Romanulu, decembrie 1871 (Anul 15)
1871-12-03
1050 cifra a cărei anuitate va pute fi acoperită cu suma de 18,387,000 franci. Deci, acesta mică dansă rădică îndată datoria Statului la 367 740,000. Acesta capitali fiind afectată la construirea a 908 kilometri de cale ferată, c ăcă kilometru se va plăti acumă cu 405.000 fr. și cu acestă din urmă sumă Statuia va trebui s’o plătescă cândă, conformi concesiunii, va găsi că este în interesul séu se devie proprietarul căieloră sele ferate Se ’nseno nămu âncă că telegrama din Berlin au mărturis și că obligațiunile căiloră ferate române, depuse la birourile companiei de scumptü Brifishröder, „se urcă la 52 de milióne de talere, din 65, cari formezi a prost nativă suma obligațiuniloră tsistințî.“ Deci cuma acționarii celorü 52 de milióne talere nu pot,ți se dispute de drepturile din Italia." Putemu case se mai rup celor ăla'țî acționari de câtă daca Statală română s’ar declara falită, este evidinte că acționarii acestoră 13 milióne de talere vom cere despăgubire, și dreptatea li se va da. Pentru a plăti tóte aceste milióne Statală română, neputândă se aibă ună venită din căile sale ferate, cari nu există de câtă pe o hârtiă, va trebui se facă mă noă împrumută, societatea austro-prusacă va oferi bunele sale servicii și moșiile Statului voră fi ipotecate. Vă dată ce acestă mică operațiune va fi sfîrșită călugării greci voră veni la rândulă foră se declare că primescă indemnitatea ce le-a fostă oerită Statulă cândă s’aă secularisată averile monastîreșci; moșiele ruse fiindă ipotecate Austro-Prusacilor,România va fi ocupată milităresce și vomă fi ajunsă la perioda arătată de diariulă rusă: — anesarea prin falimentă.— Domnulă Thiers și miniștrii săi: guvernul Italiei și ală Englitezei și imperatorele Austriei înțelege-vară în sfîrșită planurile d-lui de Bismark? Faptele suntă în adevără forte clare. „Gumă pote presupune cine-va, — <fiee d. D. Brătianu întrunui articla publicată în Românită de la 18 Noembre — că d. de Bismark a pusă în mișcare două mari împărății, pentru simpla plăcere d’a procura detentoriloră de obligațiuni mă profită de câteva milione? Cumü se póte admite că numai pentru interesul ă loră a voită elă se facă din afacerea Strousberg uă cestiune europenă, c’a bătută la ușii tutoră cabineteloră, ca umilită pe Domnuță Românitoră, care este ună membru ală familiei Hohenzollern și c’a mersă pen’ a voi se deschidă cestiuneaOriuntelui,îmbrencindă pe Turci la intervenire armată?“ Nu ; planulă este clară, derű imperatorele Austriei nu’lu vede, pentru că este în arsita familiei sale d’a nu vede pernelele politicei sale de câtă în urma unoră catastrofe. Guvernul italiană nu vede nimică, pentru că omenii sei de Stată aă uitată că Italia nua fostă mare ș’avută de câtă cândă avea oriinte de dreptă puntulă principale ală politicei sale ș’ală comerciului seă. Ea glutera nu vede uimit, pentru actualii iei bărbați de Stată speră — crimă o spuse mai demnă dî însuși d. Gladstone, — că ea va pute se-și păstreze propășirea comerciale și înrîurirea-i morale, remândă isolată. Pre multă preocupați de interesele momentului, omenii iei de Stată nu mai suntă în stare d’a vede că poporele Turciei europene ș’ale Austriei, pe deplină luminare at amuzămă singuri contra trei mari imperii, atunci mai cu semn cândă celelalte puteri nu mai aă penru noi nici măcară ună cuvântă le animare? Acesta fiindă peste putință nu ne mai remâne de câtă se espune că situațiunea și da strigarea de alarmă, remânodă apoi ca culpa se recadă asupra celora carii nu voră nici s’audă nici se vedă, că despre drepturile și despre puterile lor, nu mai asceptă de câtă una curentă — ori de unde ar veni elű, pentru a se scula ca un s omn ș’a sfîrși cu acestă promiscuitate care le omoră moralicesce și materialmente. Câtă despre Francia, nu mai clică nimică, d-le ji directore. Acasta este uă cestiune care te privesc, care privesce Intréga Presă, căci sciți toți acumă, caceste dece mi;ione de Gallo-Români ai Dunării, suferă fiindă că suntă de gintea latină, fiindă că n’a fi voită a se germanisa, și că martea loră este otărîtă pentru a lovi și’nefiinte gintea latină, și tocmai aci unde totudeuna a chiamată-o misiunea iei. Noi amu luptată în trupă de 18 secuii pentru a ne păstra naționalitatea. Am crezută în Francia, amă sperată în frații noștrii ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Ședința de Marți, 30 Noembre, 1871. Președinții d-lui Dimitrie Ghica. —Urmare 1)— D. Brătianu, raportatorele comitatului delegaților de secțiuni, dă citire raportului seu și următorului proiecții de lege, asupra monopolului tutunului, modificată de delegați: PROIECTII DE LEGE TITLULUI. Despre dreptulu esclusivu aiu Statului asupra vîndânî tutunului, cigărilor și tabacului. Art. 1. Statului este singură în dreptă a vinde pe totă întinderea teritoriului română tutunurile indigene și străine supt ori-ce formă, de ori-ce calitate și pentru ori-care întrebuințare. Art. 2. Nimeni nu póte fi îndreptă se cultive titunul și în totă întinderea țerei de câtă pentru regie sau pentru esportațiune. Art. 3. Dreptul si de monopoli) alu Statului se va da în întreprindere privată pe termenii de 15 ani (cincispre-dece). ROMANULU 8 DECEMBRE, 1871 intemperiei sau alte accidente, cultivatorele va observa că plantațiunea sea nu va produce cătimele corespundetore unei rodiri de mijlocă, este desprit a încunosciința pe a ginții regiei ca se vină a constata faptulă înainte de timpul recoltei. Incunosciințarea se va face prin mijloarea autorității comune respective, care va fi dotare a espectta acestă comunicare celă multă în termeni de trei ddei TULULU III. Despre fabricarea și depășitele regiei. Art. 11. Fabricarea tutunului, a cigărilor și a tabacului în modă d’a pute fi date în consumațiune supt diferite forme se face numai în fabricele regiei. Art. 12. Regia va fi îndreptă acum para recolta de la cultivatori sau în fraudă , în tomna care s’a efectuată, sau în várai viitóre după ântâia ferbere a tutunului. I Pentru adunarea tutunului recoltată în țară pe fiecare acu și acelă importată, din străinătate, precum și pentru pregătirea și fabricarea lui, se voră înființa de către concesionari doua manufacture, precum și magazii de deposite generale la panturile de căpetenie; asemenea se] vor construi și magazii secondare prin districte cari dinpreună cu tote cele-alte] construcțiuni, efectuate de concesionari, o română ale Statului la espirarea contractului. Construirea acestora manufacture și magazii se vor face după planuri aprobate de guvernă. TITLUL IV. Art. 13. Prețurile ce se vor da cultivatoriloră pentru deosebitele calități de tutună se vor afișa și publica în totflde-una la 1 Octombre ală fiecăruia ană pentru recolta anului viitor, de către regie, atâtă pentru tutunurile înșire cât și pentru cele în teancuri. Vinderea tutunului și a tabacului se face în pachete sigilate. Regia, este singură îndreptă a vinde debitanților și aceștia publicului după regulile ce se vor precisa prin regulamente speciale pentru aplicarea legii de faclă. Art. 14. Ca se potă fi recunoscută calitatea legale a oricăruiă debitante de tutună, urmată a se poseda brevetulă regiei. Art. 15. Vîndarea se face cu prețuri fise și marcate pe pachetele sigilate. Art. 16. Tarifa prețurilor de cumpărătorii, tutunuriloră, cigăriloră și tabacuriloră indigene, precum și acea a prețurilor, vînitorii tuturorü tutunuriloră, tabacuriloră și cigăriloră, atâtă indigene câtă și străine se vor afișa de ambele părți contractante. Spre acestă fine oă comisiune de arbitri în numere ecuale, numiți de guvernă și concesionari, va fisa josit menționatele tarife. In casă de divergință de opiniuni între arbitri, comisiunea va alege în majoritate de voturi ună superă-arbitră , votul ă seă va fi decisivă și fără apelă. Art. 17. Particularii ai dreptulu a importa tutunuri, cigărî și tabacuri străine pentru a loră consumațiune personale, a vândă a plăti pentru fiecare kilogramă de tutunu, cigărî séu tabacă câte 10 lei peste prețulă regulată prin tarifa cu care vinde regia aceleași calități de tutunuri, cigărî sau tabacuri străine. Machorca sau tutunul, întrebuințată în Basarabia cu substanță medicale, se va pute introduce în țară fără a fi supusă la orice altă dare, afară de acea a importului ce se aplică la tote mărfurile. Asemenea va fi scutită de orice tasâ către, regie, tutunurile, cigările și tabacurile ce se voră introduce în țară pentru usură casei princiare și pentru acelea ale corpului diplomatică. Pasagerii vor pute introduce pentru propria loră trebuință pânâ la 1 kilogramă tutună; 25 cigări și 4 kilogramă tabacu fără a fi supusă la nici uă plată. Art. 18. Tarifa prețurilor de vindere în consumațiune precumă și calitatea va fi în totă una afișată în localurile de debită. Dacă se va dovedi venituri decitante că ară cere prețuri mai rădicate decât , cele cuprinse în acele tarife, sau că ară fi schimbată marca prețurilor pe pachetele sigilate, elă va perde dreptului de t brevetă și va fi pasibile și de pedepsele prevedute de codicile penale pentru asemenea fraude. TITLULU II. Despre cultura tutunului. Art. 4. Cultivatorii cari nu voră voi se vîndă tutunulu lară regii vom fi datoria ’să esporta sau a ’să vinde pentru esportațiune. Art 5. Cultivatorii de tutunu vom fi datori a face declarațiune și a dobândi autorisațiune speciale, care va indica numele cultivatorului, localitatea și întinderea pământului ce pote cultiva. Declarațiunea se va face la prefectură sau 1 autoritatea comunale, care va fi dotore a transmite îndată comisiunii districtuale spre a se dobândi cuvenita autorisațiune. Art. 6. Autorisațiunile de cultură se vor acorda două comisiune districtuale compusă de uvă delegații ală guvernului, unu membru alu comitatului permanente și una delegată ală întreprinderii. Art. 7. întinderea minimum de pământe pentru care se va pute acorda autorisațiunea va fi uă jumătate de pogoni .sau una a patra din uă fâlciu. Art. 8. Cultivatorii vor fi datori a lucra totă întinderea de pămentă pentru care a luată autorisațiune și care va trebui se fiă la vă laltă. Art. 9. Autorisațiunea va fi personale și nu se va pute transmite altuia, fără încuviințarea regiei. Art. 10. Șa întâmplare cândă din causa 1) A vede minierulu de ieri. TITLULU V. Art. 19. Pentru esportațiunea tutunuriloru indigene urmeza a se dobândi uă prealabile autorisațiune din partea Comisiunii districtuale. Acea autorisațiune se dă numai cultivatorelui pentru a sea proprie recoltă și dreptă să constatare espresă a cantități și a calității sau personeloră autorisate care cumpere tutună pentru esportațiune. Art. 20. Esportațiunea va trebui se fie efectuată penala 1 August a anului care va urma după recoltă, afară de cagulă cândă cultivatorele va ave dobândită autorisațiune de a prelungi acelă termenu, care cuse nu va pate trece peste 1 Septembre și numai când cultivatorele va justifica că recolta va fi intactă. Art. 21. Peste termenul de 1 Septembre, autorisațiunea nu se mai póte acorda de câtă în cozuri de împedicări justificate și numai dică cantitatea tutunului se va depune intactă în mulți din depositele regiei, avândă a plăti cu venitură dreptă de magazinagiu pâne la momentulă cândă se va ridica pentru esportațiune. TITLULU VI. Disposițiuniprohibitive și penali. Art. 22. Tabacurile și tunurile fabricate cândă ară fi în cantități mai mari de câtă una kilogramă, nu pote circula în întrutăiere, fără a fi revestite de marca regiei sau fără ună biletă alărgintelor fiscale competente. In casă de contravențiune la regulile cuprinse în acestă articlu, cătimea ce va trece peste cea încuviințată de lege se confiscă și contravențiunile se va supune și Ia uă amendă de 100 lei la fie care kilogramă Art. 23. Oricine va ave în posesiunea sea tutunuri fabricate mai mure peste ună kilogramă, suntă detori a jusifica cu actele de cultură ale regiei posesiunea acestoră tutunuri. Cee ce importă tutunuri străine conformă art. 17, suntă asemenea detori a justifica la trebuință posesiunea acelor tutunuri prin distanța de plata dreptului vamale. Contravențiunile (călcările) la acestă din urmă regulă se pedepsesc, confiscându-se și supunându-se la uă amendă de 120 lei pe fiecare chilogramă ce se va găuzi mai multă. Art. 24. Tutunurile găsite plantate fără autorisațiunea prealabile, chiară de sară declara că suntă pentru aprovisionarea regiei sau pentru esportațiune, se desființțază de către agenții fiscali cu chiăltuiala cutivatorilor, după constatarea faptului prin procesă-verbale supt semnată și de autoritatea comunale respectivă. Art. 25. Autoritățile comunale sunt responsabile către regim pentru plantațiile ilicite (neautorizate) de tutunură ce ară fi făcută localitatea comunelor, cândă plantatorii ară remâne necunoscuți. Art. 26. Se consideră ca fabricanți frauduloși particularii la cari s’ară găsi unelte din diverse machine din cele ce obicinuită se întrebuințeză la fabricațiuni a tutunului și tabacului. Oriunde s’ară găsi tutună nerevestitu cu marca regiei, tot naturali sau în preparare se va considera ca contrabandă, afară numai de va fi importate se va presinta bileturi vamale de importare pentru consumațiune, uneltele se vor confisca și călcătorii se supună la uă amendă de 50—500 lei. Art. 27. Ori-cine sa vă găsi vîndândă frauduloșii în locuința sea seii ca colportare tutună sau tabacă, se va supune la amendă, confiscându-se și tutunură sau tabaculă poprită. Art. 28. Contra veniturii se vor conduce îndată înaintea autorității polițienescî, care de acordă cu agintele fiscale competente celă mai apropriată, decide prin procesă-verbale suma amendei. Partea nemulțămită va pute apela la tribunalul de prima instanță care va judeca faptulă într’una modă definitivă. Art. 29. In casă de vindere frauduosă de tutună sau tabacă în case particulare sau prin colportanță, ori cine ară popsi sau ară da ajutoră la poprirea fraudatorelui are dreptulu a primi uă primă de ’/3 a valorii obiecteloră confiscate. Prima nu se dă decâtă după decisiunea definitivă a ministeriului de finance. Art. 30. Impiegații contribuțiunilor directe și indirecte, ai vămilor și ai municipalitâților, toți agenții poliției judiciari și în generale impiegați, administrativi și fiscali potu închiria proceseleverbale de confiscare și a cere globirea fraudatorilor de orice categoriă. Toți impiegații arăfațî afară de cei ai contribuțiunilor indirecte și ai regiei, potu constata faptele de fraudă numai afară de domiciliulă particulariloru, eră impiegații contribuțiunilor indirecte și ai regiei potă face constatare și în domiciliu, puse numai cu autorisațiunea înscrisă a președintelui tribunalului și prin asistința unui comisară de poliție seădemnă membru ală autorității comunale care va suprscrie procesulă-verbale. Aceste procese-verbale nu se voră executa decâtă prin autorisațiunea ministeriului de finance. Amandate în folosulă Statului, sunt confiscările pentru concesionari. TITLULU VII Disposițiî transitorii. Art. 31. După oă lună de la promulgarea legii de faciă nimeni nu mai are dreptă a mai importa în țară tutună și tabară străină pentru comerciă, afară de acidă ce se ară constata că a fostă comandantă înaintea promulgării acestei legi, care va urma a fi îngăduită după ce Va plăti tasa de importă. Art. 32. Pentru desfacerea cătimeloru de tutună și tabacă ce aă astă dî în posesiune comercianții, și cultivatorii, li se acordă unu termenii de 6 luni de la promulgarea legii. Art. 33. Acei cari după espirarea termenului de 6 luni voră avé vervță câtime de tutună sau tabacuri nedesfăcute și nu voră voi a să preda regiei suntă liberi ai să esporta plătindă tasele fișate prin legea de faciă. Restul tutunurilor, peste 6 luni se va esporta sau se va da regiei, care le va cumpăra cu prețurile curvnte en gros. Art. 34. După trecerea două lună de la espirarea terminului fișată prin art. 32, ori ce lătime de tutună sau tabacă se voră găsi la comercianți sau la particulari maîumită de jumetate kilogramă, nerevestite cu marca regiei, se vor confisca pe sema concesionarilor. Art. 35. Contractele cari la promulgarea legii de faciă s’ară găsi închiriate cu diferitele municipalități pentru drepturi de accisu asupra tutunului și tabacului, remânț a fi respectate până la espirarea termenului ce ar conține. Deposiția generali. Art. 36. Pentru astă una dată prețurile cu cari se vor cumpăra de regie diferitele egalitățî de tutună și tabacu aflate în comer eiă și pe care comercianții vor declara că voră a’să vinde în regiă, precum și eătimele trebuitore regiei din recolta anului, le vor afișa și publica în cursul aceluiași ană, în luna Iulie. In viitorul publicarea tarifelor si de cumpărare se va face pe fiecare ană în luna lui Octombre pentru recolta anului viitoră. Art. 37. îndată după recoltă toți cultivatorii surită datori a smulge și a desființa tóte coterele și rădăcinile plantațiujnii spre a nu se da ocasiune de fraude prejudicabili regiei. Art.38. Unii regulamentu speciale va preda modulă aplicațiunii legii de faciă. Art. 39. Disposițiunile contrarii acestei legi sunt și remâni abrogate. Deschidându-se discusiunea generale a i asupra acestui proiect , D. Pavelă Angelescu arată că d-sea, ca mai iote secțiunile, primesce acestă proiectă cu precari reserve și modificări. D-sea semnaleză mai multe erori tipografice 'n raportul comitatului delegațiloru, I din care face parte, mulțămindu d-lui G. I Brătianu, raportatore, de stăruința și ame I nuțimile puse ’n raportă, deși a trecută forte repede asupra secțiunii ale căruia delegată e d-sea. Modificările ce are se facă se va propune la votarea pe articule. D. Leon Eraclide e spune că c’ună asemenea proiectă de lege pentru monopolul tutunului averită și fostulă ministeriă A. G. G.Olescu, pe care ânsă l’a retrasă, redândă ca e impracticabile : sistemul ă adoptată prin acelă proiectă nu era de câtă una fitlű de sistemă italiană; d. C. Grădiștanu a presintată, cândă era ministru, uită asemene proiectă d’a se da în întreprindere monopolul« tutunului și apoi d. Dimitrie Sturdza «a propusă, în