mână tutunurile indigene și străine supt ori-ce formă, de ori-ce calitate și pentru ori-care întrebuințare. Art. 2. Nimeni nu póte fi în­dreptă se cultive ti­tunul și în totă întinderea țe­­rei de câtă pentru regie sau pentru es­­portațiune. Art. 3. Dreptul si de monopoli) alu Sta­tului se va da în întreprindere privată pe termenii de 15 ani (cinci­spre-dece). ROMANULU 8 DECEMBRE, 1871 intemperiei sau­ alte accidente, cultivato­­rele va observa că plantațiunea sea nu va produce cătimele corespundetore unei rodiri de mijlocă, este desprit a încunos­­ciința pe a ginții regiei ca se vină a con­stata faptulă înainte de timpul­ recoltei. Incunosciințarea se va face prin mij­lo­area autorității comun­­e respective, care va fi dotare a espectta acestă comu­nicare celă multă în termeni de trei ddei TU­LULU III. Despre fabricarea și depășitele regiei. Art. 11. Fabricarea tutunului, a cigă­­rilor­ și a tabacului în modă d’a pute fi date în consumațiune supt diferite forme se face numai în fa­bricele regiei. Art. 12. Regia va fi îndreptă acum­­ para recolta de la cultivatori sau în fraudă , în tomna care s’a efectuată, sau în várai viitóre după ântâia ferbere a tutunului. I Pentru adunarea tutunului recoltată în­­ țară pe fie­care acu și acelă importată­, din străinătate, precum­ și pentru pre­­­gătirea și fabricarea lui, se voră înființa de către concesionari doua manufacture,­­ precum­ și magazii de deposite generale­ la panturile de căpetenie; asemenea se] vor­ construi și ma­gazii secondare prin districte cari dinpreună cu tote cele-alte] construcțiuni, efectuate de concesionari, o română ale Statului la espirarea con­­­­tractului. Construirea acestora manufacture și magazii se vor­ face după planuri apro­bate de guvernă. TITLUL­ IV. Art. 13. Prețurile ce se vor­ da cul­­tivatoriloră pentru deosebitele calități de tutună se vor a­fișa și publica în totfl­­de-una la 1 Octombre ală fie­căruia ană pentru recolta anului viitor­, de către re­gie, atâtă pentru tutunurile în­șire cât­ și pentru cele în teancuri. Vinderea tu­tunului și a tabacului se face în pachete sigilate. Regia, este singură în­dreptă a vinde debitanților­ și aceștia publicului după regulile ce se vor­ precisa prin regulamente speciale pentru aplicarea le­gii de faclă. Art. 14. Ca se po­tă fi recunoscută ca­litatea legale a ori­căruiă debitante de tutună, urmată a­ se poseda brevetulă regiei. Art. 15. Vîndarea se face cu prețuri fise și marcate pe pachetele sigilate. Art. 16. Tarifa prețurilor­ de cumpă­rătorii, tutunuriloră, cigăriloră și tabacu­­riloră indigene, precum­ și acea a pre­țurilor, vînitorii tuturorü tutunuriloră, ta­­bacuriloră și cigăriloră, atâtă indigene câtă și străine se vor a­fișa de ambele părți contractante. Spre acestă fine oă com­isiune de arbitri în numere ecuale, numiți de gu­vernă și concesionari, va fisa jo­sit men­ționatele tarife. In casă de diver­gință de opiniuni între arbitri, comisiunea va alege în majori­tate de voturi ună superă-arbitră , votul ă seă va fi decisivă și fără apelă. Art. 17. Particularii ai dreptulu a im­porta tutunuri, cigărî și tabacuri străine pentru a loră consumațiune personale, a vândă a plăti pentru fie­care kilogramă de tutunu, cigărî séu ta­bacă câte 10 lei peste prețulă regulată prin tarifa cu care vinde regia aceleași calități de tutunuri,­­ cigărî sau tabacuri străine. Machorca sau tutunul, întrebuințată în­­ Basarabia cu sub­stanță medicale, se va pute introduce în țară fără a fi supusă la ori­ce altă dare, afară de acea a im­portului ce se aplică la tote mărfurile. Asemenea va fi scutită de ori­ce tasâ către, regie, tutunurile, cigările și taba­­curile ce se voră introduce în țară pen­tru usură casei princiare și pentru ace­lea ale corpului diplomatică. Pasagerii vor­ pute introduce pentru propria loră trebuință pânâ la 1 kilo­gramă tutună; 25 cigări și­­­ 4 kilogramă tabacu­ fără a fi supusă la nici uă plată. Art. 18. Tarifa prețurilor­ de vindere în consumațiune precumă și calitatea va fi în totă una afișată în localurile de debită. Dacă se va dovedi venit­uri decitante că ară cere prețuri mai rădicate decât , cele cuprinse în acele tarife, sau că ară­­ fi schimbată marca prețurilor­ pe pache­tele sigilate, elă va perde dreptului de t brevetă și va fi pasibile și de pedepsele prevedute de codicile penale pentru ase­­­­menea fraude. TITLULU II. Despre cultura tutunului. Art. 4. Cultivatorii cari nu voră voi se vîndă tutunulu lară regi­i vom­ fi da­­tori­a ’să esporta sau a ’să vinde pentru esportațiune. Art 5. Cultivatorii de tutunu vom­ fi datori a face declarațiune și a dobândi autorisațiune speciale, care va indica nu­­­mele cultivatorului, localitatea și întinde­rea pământului ce pote cultiva. Decla­­rațiunea se va face la prefectură sau 1 autoritatea comunale, care va fi dotore a transmite îndată c­omisiunii districtuale spre a se dobândi cuvenita autorisațiune. Art. 6. Autorisațiunile de cultură se vor­ acorda do­uă com­isiune districtuale compusă de uvă delegații ală guvernu­lui, unu membru alu comitatului perma­­nente și una delegată ală întreprinderii. Art. 7. întinderea minimum de pă­­mân­te pentru care se va pute acorda autorisațiunea va fi uă jumătate de po­­goni .sau una a patra din uă fâlciu. Art. 8. Cultivatorii vor­ fi datori a lucra totă întinderea d­e pămentă pentru care a luată autorisațiune și care va tre­bui se fiă la vă laltă. Art. 9. Autorisațiunea va fi personale și nu se va pute transmite altuia, fără încuviințarea regiei. Art. 10. Șa întâmplare cândă din causa 1) A vede minierulu de ieri. TITLULU V. Art. 19. Pentru esportațiunea tutunu­­riloru indigene urmeza a se dobândi uă prealabile autorisațiune din partea­­­ Comi­siunii districtuale. Acea autorisațiune se dă numai culti­vatorelui pentru a sea proprie recoltă și dreptă să constatare espresă a cantități și a calității sau personeloră autorisate ca­re cum­pere tutună pentru esporta­­țiune. Art. 20. Esportațiunea va trebui se fie efectuată pena­la 1 August­ a anului care va urma după recoltă, afară de ca­gulă cândă cultivatorele va ave dobân­dită autorisațiune de a prelungi acelă ter­­menu, care cuse nu va pate trece peste 1 Septembre și numai când­ cultivatorele va justifica că recolta va fi intactă. Art. 21. Peste termenul­ de 1 Sep­tembre, autorisațiunea nu se mai póte a­­corda de câtă în cozuri de împedicări justificate și numai dică cantitatea tutu­nului se va depune intactă în m­ulți din depositele regiei, avândă a plăti cu veni­­tură dreptă de magazinagiu pâne la mo­­mentulă cândă se va ridica pentru es­­portațiune. TITLULU VI. Disposițiuni­­prohibitive și penali. Art. 22. Tabacurile și tunurile fabricate cândă ară fi în cantități mai mari de câtă una kilogramă, nu pote circula în întrută­iere, fără a fi revestite de marca regiei sau fără ună biletă ală­rgintelor fiscale competente. In casă de contravențiune la regulile cuprinse în acestă articlu, cătimea ce va trece peste cea încuviințată de lege se confiscă și contravențiunile se va supune și Ia uă amendă de 100 lei la fie­ care kilogramă Art. 23. Ori­ci­ne va ave în posesi­unea sea tutunuri fabricate mai mure peste ună kilogramă, suntă detori a jus­­ifica cu actele de cultură ale regiei po­sesiunea acestoră tutunuri. Cee­ ce importă tutunuri străine conformă art. 17, suntă asemenea detori a justi­fica la trebuință posesiunea acelor­ tutu­nuri prin distanța de plata dreptului va­male. Contravențiunile (călcările) la acestă din urmă regulă se pedepsesc, confis­­cându-se și supunându-se la uă amendă de 120 lei pe fie­care chilogramă ce se va găuzi mai multă. Art. 24. Tutunurile găsite plantate fără autorisațiunea prealabile, chiară de sară declara că suntă pentru aprovisionarea regiei sau pentru esportațiune, se desfi­­ințțază de către agenții fiscali cu chiăltu­­iala cu­tivatorilor­, după constatarea fap­tului prin procesă-verbale supt­ semnată și de autoritatea comunale respectivă. Art. 25. Autoritățile comunale sunt­ responsabile către regim pentru planta­țiile ilicite (neautorizate) de tutunură ce ară fi făcută localitatea comunelor, cândă plantatorii ară remâne necunoscuți. Art. 26. Se consideră ca fabricanți frauduloși particularii la cari s’ară găsi unelte din diverse machine­ din cele ce obicinuită se întrebuințeză la fabricațiuni a tutunului și tabacului. Ori­unde s’ară găsi tutună nerevestitu cu marca regiei, tot naturali sau în preparare se va con­sidera ca contra­bandă, afară numai de va fi importate se va presinta bileturi vamale de importare pentru consumațiune, uneltele se vor­ confisca și călcătorii se supună la uă amendă de 50—500 lei. Art. 27. Ori-cine sa vă găsi vîndândă frauduloșii în locuința sea seii ca colpor­tare tutună­ sau tabacă, se va supune la amendă, confiscându-se și tutunură sau tabaculă poprită. Art. 28. Contra­ veniturii se vor­ con­duce îndată înaintea autorității polițienescî, care de acordă cu agintele fiscale com­petente celă mai apropriată, decide prin procesă-verbale suma amendei. Partea ne­­mulțămită va pute apela la tribunalul­ de prima instanță care va judeca faptulă în­­tr’una modă definitivă. Art. 29. In casă de vindere fraudu­­­osă de tutună sau tabacă în case par­ticulare sau prin colportanță, ori­ cine ară popsi sau ară da ajutoră la poprirea fra­­udatorelui are dreptulu a primi uă primă de ’/3 a valorii obiecteloră confiscate. Prima nu se dă de­câtă după decisiunea definitivă a m­inisteriului de finance. Art. 30. Impiegații contribuțiunilor­ di­recte și indirecte, ai vămilor­ și ai m­u­­nicipalitâților­, toți agenții poliției judi­ciari și în generale impiegați, adminis­trativi și fiscali potu închiria procesele­­verbale de confiscare și a cere globirea fraudatorilor­ de ori­ce categoriă. Toți impiegații arăfațî afară de cei ai contribuțiunilor­ indirecte și ai regiei, potu constata faptele de fraudă numai afară de domic­iliulă particulariloru, eră impie­gații contribuțiunilor­ indirecte și ai regiei potă face constatare și în domiciliu, puse numai cu autorisațiunea înscrisă a pre­­ședintelui tribunalului și prin asistința unui comisară de poliție seă­de­mnă membru ală autorității comunale care va supr­­scrie procesulă-verbale. Aceste procese-verbale nu se voră exe­cuta de­câtă prin autorisațiunea ministe­­riului de finance. Amandate în folosulă Statului, sunt confiscările pentru conce­sionari. TITLULU VII Disposițiî transitorii. Art. 31. După oă lună de la promul­garea legii de faciă nimeni­ nu mai are dreptă a mai importa în țară tutună și tabară străină pentru comerciă, afară de acidă ce se ară constata că a fostă coman­­dantă înaintea promulgării acestei legi, care va urma a fi îngăduită după ce Va plăti tasa de importă. Art. 32. Pentru desfacerea cătimeloru de tutună și­­ tabacă ce aă astă­ dî în po­sesiune comercianții, și cultivatorii, li se acordă unu termenii de 6 luni de la pro­mulgarea legii. Art. 33. Acei cari după espirarea ter­menului de 6 luni voră avé ver­vță câ­time de tutună sau tabacuri nedesfăcute și nu voră voi a să preda regiei suntă liberi ai să esporta plătindă tasele fișate prin legea de faciă. Restul­ tutunurilor, peste 6 luni se va esporta sau se va da regiei, care le va cumpăra cu prețurile curvnte en gros. Art. 34. După trecerea do­uă lună de la espirarea terminului fișată prin art. 32, ori­ ce lătime de tutună sau tabacă se voră găsi la comercianți sau la par­ticulari maî­um­ită de jum­etate kilogramă, nerevestite cu marca regiei, se vor­ con­fisca pe sema concesionarilor. Art. 35. Contractele cari la promulga­rea legii de faciă s’ară găsi închiriate cu diferitele municipalități pentru drepturi de accisu asupra tutunului și tabacului, re­­mânț a fi respectate până la espirarea termenului ce ar conține. Deposiția gener­ali. Art. 36. Pentru astă una dată prețu­rile cu cari se vor­ cumpăra de regie diferitele egalitățî de tutună și tabacu­ a­­flate în comer eiă și pe care comercianții vor­ declara că voră a’să vinde în regiă, precum­ și­­ eătimele trebuitore regiei din recolta anului, le vor a­fișa și publica în cursul­ aceluiași ană, în luna Iulie. In viitorul publicarea tarifelor si de cum­părare se va face pe fie­care ană în luna lui Octombre pentru recolta anului viitoră. Art. 37. îndată după recoltă toți cul­tivatorii­ surită datori a smulge și a des­­­­ființa tóte coterele și rădăcinile plantațiu­­j­nii spre a nu se da ocasiune de fraude prejudicabili regiei. Art.­­38. Unii regula­men­tu speciale va pred­­­a modulă aplicațiunii legii de faciă. Art. 39. Disposițiunile contrarii acestei­­ legi sunt­ și remâni abrogate. Deschidându-se discusiunea generale a­ i a­supra acestui proiect­ , D. Pavelă Angelescu arată că d-sea, ca mai iote secțiunile, primesce acestă­­ proiectă cu pre­cari reserve și modificări. D-sea semnaleză mai multe erori tipogra­fice 'n raportul­ comitatului delegațiloru, I din care face parte, mulțămin­du d-lui G. I Brătianu, raporta­tore, de stăruința și ame­ I n­uțimile puse ’n raportă, deși a trecută­­ forte repede asupra secțiunii ale căruia delegată e d-sea. Modificările ce are se facă se va propune la votarea pe articule. D. Leon Eraclide e spune că c’ună a­­semenea proiectă de lege pentru mono­­polul­ tutunului a­verită și fostulă mi­­nisteriă A. G. G.Olescu, pe care ânsă l’a retrasă, redândă ca e impracticabile : sis­­­­temul ă adoptată prin acelă proiectă nu era de câtă una fitlű de sistemă italiană; d. C. Grădiștanu a presintată, cândă era ministru, uită asemene proiectă d’a se da în întreprindere monopolul« tutunului și apoi d. Dimitrie Sturdza «a propusă, în

Next