Romanulu, februarie 1872 (Anul 16)

1872-02-21

ANULUI ALUN ÉLE SPRE VECELE. ■u'OESCE ȘI VEÎ PUTEA abonament N CAPITALE : uni ana 48 lei; șase luni 24 lei; trai luni 18 lei; uă lunii 5 lei. IN DISTRICTE : unu anai 58 lei; Hése luni 24 lei; trei luni 15 lei; uă luni 6 lei. Abonamentele íncipű la 1 ți 16 »1« lunet. un exemplaru, 20 bani. Francia, Italia și Anglia, I» trimietri franci 20. Austria et Germania, trimeetru 7 fl. arg. (18 franci) ANUNȚURI Anunțiuri, pagina a IV, linia 30 litere ~ 40 bani, aserțiuni și reclame, pag. 111, linia 2 lei — — Scrisori și ori-ce trimitere NEFRANCATE vor fi REPUTATE. Articlele nepublicate se vor arde. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Servițiule private al Monitorului). Londra, 29 Februarie. — Granville și Gladstone au anunciatü, unul în Camera lonjiloru și altul, în Camera comunel ora, că una june de 18 ani a trasă cu unu pistolü asupra Reginei care se întorcea în trăsură, pe la 5 ore și jumătate, de pe piația Buckingham. Culpabilula, care se numesce Ocotitor(?) a fostă prinsă. Pistolulul n’a luată focă. Paris, 29 Februarie. — pianidü oficiale publică numirea lui Fournier în postura de ambasadore ale Franciei in Italia. Bucurescii 21 Făurare, 4 Mărțișori. GuvernuluI și Camera au închisă sculele normale, și votândă că preoții de sate vor fi și profesori a distrusă astăferă de fapte chiară și sculele normale ce suntă făcute prin inițiativa cetățianilor. Faptulă este logică. Instrucțiunea este mimiculă despotismului, precumă lumina este peirea intunerecului. Sculele normale, immulție, aduceau de sigură instrucțiunea, lumina în clasele muncitorilor; cumă dorit atunci erau se se mai specule averea și drepturile sătianilor ? Ni se spune că d. Dumitru Ghica, (fi cea alaltă-ieri tu anti-camera sale ședințelor Adunării, că elevii scotei Normale din Bucuresci, eșiaă toți rosetiști. Onorea cea voită a face d. Dumitru Ghica directorelui Românului, o primimă, căci numele sefi este aci numai uă simplă etichetă, domnia-sea voita adice că elevii, că cel carii învăță bine esă toți cu idei de dreptate și de naționalitate, și d’aceea a și scólele trebuie, se se suprime, d’acea a s’ai și suprimată. Déca énse recunoscemü că miniștrii suntă logici când ă suprimă sculele în genere și ai parte scólele Normale, cândă strigă tóte lampele pentru ca se domnescă întunecimea, ne ntrebămă, ce logică urmeză consilurii lui Carol I, cândă suprimă scala Normale din Bucuresci ? A nu fi logici, in acesta ca ’n tóte, este peste putință; întrebarea dérii este ce vorü eî, ce urmărescă el? Ca se potă fi care se caute și se găsască responsură, se ne aduce să aminte de cele petrecute acumă câțiva ani napoi. In anul 1866, Carol I, printr’uă epistolă publică, face cunoscută ministrului Instrucțiunii Publice, că dă, din caseta sea, douespre jcoe mii galbeni, pentru uă fondare pre care, un suvenir ta sileî.in care a intrată in Bucuresci și a devenită Domnă al fi Românilor. Măria eea, pune sarcină Ministrului Instrucțiunii Publice, ar face propuneri in privința acelei piese fondări. La 2 Iulie 1866, ministru Instrucțiunii Publice, face unii raportă către Capulă Statului, care se și publică în Monitori. In raport cum scă către Capulu Statului, ministru (Ilie : «Care se fiă acea fondațiune care va putea da generațiuniloră viitóre, nu ideiu, flă câtă de slabă, despre simțimintele Altetól télé, pentru acésta națiune, și cărora aî voită a le da unü corpă? »Propunerea ce am onorea a o supune la aprobarea Măriei-Tale, este d’a destina suma de 12,000 galbeni, pentru rădicarea unui edificiu care va fi Templulu Lucrului. »Puntul de rezămis pe care să cereamă învățată pentru ca se raisce lumea este aflată . Bia este scula." In urma acestui raportă, séu mai d’uădată cu acestă raportă, ministrulă ș’a dată demisiunea ș’a fostă înlocuită cu d. Strat, Ce s’aă mai făcută d’atunci cu acel 12 miî galbeni și cu dobânzile lord, cu a Administrațimea in Fasagiula Rimáim, No. 1. ~~ Redacțiumea, Strata tolca, No. 42, LUNI, MARȚI, 21, 22 FEBRUARIE 1872. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI ABONAREA IN BUCURESCI, la Administrațiunaft «Itrariului. IN DISTRICTE. In corespondinții J?1 Ctt> oftft Pentru Anunțiuni a se adresa la administrațiune. LA. P vRI8 Pentru abonamente: In d. Derras-Hallegrain, RM de l'ancienne comedie, 6. Pentru anunțiuri: la d-nii Crain, et Miecud, 7 SO« Rochechouart. LA WIENA Pentru abonamente: la d. B. G Popoviel, Finisa mar^t. 1F. Pentru anunțiuri: la d-nii Haneenstein și W.*l Neuermarkt, ÎL Edițiunea de scria m celă templu alü lucrului, cu soóla în sfirșită, nu scima, sau nu credemă,că trebuie se scima. Cunoscemű énsé că Scala Normale s’a fondată în numele Capului Statului, și ni s’a afirmată că s’a fost destinată dania Domnului pentru zidirea unui fedificiu pentru scala Normale. Gumă dérit, actualii consilieri ai Tronului, in jocă d a 'ncepe și zidirea edificiului materiale, eî surpă și pe cele morale, distrugă scala Normale, fondată in numele și cu numelfi Capului Statului ? Gumă puțin ei astăfelă d'a dreptul ă în joc pe Capul Statului, și ce jocu!l să până se stingă Elfi lumina, se respénde soá Elfi întunericulă in mintea și 'n sufletuiă Româniloră ? Și cândă procedă astafelu consîliarii Tronului, In acesta ca a tote actele mari și grave, cumă óre se nu ne aducemă aminte că fată ei a fi servită pe toți foștii domul și că toto astăfelu i-au servită și i-aă deservită pe toți ? Și cândă faptele vorbescă o’uă elocință atâtă de durerósa cuină se ne oprimă d'a nu mai fice tutorii Românilor) : — Uniți-vâ, uniți-ve mai ’ngrabă și faceți lumina mare; căcî întunericulă nu numai că este grozavă prin c ă însuși dére dă mijlocă inimicului d'a intra în casă ș'a jăfui totö, ș'a ucide pe toți. Organele partiteloră foștiloră domul din Francia au începută a spune pe față că nu mai voră Republica, precumă am spus-o și la noi, destulă de limpede, miniștrii actuali, că nu mai voră Constituțiunea de la 30 iuniă, 1866. „Republica,zice acumă unii (jiabă orleanistă, este ună regime reafăcătoră și ridicolă care ne ruineză și ne umileșce.“ Ună altulă adaogă : „Nu înțelegemă cumă asemene idei) a putută veni în mintea unoră ameni de Stată civilisațî.“ Pressa de la noi, care scie ceva despre partitele monarehice din Francia și multe despre planurile d-lui de Bismark, (jice, înno. se) de Duminică : „Francia dintr’un di pétré într’alta póte fi aruncată în nisce convulsiuni de care se ínfiioreza mintea, déca partitură monarchică saucelă republicană nu va fi, unula sau altulă destulă de forte, destulă de susținută de majoritatea națiunei spre a realisa uă transițiune repede și vigurosă la forma de guverne definitivă la care tinde fiăcare. „Situațiunea spiriteloră și agitațiunea partiteloră, cari lucreza fiăcare în mici cercuri de adunări, este astăfelă în momentul de faptă, încâtă nu mai lasă nici uă înduoială despre impactnța loră de a rupe ghiața, care trosnește deja, și a se aventura în stabilirea unui guvernă definitive, fie care in sensul ă politicei sale. „Ceea ce e mai triată, — și acesta o recunoscu și unele diarre francese, — este că acestă încetare de armistițiu, rupere a ecilibrului între partite, pendulă unul rebelă civilă, pute atrage cu sine și alte umilințe, aceaa de a vedea armata germană intervenindă în afacerile interne ale Franciei, luptă motivulă, spusă de Gazeta Naționale din Berlină, că nu mai găsește destule garanții în noua stare de lucruri spre a i se asigura plata miliardelor”.“ Ș’atunel, negreșită că momentul ă va fi propice d’a se pune în lucrare tratatulă dintre do. de Bismark și Andrassy. Atunci se desființeză Austria; nemții trecă luptă Germania. Ungurii iéü uă parte a Romăniei, Muscalii cellaltă, și ecă ne fericiți, căci vomă fi unii grafi Maghiari și alții Koczi rusesc!. Speranță că termenul acestei afaceri a sosită se fiă are causa amenințărilor de refuială ce ne făcu ministrulă, și tóte cele dalte uneltiri și tertipuri din cari unele s’aă și pusă în ucrare și despre cele-lalte se vorbescă și se și opresc și multe? Planulü acestu a ílu cunoscema de multă și propunerea d’a ne topi în Ungaria ni s'a facutu chiarü noue de către prusaci, cu tote acestea tote predemd c’ar fi fost o mai delicată din partea d-lor, miniștrii se fi lăsată ca regele Ungariei se fi destrusa scala normale, fondată cu atâtea speranțe și ilusiuni, în numele Domnului Românilor!!, Carol I. Uciderea instrucțiunii ne conduce firesce la ceilaltă lumină a vieții, la justițiă, ucisă la noi de d. ministru alü drepății cu consacre a tutoră magistraților, carii au aprobată-o remâindul pe fotoliurile lor, ba ânchi puindu-se pe cele lăsate góle de de cel carii s’răsculată după densele in numele justiției. A lăsa justițiă n manela guvernului este ca cumă uă națiune ar lăsa pe toți copii și copilele sale se crescu în mijlocul ocnașilor și criminali, ca cumă arăta Românii, déci ar putea, surele în posesiunea și luptă direcțiunea d-lui Bleich*röder și consorții orășei din Austro-Ungaria. A lăsa pe guvernă se numesc pe magistrați, chiar și când el ară fi neamovibilii, este asemenea uă scădere a justițieî ș’adesea uă sugrumare a iei. Acesta adeverit l’a ințeles si de multă En* glesis ș'Americanil, ș’acumă pare a fi in ajună dacă înțelege in sfîrșită și Fran*ceslî. Doue proiecte de lege sufită acumă in desbaterea Camerei de la Versailles pentru restabilirea justiției pe tronul ă i ei de gloriă și de îndependință. Pe câtă timpă Justiția decurgea dintf dorană era naturale ca ea se se de de ele sau de cei numiți de densure; acuma éasé cânda scimö că ea reșâde in consoiința flăcaraî omn, era uu în concluzii Papei și n topuzul Capului Statului, acumă cândă scimă prin urmare că ea reșe4endă în consoiința fiecărui omü, este produsul colectivității, ale națiunii, devine învederată că totă națiunea trebuie se numescă pe judecători. Plecândă din acestă principiu două proiecte se desbată în Camera de la Versailles. Unul, propusă de deputatulă d. Leblondă, cere ca magistrații se flă aleși in fiecare judecă de către primari, consiliari generali, preșerinți de trei judecători. Ele mai cere ca nimene se nu potă fi judecâtoră nainte de vârsta de 40 de ani. Celăaltă cere ca judecătorii se fiă aleși de către corpulă judecătoriloră. in ori ce casă neastă mare și sacră cesti fiie s’a pusă în desbatere, și, orî ce sar otâri d'uăcamdată, totuși lumina începe, fiă chiar și înfiorete iei, șacasta ne asigură că cu tote conspirările reacțiunii omenirea merge cu pași repedi spre a saluta dreptate și libertate. Bâțcovenii, deși a spusă că rămână ascunsă uneltesce și silesce votarea acestei linie spre uciderea țerei nóstre, n’a creanță totuși că este prudiate a vorbi în plină ședință mai multă asupra Gestiunii. Brăd. Deșliu a spusă curată că acastă joncțiune este outilă din efectele visitei de la Livadia, care desvaluie scopuri ascunse carinescu la distrugerea României. In privința cestiunii economice, ambii oratori au arătată că nu mai suntă bani, căci pre multă încă s'a făcută și pânâ acumă pentru mijjlacele nóstre. Linia care ară aduce unu serviciu intereselor nóstre economice este aceaa care ară merge la Marea Negra, la portola care este proiectată a se face. Țera are destule debușeuri pentru dânsa, precumă Galați, Brăila, etc. și joncțiunile nu voră servi decâtă a deschide debușeuri mai directe altoră țâri. Ministeriul a susținuta legea ca bună și folositare țârei. Ecă așia Senatulu a votat-o in fine cu 28 bile pentru, și 7 contra. O. Deșliu a auunciatu uă interpelare relativă la atrocitățile comise la sătulă Buha'ă, judecială Doroholă Servițiulu telegraficii ale ROHAM LINI. Paris, 2 Martie. Gazeta Franciei asigura că ducii de Joinville și d’Aumale voră fi re’ntregațî în gradările loră, unulă de vice-amirale și celălaltă de generată de divisiune. London. In camerele Comunelor ș’a Lordilorîi s’a comunicată atentatulă contra Reginei. Asasinulă arestată s'a găsită asupră'i documinte avândă de scopă d’a obține de la regina liberarea prisoniariloră Fenianî. După interogatoriu elă fu trimis dinaintea jurațiloră. SENATUL II. In ședința de Sâmbătă, 19 Februarie, s'a desbătută proiectulă de lege pentru linia de joncțiune Iași-Sculeni. Domnii Bâțcoveni și Deșliu au combătută, fiecare în modulă seă, acestă proiectă și din puntulă de vedere politică, și din puntulă de vedere economică. D. la Dresda, parte integrante a concesiunii acestei căi ferate, prevede că locomobilele și vagonele se aibă curâțitori de cale și pluguri de zăpadă. Acestea lipseacă cu totul și de aceaa calea ferată se întrerupe la fiece mică ninsare. Se vede că Nemții aă crezintă că aici sun ® în Palestina, unde nu cade ninsare. Câtă pentru indignațiunea publică contra celor 81 deputați și a guvernului soră, au spus o în cameră d-nii Greceanu Ștefană și Vfăsescu Dimitrie. Publiculă a aflată cu plăcere de la d. Văsescu că d-sea n’a fostă între cei 81. Ploiesci, 11 Februarie, 1872. X Efectele celor 81 bile pentru Bleichröder. Vineri, 11 pminte, se mplini uâ septamănă de cândă comunicațiunea teres fu închisă pe calea ferată Strousberg-Bleichröder. Ilariele de Vineri pene Jom, abia se primiră 'n Ploiescu la 11 Februarie, când e calea ferată, prin buna-voință a Nemților, se deschise ’n fine, pentru că guvernulă cele abile ală străinului n’a ’ngrijită se’șî facă cursa poștale prin alte mijlaee: elu vrea se ne spuie cîi iară de p’acumu la ce avemă se ne asceptămă Cândă Nemții voru vré se ne nchidă comunicațiunea cu capitala, cu țera; cândă voru vré se ne lovéscu comercialu și orice alte afaceri vitale, n’au de câtă se protesteze intrerupțiunea cărei ferate din vremă causă, fără a se ascepta la altă respundere de câtă la aceaa da li se plăti regulată interesele de 7 la sută și pentru timpulă în care lovescă cu pumnalulü índouita în interesele țerei, comerciale, particulare, etc. România a avutu ierni cu ninsori multă mai mari, și nici uă dată circulațiunea publică n’a fostă închisă să săptămănă ntrega. Mai totă săptămâna Pioiescenți și alți calotori, cu interese diferite și arginte, au alergată la gară și s’au ’ntorsu înapoi, plutindă câte patru franci pe fiecare cu transportul itandouitü al birjei, fără ce potă pleca", puindu-li-se înainte că calea ferată nu circulă din causa căderii ninsorii. Direcțiunea caselor ferate ne trateză ca pe nișce Australi, deorece nu crede necesară se prerie pe calotori, prin auunciuri respăndite prin prașiă, despre taiua cândă calea va fi întreruptă, ca lumea se numai, chiăltuiască alergândă în vană pe la gară. ferisecă unii calotori n'au mai putută sa amânările ce li se făceaă pe totăl Jiua ș’au plecată la Bucurescî cu birjele, ei aă^avută se plătescă fórte scumpă acestă cale, cu 7 și 8 galbeni, în locă de 3, câtă se plătiauă birje mai nainte, fiindă c'acumă cu drumulă de ftră ele s’aă desființată. Stă cumă ne potii juca și nchide în casă Nemții cu calea ferată, dăruită foră de cele 81 bile! Se nu ni se trapă că calea ferată nu póte lupta cu ninsarea, căci nu cade la noi mai multă ninsare de câtă în Germania și n Rusia, unde, decă calea ferată ară fi lucrată astăfelfi, ca la noi, cară mai funcționa de câtă pe timpulă verei. . Art. 133 și 180 din convențiun?! de' ADGMEEA DEPUTAȚILOR!! Ședința de Sâmbătă 19 Februarie, 1872. După deschiderea ședinței și ’ndeplinirea formalitățiloră. D. ministru de finance citește mesagială prin care se nainteză proiectul de lege pentru așezarea a 17 persone 1a pensiune, și celă prin care se reî ntorce proiectulă pentru saline. D. Fotu cere a se invita deputații cu congedia aspirată se vie la Adunare. D. Z. Dumitrescu rugă pe guvernă a trimite de urgința Senatului legea votată de cameră pentru construirea unei podă ptste Ohe. Se continuă cu desbaterea bugetului rectificativă pe 1872. Se citeșce bugetul rectificativâ ală ministeriului de resbelă. Se citesce amendamentulă d-lor G. Lahovari, etc. d’a se da oficialilor superiori din armata permaninte indemnisație de locuință, în cifră de 12.800 lei. Comisiunea, în unanimitate, l’a respinsă. D. ministru de resbela, generală Fiorescu, arăta că de la 1830 péné aici lefile funcționariloră civili saă totă sporită. Oficialii superiori din armată sunt fórte rea plătiți. In cameră esiste ună proiectă pentru legea so deloră și, péne nu se va vota, d-sea nu va cere nici uă sporire. Ceea ce se propune a^î e ună adansă accesoria. Și deu’acesta adausă s’a primiți pentru oficialii inferiori, e logică a se primi și pentru cei superiori. Aijl e uă anomaliă, căpitanulă primesce mai atât câtu și maiorulă. D. N. Ionescu constată că, décaspo* rulă era necesară, s’aru fi propusă cândă s’a adausă celor inferiori. Situațiunea e ne’nțelesâ: camera jocă rolul. Penelopei; atjl desface cea-a ce ieri a făcută. Ș’apoi d, ministru nu dă nici ună motivă tare. N’amă acordată învățătoriloră sâtesci, camă se dlămă oficialilor speriori ? Trebuie m fimă toți bătuți, toți se suferimă egale de la cameră. Discusiunea senchide. Amendamentul, puindu-ne la vâr fi, se respinge. La cifra de 49,114 lei cerută a se adauge la statula-majoră generale, d. G Brătianu combate n genere adausele ce se ceră cu ocasiunea bugetului rectificativă, cu cari Adunarea trebuie se fiă fórte parcimoniötä.Jta a ce se cere, e diurna unui capitauu-adjutante, cea-a ce n alți ani nu e stata și care acuma. In anulă disgrației 1872, se cere din ntcă. Asemenea și cu adausulă diurnei ănui comandante de piață. Ministrulu de resbelu relată că, din cifra de 49,114 lei comisiunea ma primită de câtă 8,430 lei și ministerială a aderată. Fiindă că d-sea pare atașiată de câtă ună singură oficiarfi, care e căpitanulă a cărui diurnă o cere, camera nu va face bine se ia să refuse. Câtă despre birja comandantelui pieței, acela e ună oficială din armata, menită a inspecta casârmele și căruia trebuie a ’i se plăti birja. D. Boleacă susține adausele cerute de guvernă. D. G. Manu este contra adauselor cerute ’n acestă privință și explică că legea organică nu prevede postulă de adjutante. Aceată creare de noul postumi e ’n contra lei de organice. Și, daca se dă ministrului de resbelă, trebuie se se dea și generalilor de divisiune, ca UBÜ Of de la x0, prestigiă.