Romanulu, ianuarie 1872 (Anul 16)

1872-01-14

Mmiri^rainurea la Pas»­gin 1 îi R nfe. 1. — FeAad­finttB, Strata folțea, No. 42.f ANULU ALU ȘT­LE­ SPRE-ț­ECELE,VINFRI, 14 IANUARIU 187?. EOEACE ȘI VEÎ PUTEA ABONAMENTE N CAPITALE : unu ani 48 lei; ș6ao luni 24 lei 1 trei luni 12 lei; un lună 5 lei. IN DISTRICTE : • unu anu 58 lei; șăse luni 29 lei ; • trei luni 15 lei;­­uă lună 6 lei. Abonam­­entele incepți la 1 și 1o ale lunei. . . Unu exemplaru, 20 bani. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru franci 20. Austria și­ Germania, trimestru 7 fl. arg. (18 franci) (A) Edițiunea de sera 6^Sm LUMINEZA­TE ȘI VEI FI ABONAREA IN BUCURESCI, la Administrațiunea isiam­ului. ÎII DISTRICTE. 1» corespondenții sei și cu poșta Pentru Anunțu­ri a administrațiiuie. A.își'trÎNT'crRî Anunțiuri, pagina' a IV, linia 30, litere — 40 bani . Inverțiuni și'reclame, pag. III, lin­a 2 lei — Scrisori­ și ori-ce trimiteri &EFRANCATE voru fi REFUSALI. — Articlele nepublicate 8« vorü arde. Pentru abonai Pentru anun' Pentru abona Pentru anunți; Net] leg­alu, Boc­ond, 7 Rue țoi, Fretseh­­­tein și Togler. București.. H Calindaru. Iert, s’a sfârșită vacanța ce ș’au foștii data Camerele; în fapt fi­cnse vacanța ur­­merii, căci deputații lipsesc fi încă, în mare parte. Pe cât fi vedemfi abia póte pe Luni ce vor fi pute ’ncepe lucrările, atât fi de mulții dorite de guvernă și cu atâta spaimă asceptate de țară. Asceptând fi derfi com­pletarea Camerelor­ ș’a îngagiamintelor și luate de guvernă către d. de Radovici, se mai vorbim și astăzi câte­va minute în privința unuia din îngagiamintele luate și împlinite, adică de concesiunea­­ ruso un­gară, înregistrată sub­ numele de Bleichröder. Corespondința din Constantinopole a In­­dependinței Belgice de la 16 ianuariee dă, între altele, ș’următorele deslușiri, ce credem și că este b'ne se fiă cunoscute de Români: „Constantinopole,­­ Ianuariil. „G’uă fórte mare mulțămire s’a primit și aci, în regiunile nóstre guvernamentale, votulu Camerelorü din Bucurese!, în pri­vința convențiunii Bleichröder. „Cee­a ce preocupa mai cu stimă, și cu cea mai mare viiciune, pe miniștrii turci, este agitarea ce era pericli d’a produce în Principate respingerea conven­­țiunii. Ministeriul și românii, care făcuse din acastă cestiune uă afacere de cabi­­net și, putea, retrăgendu-se, s’arunce țara în luptele art­înte ale partitelor și, și la totü felule de sfâșiări din întru. Supții imperiului acestoril frici, și din causa ma­relui interesă ce pune Pórta la menține­­rea stării lucrurilorfi în Principate, marele Vizir a telegrafiat și principelui Carol.“ Asia dorit corespondința acesta ne dă uă nouă dovadă că puterea esecutivă a stăruirii și stăruiesce a spune în străi­nătate că tera a fost și și este bântuită „de cele mai avânte lupte ale partitelor și, de cele mai spulmentare sfîșîrări.“ Asia a vorbit­ puterea esecutivă la nceputulfi anului trecut și, asia a vorbiții și la sfîr­­șitul­ sei). Țara,­­zise ministeriului actuale în prima sra circulație, „este în facia unei prăpăstii care ne amenință din tote părțile. Desordine, tendințe resturnătorie, nimicii nu se mai respectă, și ’nvrăjbirile fratrucide au­ făcuții ca națiunea nostră să ajungă a se sfâșia până la sinucidere.“ Tot și la venirea la putere a cabine­tului de Radovici, se publică, în tote foile străine, următorea telegramă: „Puterile sail întrunită pentru a sus­țină pe principele Carol al fi României care, prin stăruințele Prusiei, a luat h­otărîrea d’a-și apara tronului. Dacă s’ar întâmpla a fi detronată, puterile voră lua mesuje în comună.“ Luptă ministeriului Epureanu, se pu­blică In totă Europa ună memorandă ș’un epistolă, prin care se combătea Consti­­tuțiunea, se insuria națiunea și se vorbia de abdicare ca b­ ună faptă în ajună d’a se ’mplini. In ajunul ă venirii sale la putere, d. Lascar Catargi anunță oficiale Camerei abdicarea, ș’a poi, în facia acestoră acte patente, totii dumnelora­nă cutezată a vorbi ș’a scrie că partitele în țară lu­crezi pentru resturnare, se sfîșia, și se silescă s’arunce țera în prăpastie. Pla­­nulă guvernului d’a calomnia națiunea, d’a o denegri pân’a o face se devie uă iasmă ș’uă spaimă pentru Europa, este și ro­mâne bine constatată și deplină vertată și cunoscută de toți. Și cine nu scie c’ua națiune care, pe d’uă parte, este presin­­tata d’al sei, ca tâmpită, desmățată și des­trăbălată până a fi în afară d’a se „si­nucide.“ erfi pe d’alta parte stórsá, prin fată feluld de abusuri, de suculă vieței séle materi­e, de averea iei, este otărîtă de morte, și nu mai remâne puterilor fi interesate la a iei concistă de cătri a-și alege 4>ua? Afacerea Bleichröder fu condusă totfi pe aceste note, pe acestei tip iefi. Pe d’uă parte se spuse Turciei că, retregêndu-se acestei ministerist „țara va fi aruncată în luptele cele mai arginte ale partitelorfi și perdută prin totă felulă de sfîși­ări, eră pe dalta se spuse cel­oră 81 de bile că, de nu voră căde tóté în buzunarulă Bleich­röder, de­sicură țara tóta va fi trecută pe suptă iataganală Turcului. In deșertă Pre­sa și deputații spuseră și dovediră că nu póte se fiă invasiune, pentru ca se sca­pe principii din Berlin de falimentfi și de procesă criminale; că ânsa­și Au­stria, și în fine ânsu­și d. de Bismark, afi fostö siliți, în vera trecută, se dechlare oficiale c’afacerea Strousberg este cu to­talii interiore și de dominiului cestiunilor și industriale; și ’n sfîrșit și că Pórta nu va in­terveni uă­dată cu capulfi, căci ea scie bine că se deschide îndată cestiunea Orivntelui, și cadă cu totul și și pentru totfi-d’a­nna și zidurile și Pórta imperiului Otomană. Miniștrii nu voi să se 'nțelagă și stăruiră a cere se se facă voia Namțului, căci ne taie Turcului; el bine, corespondința de mai susu dovedește, vă­ dată mai multă, că bietulă Turcă tremura de frică și că nu reserlâ, de cât și cândfi afla că deterămă totă ce ni se ceru, și­ ia scăparămă astfi­­feră de temerile ce-I insuflase guvernulă Radovici, în privința râutății și a că m­oșiei de inimă a națiunii române. AICi douilea actă de ’nregistrată, în privința concesiunii pruso-ungare, este nota oficiale a d-lui Costa-Foru către puterile străine, trimisâ în urma actului consu­mată de cele 81 de bile. Ce­­ ficeaă miniștrii în Cameră și prin Pressa Iovă ? Că deputații foră­surită chiămațî a vota ’n deplină libertate. Ce spună acuma către străini în nota tri­­misă? „C’am luată îngagiamentă d’a sus­­ține basele unei invoirî care le părea că póte fi primită de ambele părți, și cu a­­cestă scop îi au întrebuințată tóte mijt­­locele de­­ nduplecare. Ce diceau miniștrii în Cameră ? Că legea pe care am presintat-o iste­ță simplă reglementare a celei de la 7—19 luli”. Ce spună acum și prin nota din urmă ? „Afară din­ imensulă folosit pentru so­cietatea acționarilor!­, d’a lua în splo­­ntare ua liniă de 919 kilometre, pe chiă­­­­zășia directă a Statului d’ună interesă de societatea mai opținu âncă ună a­­vantagie. In locu d’a fi îndatorată d’a sfîrși linia Bucuresci-Pitesci-Slatina-Cra­­iova-Vârciorova— cea­a ce ar fi ’ndatorat-o d’a plăti interesele până la predarea a­­cestei linie, conformă vechei concesiuni— guvernulu a opținutu, cu tóte piedicele ce ’ntâmpinâ în acestă privință, f acțio­narea acestei linie, după dorința espresa de către comitatul­ de supra­veghiare din Berlin; prin acestă schimbare, societatea va avea dreptă la interesele datorite pen­tru secțiunea Bucuresci-Chitila-Pitesci, în­dată ce va fi data în circulare liniele a. b. c. din art. 2, făr’a mai fi silită d’a accepta, pentru a fi plătită, terminarea în­­tregei linie, de la Pitesci la Vârciorova. Prin acestă plată anticipată Statuia perde peste patru și jumătate milione.“ In urma acestoră mărturirî ale miniș­­trilor, despre câtă aă păgubită națiunea în favorea Nemțiloru, după ce mai enu­­meră ș’alte folose ce le-a dată, cumă , termenulă pentru liniele a, b, d, e, drep­­tulă d’a face poduri de lemnă, apoi măr­­turesce curată către străini c’a isbutită, cu totul oposițiunea cea mai mare, d’a da, — „pentru cuponilă de la Ianuarie „4872, care nu trebuia plătită de S tată, „după vechia concesiune, de­câtă după „terminarea lucrăriloriS și predarea linie­­i soră, — suma de 4,760,000. Statul fi „dorit, amb­za m­inistrulă, va plăti, pânâ „la 1 iulie, 9,520,000, mai nainte d’a „se sfîrși lucrările, și numai pentru a „veni în ajutorulă societății acționarilor și.“ Credit are cele 81 de bile că d. mi­nistru a sfirșită­­ cu destăinuirile oficiale, despre câtă a pirdută țera prin voința miniștriloră ș’ajutorulă bilelor­ sele ? Nu. Mai suntă âncă câte­va și carii mergu crescendo: se le ’nregistrămă dorit și p’acelea? „In cea-a ce privește garanția ce se cerea se de societatea, guvernulă, — după e8ervările d-lui Fromm, despre greutățile ce ar fi putută întâmpina societatea, de­­puindă în casa Statului uă sumă îndouită de valorea de 9,520,000 franci, precumă și 'n privința amendelor, în proporțiune cu neesecutana lucruriloră, — guver­nală,­­fică, a dobândită supuuerea tu­torii garanțieloru reale, cari nu puteau fi de­câtu vă temâtorie pentru societate.“ Câtă despre introducerea în articlul­ 17 a cuvântului de „splontare“ minis­­trulă spune curată, și ’n modă oficiale, c’acelă articlu n’are valóre, căci se póte suci, și nimici prin învîrtituri și fraude, astă-felă precum ă se facă cu tóte cele­lalte legi, și chiară cu acea­a a împru­mutului domeniale. Se lăsămă cuvântul­ ministrului, câte arită­ I este vorba și măr­­turirea. „Introducerea acestui amendamentă a­părută d-lui Fromm de natură a con­traria vederile societății, și ne-a făcută reservele sale în acestă privință.“ Cumă vedemă, d. Fromm a spusă cu­rată că nu pate priimi d’a fi oprită se dea țara Austro-Ungariei, prin cestiunile economice, conformă tocmielii de la Gas­­tein. Și ce respunde m­inistrulă ? Se luămă aminte: „Ne pare cu greă se s’acorde cuvân­tului de „sploatare“ însemnătatea unei schimbări radicale. „Este evidente că societatea nu este nici enma oprnta d’a face se se sploa­­teze și se s’administreze căile, în nu­mele și supun­ respunderea iei, de ori­­care consiliu de administrare va priimi de la densa mandată d’a administra și sploata linia.“ Sperămă că de tate va putea fi acu­­zată m­inistrută, déra nimine nu va zace că, d’astă dată celă puțină, n’a fostă clară, și n’a spusă, limpede și curată străini­­loră, cumă se ocolescá și se sucescă le­gea, pentru a da căile ferate companiei austro-ungare. Elă face și mai multă. Se legă prin înscrisă o’asia va esplica, va susține și va aplica legea, fără mă­­cară a mal „catadlicsi“ se se facă că ’n­­trebă pe Cameră și că cere aprobarea ce­­lor­ 81 de bile. E că propriele sele cu­vinte din nota oficiale : „In acestu sensu amă dată esplicări in sînnia Senatului ș'amu respunsu d-lui Fromm.“ Dumnezică, domni miniștrii, se vă ție în 8Înulă Senatului ș’ală d-luî Fromm,fiindă c’acolo vă este loculă și fiindă că nu ne dați de câtă cea­a ce meritămă s’avemă. In Adevĕrulu de la Iași, No. 4 de la Si Ianuariu, citim­ urmatórele : Noi, Primul si procurore pe lângă tribu­­nalul­ județului Iași, c’tămă pe d. Gheor­­ghiu Constantinescu, girantele responsa­bile alu pianului „Adevĕrulu“ se bine­­voiescu a se presinta Luni, în 3 Ianu­arie, înaintea parchetului nostru într’uă afacere ce’să privesce, pe la orele 12 meridiane. Dată la parchetă, în 2 Ianu­ariă 1872. Prim procurere (supt­ surisfi), Buicliu No. 10. Ieri, după amen­i, domnu Dembisky, de naționalitate polonă și distinsă de sem­­natare, care lucra caricaturile (ziar­elor) umoristice din Bucurescî, a fostă luată din atelierul și litografică ală d-luî Baer și a­­restată de agenții polițienesc­, pentru ca ar fi, 13 cuvinte, se fiă transportată peste fruntarie. Socia și patru copii, ce se­­ zice că are, îl rămână în Bucuresci. Paris, 16 Ianuariel. Ună Prusiană a fost­ asasinată la Lu­­neville. Poliția francese caută cu activi­tate pe culpabili. Supt scripțiunea patriotică pentru libe­rarea teritoriului pare a lua mari desvoltări. S’a fi ținută întruniri în mai multe o­­rașie pentru a protesta ’n contra imposi­tion­ pusă asupra materieloră de prima necesitate. Corespond, particulară a ROMANULUI Viena, 14 Ianuariel, 1872. Interesulü politică se"concentrază acuma asupra resultatuluî ce’Jă avu desbaterile generali și speciali în ambele camere ale Reichsratului, pri­­vitore la proiectele de adresă ca res­­punsă la mesagiul­ imperatului, pro­iecte presintate de comisiunile alese pentru elaborarea lor­. Era pre­naturale ca adresele pro­iectate se fiă ună resunetă fidele ale mesagiului rostită cu ocasiunea deschiderii nouei sesiuni. Sîmburile ambelor­ adrese este: îngagiarea imperativă adresată gu­vernului actuale d’a susține cu ori­ce preț­ă constituțiunea decembristă și pretenția la declarațiune că numai elementală germană este capabile și în­dreptă d’a fi purtătorulă le­gitimă ală ideieî de Stată austriacă, în puterea căreia ’șî arogă totă­ d’uă­­dată supremația asupra celoră­l­alte elemente negermane ale imperiului. Vedemă deci repetindu-se aceașî comediă nerușinată ce se juca supt direcțiunea cabinetului civile Giscra- Herbst, ci ună resultată atâtă de mi­­serabile. Aceașî partită saa mai bine disă aceașî clică, care se numesce „fi­dele constituțiunii“, revenindă la pu­tere, demonstră din n­oă că nici chiară încercarea de federalism, fă­cută de Hohenwart, n’a fostă în stare a­ face mai prudinți și mai toleranți facia cu justele pretensiuni de autonomie ale naționalităților­ conlocuitore. El aruncară din nuoă mânușia loră nespălată în facia oposițiunii fede­raliste, închipuindu’și, în orbia și fanatismulă loră, că prin acesta voră reeși a intimida elementele nemul­­țămite. Cu ocasiunea desbaterilor, asupra proiectelor­ de adresă se pu­tură case convinge că oposițiunea este tare determinată a remcepe lupta cu puteri reînnoite în contra unei sis­teme de guvernă care pretinde de la ea uă perfectă renunțare și să negare de sine în favorea unei mi­norități care, dacă se află astă-ijhi la putere, are se mulțămască nu­mai intrigiloră; și conspirațiuniloră întreprinse în scursură alegeriloră, prin cari énse d’abia ’șî putu asi­­gura că majoritate relativă­ în par­lamentă. Este cunoscută că noulă cabi­­netă Auersperg-Lasser-Unger, pen­tru ca se paraliseze influința poli­tică a Bidemilor­, primi în pro­grama sea­m­ă puntă prin care se promite Polonilor, concesiunile pre­tinse în resoluțiunea loră. Acastă promisiune avea se amă­­gescă pe Poloni ca se intre în Re­­ichsratt și se susțină politica gu­vernului actuale. După îndelungite conferințe și negoțiațiunî, guvernulă reeși în fine a ’ndupleca pe Poloni se intre în cursa ce le pusese, și astă-feră ’l văsturămă pe Poloni re­­intrăndă în parlamentul­ vienese, pe care cu trei ani înainte 'să pă­răsiseră protestăndă solemnă în con­tra terorismului decembristiloră cen­tralist­. Polonii case, ca uesce politici practici ce suntă, își făcură reser­vele loră și intrară în parlamentă numai cu ore­cari condițiuni. Unul­ din puntele condiționale este­ resoluțiunea prin care el pre­tindă autonomia Galitziei pe basa cea mai largă a egalei îndreptățiri. Mesagiul­ tronului promite că pre­­tensiunile lor­ se vor­ lua în con­­siderațiune seriosă. Nu trecu énse multă timpă și Polonii se ved­ură din nuoă înce­­tați și desamăgiți în așteptările loră, căci proiec­tată de adresă, presintată camerei deputaților­, specifică, că realizarea pretensiunilor­ cuprinse în resoluțiunea polonă se vor fi în­cepe de la introducerea alegerilor­ directe și în Galitzia. Acestă pauză, asupra căruia urmă să desbatere forte înfocată, clarifică situațiunea. Polonii nu voră se scie nimica și nu voră concede, vă dată cu pa­­pulă, introducerea alegerilor­ di­recte în Galizia, fiindă­că prin a­­cesta s’ară asasina cu propria-le mână. De acea­ a aă și combătută pretensiunea centraliștilor­ și, la vo­tarea adresei, au votată în contra. Astă­felă Nemții se véd fi espuși periclului d’a fi părăsiți câtă mai curând fi de Polonii indignați. Ead­ă cu acestă eventualit­ate, care implică căderea cabinetului actuale, guvernul­ adoptă tactica d’a isola pe Poloni ș’a trage în parte’i pe deputații Tirolului, Voralbergului, Dalmației, Triestului, Gorzului și Istriei, pentru ca aste fele se facă imposibile să după secesiune ale acestor­ elemente din parlamentulă austriacă, precumă fusese acea de pe timpul­ cabinetului civile, când­ acești deputați, conduși de baronul Petrino, părăsiră Reichsratură pro­testând­ă. Este însă forte probabile că a­­ceste aspirațiuni nu vor fi fi încor­o­­nate cu resultatură dorită, fiindă că aceste elemente suntă cu multă mai solidare prin însă­și posițiunea loră, de câtă se se arunce în brațele su­­grumutore ale Nemților și. Puși într’uă astă­felă de alterna­tivă, de figură că vor fi preferi a se retrage într’uă pasivitate oposi­­ționale, asemenea Bohemiloră și Ro­­mâniloră din Transilvania.

Next