Romanulu, februarie 1872 (Anul 16)

1872-02-21

ANULUI ALU­N ÉLE­ SPRE­ VECELE. ■u­'OESCE ȘI VEÎ PUTEA abonament N CAPITALE : uni ana 48 lei; șase luni 24 lei; trai luni 18 lei; uă lunii 5 lei. IN DISTRICTE : unu an­ai 58 lei; Hé­se luni 24­ lei; trei luni 15 lei; uă luni 6 lei. Abonamentele íncipű la 1 ți 16 »1« lunet. un exemplaru, 20 bani. Francia, Italia și Anglia, I» trimietri franci 20. Austria et Germania, trimeetru 7 fl. arg. (18 franci) ANUNȚURI Anunțiuri, pagina a IV, linia 30 litere ~ 40 bani, aserțiuni și reclame, pag. 111, linia 2 lei — — Scrisori și ori-ce trimitere NEFRANCATE vor­ fi REPUTATE.­­ Articlele nepublicate se vor­ arde. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Servițiule private al­ Monitorului). Londra, 29 Februarie. — Granville și Gladstone au anunciatü, unul­ în Camera lonjiloru și altul, în Camera comunel ora, că una june de 18 ani a trasă cu unu pistolü asupra Reginei care se întorcea în trăsură, pe la 5 ore și jumătate, de pe piația Buckingham. Culpabilula, care se numesce Ocotitor(?) a fostă prinsă. Pis­­tolulul n’a luată focă. Paris, 29 Februarie­. — pianidü ofi­ciale publică numirea lui Fournier în pos­­tura de ambasadore ale Franciei in Italia. Bucurescii 21 Făura­re, 4 Mărțișori. GuvernuluI și Camera au închisă scu­­lele normale, și votândă că preoții de sate vor­ fi și profesori a distrusă astă­feră de fapte chiară și sculele normale ce suntă fă­cute prin inițiativa cetățianilor­. Faptulă este logică. Instrucțiunea este m­imiculă despo­tismului, precumă lumina este peirea in­­tunerecului. Sculele normale, immulți­e, aduceau de sigură instrucțiunea, lumina în clasele muncitorilor­; cumă dorit a­­tunci erau se se mai specule averea și drepturile sătianilor­ ? Ni se spune că d. Dumitru Ghica, (fi cea alaltă-ieri tu anti-camera sale­ ședințelor­ Adunării, că elevii­­ scotei Normale din Bucuresci, eșiaă toți rosetiști. Onorea ce­a voită a face d. Dumitru Ghica directorelui Românului, o primimă, căci numele sefi este aci nu­mai uă simplă etichetă, domnia-sea voita a­dice că elevii, că cel carii învăță bine esă toți cu idei de dreptate și de naționalitate, și d’aceea­ a și scólele tre­buie, se se suprime, d’acea­ a s’ai și su­primată. Déca énse recunoscemü că miniștrii suntă logici când ă suprimă sculele în ge­nere și ai parte scólele Normale, cândă strigă tóte lampele pentru ca se dom­­nescă întunecimea, ne ntrebămă, ce logică urmeză consi­lurii lui Carol I, cândă su­primă scala Normale din Bucuresci ? A nu fi logici, in acesta ca ’n tóte, este peste putință; întrebarea dérii este ce vorü eî, ce urmărescă el? Ca se potă fi­ care se caute și se găsască responsură, se ne aduce să aminte de cele petrecute acumă câți­va ani napoi. In anul­ 1866, Carol I, printr’uă e­­pistolă publică, face cunoscută ministrului Instrucțiunii Publice, că dă, din caseta sea, doue­spre­­ jcoe mii galbeni, pentru uă fondare pre care, un suvenir ta­­ sileî.in care a intrată in Bucuresci și a devenită Domnă al fi Românilor­. Măria eea, pune sarcină Ministrului Instrucțiunii Publice, ar face propuneri in privința acelei piese fondări. La 2 Iulie 1866, ministru In­strucțiunii Publice, face unii raportă că­tre Capulă Statului, care se și publică în Monitori­. In raport cum­ scă către Ca­pulu Statului, ministru (Ilie : «Care se fiă acea fondațiune care va putea da generațiuniloră viitóre, nu ideiu, flă câtă de slabă, despre simțimintele Altetól télé, pentru acésta națiune, și că­rora aî voită a le da unü corpă? »Propunerea ce am onorea a o supune la aprob­area Măriei-Tale, este d’a destina suma de 12,000 galbeni, pentru rădica­­rea unui edificiu care va fi Templulu Lucrului. »Puntul­ de rezămis pe care­ să cerea­m­ă învățată pentru ca se raisce lumea este aflată . Bia este scula." In urma acestui raportă, séu mai d’uă­­dată cu acestă raportă, ministrulă ș’a dată demisiunea ș’a fostă înlocuită cu d. Strat, Ce s’aă mai făcută d’atunci cu acel 12 miî galbeni și cu dobânzile lord, cu a­ Admini­strați­mea in Fasagiula Rimáim, No. 1. ~~­ Redacțiumea, Strata tol­­ca, No. 42, LUNI, MARȚI, 21, 22 FEBRUARIE 1872. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI ABONAREA IN BUCURESCI, la Administrațiunaft «Itrariului. IN DISTRICTE. In corespondinții J?1 Ctt> oftft Pentru Anunțiuni a se adresa la adm­inistra­țiune. L­A. P v­RI8 Pentru abonamente: In d. Derras-Hallegrain, RM de l'ancienne comedie, 6. Pentru anunțiuri: la d-nii Crain, et Miecud, 7 SO« Rochechouart. LA WIEN­A­ Pentru abonamente: la d. B. G Popoviel, Finisa mar^t. 1F. Pentru anunțiuri: la d-nii Haneenstein și W.*l Neuermarkt, ÎL Edițiunea de scria m celă templu alü lucrului, cu soóla în sfir­­șită, nu scima, sau nu credemă,că tre­buie se scima. Cunoscemű énsé că Scala Normale s’a fondată în numele Capului Statului, și ni s’a afirmată că s’a fost­ destinată dania Domnului pentru zidirea unui fedificiu pentru scala Normale. Gumă dérit, actualii consilieri ai Tronului, in jocă d a 'ncepe și zidirea edificiului ma­teriale, eî surpă și pe cele morale, dis­trugă scala Normale, fondată in numele și cu numelfi Capului Statului ? Gumă puțin ei astă­felă d'a dreptul ă în joc­ pe Ca­­pul­ Statului, și ce jocu!­l să până se stingă Elfi lumina, se respénde soá Elfi întunericulă in mintea și 'n sufletuiă Ro­­mâniloră ? Și cândă procedă asta­felu con­­sîliarii Tronului, In acesta ca a tote ac­tele mari și grave, cumă óre se nu ne aducemă aminte că fată ei a fi servită pe toți foștii domul și că toto astă­felu i-au servită și­ i-aă deservită pe toți ? Și cândă faptele vorbescă o’uă elocință atâtă de durerósa cuină se ne oprimă d'a nu mai­­ fice tutorii Românilor) : — Uniți-vâ, uni­­ți-ve mai ’ngrabă și faceți lumina mare; căcî întunericulă nu numai că este gro­zavă prin c­ ă însuși dére dă mijlocă ini­micului d'a intra în casă ș'a jăfui totö, ș'a ucide pe toți. Organele partiteloră foștiloră domul din Francia au începută a spune pe fa­ță că nu mai voră Republica, precumă am spus-o și la noi, destulă de limpede, mi­niștrii actuali, că nu mai voră Constitu­­țiunea de la 30 iuniă, 1866. „Republica,­­zice acumă unii (jiab­ă or­­leanistă, este ună regime rea­făcătoră și ridicolă care ne ruineză și ne umileșce.“ Ună altulă adaogă : „Nu înțelegemă cumă asemene idei) a putută veni în mintea unoră ameni de Stată civilisațî.“ Pressa de la noi, care scie ceva des­pre partitele monareh­ice din Francia și multe despre planurile d-lui de Bismark, (jice, în­no. se) de Duminică : „Francia dintr’un di pétré într’alta póte fi aruncată în nisce convulsiuni de care se ínfiioreza mintea, déca partitură monarchică sau­celă republicană nu va fi, unula sau altulă destulă de forte, destulă de susți­nută de majoritatea națiunei spre a re­alisa uă transițiune repede și vigurosă la forma de guverne definitivă la care tinde fiă­care. „Situațiunea spiriteloră și agitațiunea partiteloră, cari lucreza fiă­care în mici cercuri de adunări, este astă­felă în mo­­mentul­ de faptă, în­câtă nu mai lasă nici uă înduoială despre impact­nța loră de a rupe ghiața, care trosnește deja, și a se aventura în stabilirea unui guvernă definitive, fie­ care in sensul ă politicei sale. „Cee­a ce e mai triată, — și acesta o recunoscu și unele diarre francese, — este că acestă încetare de armistițiu, rupere a ecilibrului între partite, pendulă unul re­belă civilă, pute atrage cu sine și alte umilințe, acea­a de a vedea armata ger­mană intervenindă în afacerile interne ale Franciei, luptă motivulă, spusă de Gazeta Naționale din Berlină, că nu mai găsește destule garanții în noua stare de lucruri spre a i se asigura plata miliarde­­lor”.“ Ș’a­tunel, negreșită că momentul ă va fi propice d’a se pune în lucrare tratatulă dintre do. de Bismark și Andrassy. A­­tunci se desființeză Austria; nemții trecă luptă Germania. Ungurii iéü uă parte a Romăniei, Muscalii cel­laltă, și ecă­ ne fe­riciți, căci vomă fi unii grafi Maghiari și alții Koczi rusesc!. Speranță că terme­­nul­ acestei afaceri a sosită se fiă are causa amenințărilor­ de refuială ce ne făcu ministrulă, și tóte cele d­alte uneltiri și tertipuri din cari unele s’aă și pusă în ucrare și despre cele-l­alte se vorbescă și se și opresc și multe? Planulü acestu­ a ílu cunoscema de multă și propunerea d’a ne topi în Ungaria ni s'a facutu chiarü noue de către prusaci, cu tote acestea tote predemd c’ar fi fost o mai delicată din partea d-lor, miniștrii se fi lăsată ca regele Ungariei se fi destrusa scala nor­­male, fondată cu atâtea speranțe și ilu­­­siuni, în numele Domnului Românilor!!, Carol­ I. Uciderea instrucțiunii ne conduce firesce la cei­laltă lumină a vieții, la justițiă, ucisă la noi de d. ministru alü drepății cu con­­sacre a tutoră magistraților, carii au apro­bată-o remâindul pe fotoliurile lor­, ba ânchi puindu-se pe cele lăsate góle de de cel carii s’ră­sculată după densele in numele justiției. A lăsa justițiă n manela guvernului este ca cumă uă națiune ar lăsa pe toți copii și copilele sale se crescu în mi­jlocul­ ocnașilor și criminali, ca cumă ară­ta Românii, déci ar putea, surele în posesiunea și luptă direcțiunea d-lui Bleich*­röder și consorții oră­șei din­­ Austro-Un­­garia. A lăsa pe guvernă se numesc­ pe magistrați, chiar și când­ el ară fi ne­­amovibilii, este asemenea uă scădere a justițieî ș’adesea uă sugrumare a iei. A­­cesta adeverit l’a ințeles si de multă En* glesis ș'Americanil, ș’acumă pare a fi in ajună dacă înțelege in sfîrșită și Fran*­ceslî. Doue­ proiecte de lege sufită acumă in desbaterea Camerei de la Versailles pen­­tru restabilirea justiției pe tronul ă i ei de gloriă și de îndependință. Pe câtă timpă Jus­tiția decurgea dintf dorană era naturale ca ea se se de de ele sau de cei numiți de densure; acuma éasé cânda scimö că ea reșâde in consoiința flă­caraî omn, era uu în concluzii Papei și n topuzul­ Capu­lui Statului, acumă cândă scimă prin ur­mare că ea reșe4endă în consoiința fie­­cărui omü, este produsul­ colectivității, ale națiunii, devine învederată că totă na­țiunea trebuie se numescă pe judecători. Plecândă din acestă principiu două pro­iecte se desbată în Camera de la Versai­lles. Unul­, propusă de deputatulă d. Leblondă, cere ca magistrații se flă aleși in fie­care judec­ă de către primari, con­­siliari generali, preșerinți de trei judecă­tori. Ele mai cere ca nimene se nu potă fi judecâtoră nainte de vârsta de 40 de ani. Celă­altă cere ca judecătorii se fiă aleși de către corpulă judecătoriloră. in ori ce casă neastă mare și sacră cesti fi­­ie s’a pusă în desbatere, și, orî ce sar otâri d'uăcam­dată, totuși lumina începe, fiă ch­iar și în­­fiorete iei, șacasta ne a­sigură că cu tote conspirările reacțiunii omenirea merge cu pași repedi spre a saluta dreptate și libertate. Bâțcovenii, de­și a spusă că ră­mână ascunsă uneltesce și silesce votarea aces­tei linie spre uciderea țerei nóstre, n’a creanță totuși că este prudiate a vorbi în plină ședință mai multă asupra Gestiu­nii. Bră­d. Deșliu a spusă curată că a­­castă joncțiune este outilă din efectele visitei de la Livadia, care desvaluie sco­puri ascunse cari­­­n­escu la distrugerea României. In privința cestiunii economice, ambii oratori au arătată că nu mai suntă bani, căci pre multă încă s'a făcută și pânâ acumă pentru mijjlacele nóstre. Linia care ară aduce unu serviciu intereselor­ nóstre economice este acea­a care ară merge la Marea­ Negra, la portola care este pro­iectată a se face. Țera are destule de­bușeu­ri pentru dânsa, precumă Galați, Brăila, etc. și joncțiunile nu voră servi de­câtă a deschide debușeuri mai directe altoră țâri. Ministeriul­ a susținuta legea ca bună și folositare țârei. Ecă așia­ Senatulu a votat-o in fine cu 28 bile pentru, și 7 contra. O. Deșliu a auunciatu uă interpelare relativă la atrocitățile comise la sătulă Buha'ă, judecială Doroh­olă Servițiulu telegraficii ale ROHAM LINI. Paris, 2 Martie. Gazeta Franciei asi­­gura că ducii de Joinville și d’Aumale voră fi re’ntregațî în gradările loră, unulă de vice-amirale și celă­laltă de generată de divisiune. London. In camerele Comunelor­ ș’a Lordilorîi s’a comunicată atentatulă contra Reginei. Asasinulă arestată s'a găsită a­­­supră'i documinte avândă de scopă d’a obține de la regina liberarea prisoniari­­loră Fenianî. După interogatoriu elă fu trimis di­na­­intea jurațiloră. SENATUL II. In ședința de Sâmbătă, 19 Februarie, s'a desbătută proiectulă de lege pentru linia de joncțiune Iași-Sculeni. Domnii Bâțcoveni și Deșliu au combă­tută, fie­care în modulă seă, acestă pro­iectă și din puntulă de vedere politică, și din puntulă de vedere economică. D. la Dresda, parte integrante a concesiunii acestei căi ferate, prevede că locomobi­­lele și vagonele se aibă curâțitori de ca­le și pluguri de zăpadă. Acestea lip­­seacă cu totul­ și de acea­a calea ferată se întrerupe la fie­ce mică ninsare. Se vede că Nemții aă crezintă că aici sun ® în Pales­tina, unde nu cade ninsare. Câtă pentru indignațiunea publică con­tra celor­ 81 deputați și a guvernului soră, au spus o în cameră d-nii Greceanu Ștefană și Vfăsescu Dimitrie. Publiculă a aflată cu plăcere de la d. Văsescu că d-sea n’a fostă între cei 81. Ploiesci, 11 Februari­e, 1872. X Efectele celor­ 81 bile pentru Bleichröder. Vineri, 11 pm­inte, se mplini uâ sep­­tamănă de cândă comunicațiunea teres fu închisă pe calea ferată Strousberg-Bleich­röder. Il­ariele de Vineri pene Jom, abia se primiră 'n Ploiescu la 11 Februarie, când e calea ferată, prin buna-voință a Nemților­, se deschise ’n fine, pentru că guvernulă cele abile ală străinului n’a ’ngrijită se’șî facă cursa poștale prin alte mi­jlaee: elu vrea se ne spuie cîi iară de p’acumu la ce avemă se ne asceptămă Cândă Nemții voru vré se ne nchidă comunicațiunea cu capitala, cu țera; cândă voru vré se ne lovéscu comercialu și ori­ce alte afaceri vitale, n’au de câtă se protesteze intrerupțiunea cărei ferate din vre­mă causă, fără a se ascepta la altă respundere de câtă la acea­a da li se plăti regulată interesele de 7­ la sută și pentru timpulă în care lovescă cu pum­­nalulü índouita în interesele țerei, comer­ciale, particulare, etc. România a avutu ierni cu ninsori multă mai mari, și nici uă dată circulațiunea publică n’a fostă închisă să săptămănă ntrega. Mai totă săptămâna Pioiescenți și alți calotori, cu interese diferite și arginte, au alergată la gară și s’au ’ntorsu îna­poi, plutindă câte patru franci pe fie­care cu transportul it­andouitü al­ birjei, fără ce potă pleca", puindu-li-se înainte că ca­lea ferată nu circulă din causa căderii ninsorii. Direcțiunea caselor­ ferate ne tra­teză ca pe nișce Australi, de­ore­ce nu crede necesară se prerie pe calotori, prin auunciuri respăndite prin prașiă, despre taiua cândă calea va fi întreruptă, ca lu­mea se nu­mai, chiăltuiască alergândă în vană pe la gară. feri­secă unii calotori n'au mai putută sa amânările ce li se făceaă pe totă­l Jiua ș’au plecată la Bucurescî cu birjele, ei aă^avută se plătescă fórte scumpă a­­cestă cale, cu 7 și 8 galbeni, în locă de 3, câtă se plătia­uă birje mai nainte, fiindă c'acumă cu drumulă de ftră ele s’aă desființată. Stă cumă ne potii juca și nchide în casă Nemții cu calea ferată, dăruită foră de cele 81 bile! Se nu ni se trapă că calea ferată nu póte lupta cu ninsarea, căci nu cade la noi mai multă ninsare de câtă în Germa­nia și n Rusia, unde, decă calea ferată ară fi lucrată astă­felfi, ca la noi, cară mai funcționa de câtă pe timpulă verei. . Art. 133 și 180 din convențiun?! de' ADGMEEA DEPUTAȚILOR!! Ședința de Sâmbătă 19 Februarie, 1872. După deschiderea ședinței și ’ndepli­­nirea formalitățiloră. D. ministru de finance citește mesa­gială prin care se nainteză proiectul­ de lege pentru așezarea a 17 persone 1a pensiune, și celă prin care se reî ntorce proiectulă pentru saline. D. Fotu cere a se invita deputații cu congedia aspirată se vie la Adunare. D. Z. Dumitrescu rugă pe guvernă a trimite de urgința Senatului legea votată de cameră pentru construirea unei podă ptste Ohe. Se continuă cu desbaterea bugetului rectificativă pe 1872. Se citeșce bugetul­ rectificativâ ală mi­­nisteriului de resbelă. Se citesce amendamentulă d-lor G. La­­hovari, etc. d’a se da oficialilor­ superiori din armata permaninte indemnisație de locuință, în cifră de 12.800 lei. Comisiunea, în unanimitate, l’a respinsă. D. ministru de resbela, generală Fio­­rescu, arăta că de la 1830 péné aici le­­file funcționariloră civili saă totă sporită. Oficialii superiori din armată sunt­ fórte rea plătiți. In cameră esiste ună proiectă pentru legea so­ deloră și, péne nu se va vota, d-sea nu va cere nici uă sporire. Cee­a ce se propune a^î e ună adansă accesoria. Și deu’acesta adausă s’a pri­miți­ pentru oficialii inferiori, e logică a se primi și pentru cei superiori. Aijl e uă anomaliă, căpitanulă primesce mai a­­tâ­t câtu și maiorulă. D. N. Ionescu constată că, décaspo* rulă era necesară, s’aru fi propusă cândă s’a adausă celor­ inferiori. Situațiunea e ne’nțelesâ: camera jocă rolul. Penelopei; atjl desface cea-a ce ieri a făcută. Ș’apoi d, ministru nu dă nici ună motivă tare. N’amă acordată învățătoriloră sâtesci, camă se dlămă oficialilor­ s­­periori ? Trebuie m fimă toți bătuți, toți se suferimă egale de la cameră. Discusiunea se­nchide. Amendamentul­, puindu-ne la vâr fi, se respinge. La cifra de 49,114 lei cerută a se adauge la statula-majoră generale, d. G Brătianu combate n genere adausele ce se ceră cu ocasiunea bugetului recti­­ficativă, cu cari Adunarea trebuie se fiă fórte parcimoniötä.­­Jta­ a ce se cere, e diurna unui capitauu-adjutante, cea-a ce n alți ani nu e stata și care acuma. In anulă disgrației 1872, se cere din nt­că. Asemenea și cu adausulă diurnei ănui comandante de piață. Ministrulu de resbelu relată că, din cifra de 49,114 lei comisiunea ma pri­mită de câtă 8,430 lei și ministerială a aderată. Fiindă că d-sea pare atașiată de câtă ună singură oficiarfi, care e că­pitanulă a cărui diurnă o cere, camera nu va face bine se ia să refuse. Câtă des­pre birja comandantelui pieței, acela e ună oficială din armata, menită a inspecta ca­­sârmele și căruia trebuie a ’i se plăti birja. D. Boleacă susține adausele cerute de guvernă. D. G. Manu este contra adauselor­ cerute ’n acestă privință și explică că le­gea organică nu prevede postulă de ad­­jutante. Aceată creare de noul postumi e ’n contra lei de organice. Și, daca se dă ministrului de resbelă, trebuie se se dea și generalilor­ de divisiune, ca UBÜ Of de la x0, prestigiă.

Next