Romanulu, februarie 1872 (Anul 16)
1872-02-23
ANÜLÜ ALÜ șSSE-SPBE.ț)ECELE, . VOESCE ȘI VEI PUTEA abonamenuse CAPITALE: nnii anü 48 lei; șise lnni 24 leii trei luni 12 lei; nft luni 6 lei. DÎ DISTRICTE: tini anú 58 lel; sése Inni 29 lel; trei Inni 15 lei; ui luni 6 lei. Abonamentele Începu la 1 și 16 ale lunei, nu eaymplari, 20 bani. Francia, Italia și Anglia, pe trimietrn franci 20. Anetria și Germania, trimestru 7 fl. arg. (18 franci) ANUNȚURI Anunțțuri, pagina a IV, linia S0 litere — 40 bani. Lierțiuni și reclame, pag. UI, linia 2 lei — — Scrisori ei ori ce trimiteri NF.FRANCATE »orii 6 RĂSFURATE. ~ Artierele nepublicate se voră ard«. * VF»Visno»M t Marinis frați tirsea in Fasagiula 11« mânji, Ko, i. -- Ntedacilimea, Straja Colica, No. 42.____ MERCURI, 23 FEBRUARIU 1872-luminézA-te și veí fi abonarea IN BUCURESCI, la Administrațiunea Jianului; IN DISTRICTE, la corespondințil c el și cui uștii. Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. LA. PARI9 Pentru abonamente! la d. Derras-Hallegroth, Ras ds l'ancienne comedie, 5. Pentru munțiuri: la d-nii Crain et Mlcoud, 1 Ru« Roobechouart. LA. WIEN A Psntru abonamente; la d. B. Q. Pop-rinc!, Fluitemarist. II. Pentru ascuțiuni, la d-nilia»se aBteil> *1 v«gl Rcuemarkt, U. j Bucuresci, **JSS* „Invâțătorulă sătescă se fiă popa,lise d. TbIL în ședința Camerei de Vineri, poțin fi îmi posi de parte și de opiniunea) publici, car! mâ facă prigonitori ale instrucțiunii publice.“ Asia.dére, d. ministru și deputată Tell, afirmă în publica că Camera către care vorbesce astă felă, nu emană de la opiniunea publică, nu represîntă opiniunea publică: într’aM-felii nici domnia-sea n’ar fi cutezată se ca nu^ péci de ° P2‘ niunea publică, nici Camera n’ar fi îndurată s’amjă insultăndu-se cea a care este mama tutorii Camerelor ei. Insulta ministrului și tăcerea anoluta a Camerei spună, și spună în modulă celă mai clară și, mai durerosă, că miniștrii și Cameră recunoscu și decilară că nici ună legemantă nu este între ei și națiune, între denșii și opiniunea publică. Declalararea este din cele mai grave, déri faptulă esistenta total este mai bine că miniștrii și deputații arăta pe facă trista, durerosă și fórte periculosa situațiune în care ne aflămă. Ca o deputată ală guvernului adause: „La noi preoți suntă părinți de familia, cetățiani, ș’adesea i-amă văzută dândune ajutorul ă loră." — Uă voce să întrerupe— sa popa Tache.“ Deputatul guvernului nu voiește sau4ă, guvernulă și deputații se nu putură se nege și merseră cu toți înainte ca și prin popa Tache. Dintre toți deputații guvernului ruse și dintre toți miniștrii, numai d. Epurenu este nadevără gura de aură a regimului. Domnia se ap zice: „Votulă dată n’a fostă închiderea scólelor, ci garanțiă ca se nu se mai ivesel printre clerici asasini în contra Mitropoliților.“ Așia dară, d. Epurenu dechlară că cine seie carte trebuie firesce se omóre pe Mitropoliți. Așia dorit, după d. Epurénu, seü că învățătorii de carte face pe ómeni asasini, sed, iotă după domnia-sea, actele Mitropoliții oră suntă atâtă de spăimântâtoră de rele în, câtă oricare omă se descopt câtă de puțină, este peste putință se nu se ngroșască de dânsele și se se îngrozesc pene la deliriă, pene la crima cea mai infamă, acea a, a asasinatului. Așia dorit după d. Epuréni, cu câtă omulu inveță că atâtă devine mai nesimțitoră, mai fără inimă și crudă pen a ucide pe semenil ă scă, și negreșită pena-și vinde ș’a-șî ucide Patria sea. Nolândă ș’acesta de abiarare, ne utrebuma decad. Epurému a ’nvățată carte și decă a ’nvâțată multă, forte multă, pré multă ? Ș’acumă că prin tote aceste debiarărî scimă suptă care preteste guvernul ș a desființată scoilele normale, suntem a dator! ș’amintimă aci cuvintele ce d. Nicolae Ionescu a adresată d-lui Epurenu în ședința Camerei de la 18 februarie: „Mă miră cumă d. Epurenu dă esemplu pe clericula asasină tocmai cândă minoritatea cere se ause de învățământul!! în mâna clerului.“ In adevără preotulă pare a voită se asasine pe Mitropolitul Moldoven’a ’învățată în scolele laice și de la învățători eșiți din scolele normale laice, ci în seminare bancă și rusesc!, de nu ne ’nșfăladă și de la învățători călugări. Guvernata dérit, și cu capnlă scă d. Epureanu, desființază scolele normale laice și ne pune pe toți suptă învețjimântulă eleíicitorii ca se învâțămă. totă după d. Epureanu, se devenimă chiară asasini! Ce logică și ca morală, demnă de cei mi se 4^n apărătorii clerului, al ordinii, ș’a moralității publice, laice și ecleziastice ! Se simnă drepți case și se înregistrămici două fapte în favoirea guvernului adică identice cu îngagiatointele că aă luată către străini. Unulă, ni sasigură că suntă peste 15 mile de cândă scoilele primare, ale guvernului și ale Comunei Bucurescu, s’afi închisă din causa frigului. Gerulă a dată peste țară și peste instrucțiunea publică, și guvernulă și Comuna, voindă a fi logici, n’aă dată lemne pentru a se ’ncălițî sculele. Gerda dérèle nchise ș’astă-felă copii se plimbă în locă d’a nvâța, și plimbarea face pe oină, după di. Epureni, se devie morale pe cândă învățămêntule îlă face chiară asasină. Totă din acestă panză de vedere negreșită lipsa de lemne bântuie și scdlele de fete, și ensaj șî scolla centrale. Se nghiâțe și copilele léü se ’naște și ele a se plimba în locă d’a ’nvâța, căci nelucrarea și plimbarea voră tace pe copile se devie socii morale și mame bune. Ală douilea faptă, și care ni s’afirmă o asemene de adevărată este celă armatoră. Elevi! clasei superiore din Seminariulă din Bucuresci, au crezută că adevărata învățătură este cea a cară o dobândescenițială prin propria mea lucrare eră nu numai prin lețiunile ce le aude de la profesori. Eî aă mai crezută încă că învățământul în comună este mai producătoră; aă crentă că junii studiindă mă subiectă, supoî intrunîndu-se în conferințe și desbăténdu despre acela subiectă, învățământul e este mai întinsă, mai solidă și se dobândesce astflfelă împreună cu deprinderea d’a cugeta și d’a espune cugetările sale. Din acestă punte de vedere seminariști! clase! superioreptărîră a ține conferințe între dânșii. Eî se consară pentru a cumpăra treptată cărțile ce le trebuiască și alegândă pe fiecare septemână câte ună subiectă se se ’ntrunască în conferință pentru a espune, a analisa ș’a desbate împreună cea-a ce aă învățată și despre cea-a ce aă învățată. Acestă bine-făcut dreptărîre o și puseră în lucrare. Guvernul află, decilară că ’ntrunirile aceste dovedescă idei supversive, bancă și comunaliste și petroliste, și totărasce îndată salvarea societății. Guvernul dă ordină se se dea afară din Seminariă acei juni studioși și, împreună cu ordinulă, trimite și ua scundă de gendarmi, pentru ca esecutându-se ordinul, prin ea se dea elevilo ru uă loțiune, mai multă despre moralitatea și soliditatea guvernelor, care nu trăiescă decâtă cu și prin gendarmi. Elevii nu nțeieseră scopulă celă pârintescă ală guvernului și părăsiră toți Seminariulă. E cădemü că, împreună cu dehiderea directă a scólelor normale, senchide indirectă și Seminarială, ș’astă-felă d. Ionescu va fi silită se recunoscă că guvernulă nu s’a contradisă. A stinsă lumina din spolele laice, déie o stinge, și din Seminarie, întunericasă domnindă astăfelă peste totă, se dă „garanția, cerută de d. Epurenu, că nu se voră mai ivi printre clerici asasini în contra mitropolițiloră.8 Totă în ședința Camerei de Vinerea trecută, guvernală, după ce desființă sectele Normale, ceru uă supvențîune pentru ecale protestante din Bucurescî. D. Epurenu, susținând și supvensiunea : „Ceea ce se propune eu este pentru înființarea de scoli nemțesc!, ci este ună omaagiă ce trebuie se lă dămă reformatorului Luther, care a pregătită vocalü ală 18-lea« Nu este cestiune financiarii, este cestiune de toleranță, și, de se va primai, va face onore Camere!.“ Reformatórele Luther, iubită de cele care suprimă învățământulă pe teme! că ea câtă omulu se luminază cu atâtă se corumpe și devine chiară asasină! Toleranța, susținută de dol. Epurenu și Tell, ș’acista în 4*ă» când acestă din urmă trămise in judecata Consiliului Academică pe profesorule Barbu Constantinescu, suptă acusarea de Eresia! Ce! caridică că se ’nelină naintea „reformatorein! Lutfier» care-a pregătită véenlü flă 18-lea, trimită, la finele, vecului ală 19-lea, p’ună omă care a scrisă ună ar* titlu, nu scimă în care 4*ar^» naintea Consiliului Academică, suptă acusare de. .. Eretică! Aceste surită simțimintele, cuvintele și actele guvernului ș’ale Camereloră! Eresia zi cu eî, bântuie țara, se se suprime dură sculele, se se ardă cărțile și chiară omenit, căci guvernului și Camerele sele suntă olăriți se combată erestele de iotă felule, și gata a ’ncepe cu bandele lor și arderile și uciderile din secolul a 13-lea. Român!, gătiți-vă căc secerea morți! va ’ncepe în carenda a curăți țara de eretici. Publicămă mai la vale unu articlu ală ilustrului Edgar Quinet, pe care’lfl recomandăm!! cu dinadinsură atențiunii cititorilorü nostril. Slă recomandamu cu atâtă ma cusema cu câtă ilustrulă autore s’ară părea cât se iura și în noi cândă cugeta și scria. ADUNARE.4 DEPUTAȚILORU Ședința de Luni, 21 Februariu, 1872. Președința d-lui D. Ghica. Ședința se deschide la 3 ore d. a., pân’aci camera lucrândă în secțiuni. Presințî 97 deputați. După ’ndeplinirea formalîtăților cotidiane, s’acorda câte-va congedie. Ministrulă [lucrăriloru publice citesce mesagiuiü prin care se nainteza proiectul ü de lege pentru înălțarea în 6 ani a șioselei Galațî-Reni. Ministrul de estemă cere a se voia legea pentru convenția telegrafo-postale cu Austro-Ungaria, Adunarea decide a o vota după terminarea bugetului rectificativă. Primulu ministru rege pe propulorii amendamentului votată, d’a se aloca 600,000 pentru construiri în bugetulu rectificativa ală ministeriului de resbilă, se să retragă, căci guvernul ă va presinta proiectă de lege anume, ca acele construiri se se faci cu anuități. Se dă citire bugetului rectificativă de venituri pe 1872, la care se adauge 532,880 lei, 97 hani. Adunarea ‘să a probă. Re da citire adauselor fi făcute, în totale de lei 1,784,647, bani 87. Deficitulă pe acestă ană e de 657,330 lei, 47 bani. Bugetulu rectificativ și cu adausulu de lei 1,229,671 lei, 53 bani și cu scă4âmântură de lei 582,880, bani 97. Acestă bugetă rectificativă raportarele explică ci se pune n aplicare de la ’nceputulu anuluî. Se pune la votă conclusiunile raportului comîsianîn bugetare și bugetulă rectificativa în aceste cifre, și, resultatulă fiind«: Bile albe pentru 77. Bile negre contra 14. Președintele proclamă că Adunarea a primită bugetulă. Se pune la votă bugetulă «rectificativă (vilimentului) eforiei spitalelor civili din Bucuresci, și se primesce cu 64 bile albe, contra 3 negre. D. Al Lahovan, raportorele comitatului de delegați, dă citire raportului seă asupra următorului proiectă de . CONVENȚIONE indică intîi, între administrațiunile austroungare d uă parte și acea a Principateloru-Unite de altă parte, pentru regulamentul serviciului telegrafică. Corespondința telegrafică, între Austro- Ungaria două parte și Principatele Unite de altă parte, fiind regulată prin convențiunea internaționale de la Paris, revizuită la Viena în 21 iulie 1868, administrațiunile respective, în basa art. 64 din susudisa convențiune au stipulată următorulă arangjamentă particulară: Art. 1. Biurourile Principatelorfi-Unite din Bucuresci, Iași, Turnu-Severină și biurourile austro-ungare din Cronstad, Sucéva și Temeșvar sunt însărcinate exclusivă cu serviciur de deposită internaționale. Administrațiunile telegrafice respective prin înțelegere reciprocă vor fixa depeștele ce trebuie se se primască și se se reespecteze de către diferitele stațiuni de deposită. Celelalte biurouri situate pe firele internaționale între stațiunile de deposită, pot preschimba corespondința a căroră origine și destinațiune nu trece peste biurourile de deposită cele mai apropiate, și în tote serile, la închiderea serviciului, sunt obligate a anunța pe biurourile de deposits ale administrațiunii soră proprie din care facă parte, de numerele de peșteloră transmise aslű íelit. Art. 2. Pentru facilitarea coraspondinței între ambele State, taxele terminale se fixez și după cum urmeza: A) Austro-Ungaria. 1. Taxa terminale a stațiunii oră cari nu surită departe mai multă de 12 mile geografice de la frontiera comună a ambelor( State. a) . Pentru corespondențele preschimbate cu stațiunile Principatelor Unite, cari nu suntă departe mai multă de 12 mile geografice de la frontiera comună, 50 centime. b) . Pentru corespondințele preschimbate cu tote celelalte stațiuni ale Principatelor-Unite, 1 francă. 2. Taxele stațiuniioră din Galiția și Bucovina și stațiunile aparținând coronei Ungariei (esceptându-se stațiunile Indicate la No. 1), 2 franci. 3. Taxa terminale a tuturoră celorB-1* alte stațiuni, 3 frâne. B. Principatele Unite. 1. Taxa terminale a stațiunii oră cari nu suntă departe de mai multă de 12 mile geografice de la frontiera comună a ambelor State. a) . Pentru corespondințele preschimbate cu stațiunile austro-ungare, cari au luntă departe mai multă de 12 mile geografice, de la frontiera comună, 50 centime. b) „ Taxa terminale a stațiunilor menționate sapirit a șî a tukroră celorălalte stațiuni ale Principatelor Ul-Unite pentru corespondențele preschimbate cu celelalte stațiuni Astro-Ungare 1 francă. Art. 3. Taxa de 1 francă este fișată pentru 1 transitală finală Austro-Ungariei, fivala Principatelor-Unite, încasări cândă din circumstanțe nepreversute, ar devia uă depeșa traversând!! pe teritorială celeilalte administrații pentru a reintra pe teritoriul de origină. Controîuîă acestora depește nu m va face decâtă de cătră stațiunea de deposit, care le va reespecia pe teritoriul de origini. Art. 4. Depeștele meteorologice și acela privitóre k obiecte de interesă publicit sunt respectate fără iasă ea depeșî de cerviciu. Administrațiunile respective se voră înțelege asupra admiterii șî modul de espectare a acestoră depeșî. Art. 5. Biurourile de deposită, după uă instrucțiune făcută în comună înțelegere între administrațiuniie telegrafice respective, voră verifica numerulü depeștelor fi transmise clasificate după Statele de destinațiune. In numarulă depeșteloră transmise, se voră coprinde șî acele de cari se menținonezi la paragrafulă ală douilea ală art. I. Aceste înscrieri, înregistrate cu îngrijire, vor fi servi de bass pentru redigerea comptorilor internaționali cari [se vor regula după stipulațiunile convențiunii din Paris, revizuită la Viena cu modificățiunile provestite la articlelQ urmitori. Art. 6. Bonificarea taxelor pentru depeștele preschimbate între ambele țări se va efectua în modelă următoră: Austro-Ungaria va bonifica Principatelor-Unite pentru tote depeștele provenind din monarhia austro-ungarăască de mai departe. I. Taxele fișate pentru pare insulă teritoriului Principatelor-Unite, de la corespondințeie sumă destinate pentru Principate sau pentru Turcia, soft 418 ® lega departe de Turcia. 11). Taxele fișate pentru parcursul de la frontiera comună pune la destinațiune, deca corespondințele sunt destinate pentru Serbia, pentru Rusia, sau mai departe de Rusia. Principatele Unite vor bonifica Austro- Ungariei, pentru tote depeștele provenind din Principatele Unite și destinate pentru Austro-Ungaria, sau pentru oricare altă ■ țară mai departe de Austro-Ungaria, taxele pentru parcursul ă loră de la frontiera Principatelor-Unite pânâ la destinațiunea loră. Taxele pentru depeștele provenind din Turcia sau mai de departe, fiind plătite de Turcia Austro-Ungarieî, aceste depeșe nu vor figura în decempturile Principatelor Unite. Art. 7. Comptură reciprocă se va face la espirarea fiecăreia luni. Plata dacilor ß ce vor rezulta din lichidarea trimestriale, se va face Statului creditară în franc efectiv la Bucuresci prin intermediarii consulatului generale imperiale-regale. Art. 8. Presinta convențiune se va pune in esecutare cu începere de la 1871 șî va ave aceași duraticâtă și convenționea internaționale revizuită ln Viena, îndată ce acestă arangjamentă va intra în vîgore, convențiunea speciale inchiäiata la Viena in 22 Mai și la Bucuresc! în 24 luniu, 1865, se va desființa. Făcută în Bucurescî în 8 Augustă, 1871. PROTOCOLU. In momentul de a precede în suptsemnarea convențiunii telegrafice încbrăiate aduși, supt-semnatură plenipotențiară ală guvernului princiară face tóte rezervele sale în cea a ce privesce termenii întrebuințați pentru denumirea țereî, ală căreia nume consacrată prin constituțiune este acela de ^România8. Plenipotențiarulu guvernului Marșitățe