Romanulu, februarie 1872 (Anul 16)

1872-02-23

ANÜLÜ ALÜ șSSE-SPBE.ț)ECELE, . VOESCE ȘI VEI PUTEA abonamenu­s­e CAPITALE: nnii anü 48 lei; șise lnni 24 leii trei luni 12 lei; nft luni 6 lei. DÎ DISTRICTE: tini anú 58 lel; sése Inni 29 lel; trei Inni 15 lei; ui luni 6 lei. Abonamentele Începu­ la 1 și 16 ale lunei, nu eaymplari, 20 bani. Francia, Italia și Anglia, pe trimietrn franci 20. Anetria și Germania, trimestru 7 fl. arg. (18 franci) ANUNȚURI Anunțțuri, pagina a IV, linia S0 litere — 40 bani. Lierțiuni și reclame, pag. UI, linia 2 lei — — Scrisori ei ori­ ce trimiteri NF.FRANCATE »orii 6 RĂSFURATE. ~ Artierele nepublicate se voră ard«. * VF»Visno»M­ t Marinis frați tirsea in Fasagiu­la 11« m­ânji, Ko, i. -- Ntedacilimea, Straja Colica, No. 42.____ MERCURI, 23 FEBRU­ARIU 1872-luminézA-te și veí fi abonarea IN BUCURESCI, la Adm­inistrațiunea­­ Jianului; IN DISTRICTE, la corespondințil c el și cui uștii. Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. LA. PARI9 Pentru abonamente! la d. Derras-Hallegroth, Ras ds l'ancienne comedie, 5. Pentru­­ munțiuri: la d-nii Crain et Mlcoud, 1 Ru« Roobechouart. LA. WIEN A Psntru abonamente; la d. B. Q. Pop-rinc!, Fluite­marist. II. Pentru ascuțiuni, la d-nil­ia»se aBteil> *1 v«gl Rcuemark­t, U. j Bucuresci, **JSS* „Invâțătorulă săt­escă se fiă popa,­­lise d. TbIL în ședința Camerei de Vineri,­ poțin fi îmi posi de­­­ parte și de opiniunea) publici, car! mâ facă prigonitori ale in­strucțiunii publice.“ Asia.­dére, d. ministru și deputată Tell, afirmă în publica că Camera către care vorbesce astă­ felă, nu emană de la opi­­niunea publică, nu represîntă opiniunea­ publică: într’aM-felii nici domnia-sea n’ar fi cutezată se ca nu­^ péci de ° P2‘ niunea publică, nici Camera n’ar fi îndu­rată s’amjă insultăndu-se cea­ a care este mama tutorii Cam­erelor ei. Insulta ministru­lui și tăcerea anoluta a Camerei spună, și spună în modulă celă mai clară și, mai durerosă, că miniștrii și Cameră re­cunoscu și decilară că nici ună lege­­m­antă nu este între ei și națiune, între denșii și opiniunea publică. Declalararea este din cele mai grave, déri faptulă esistenta total este mai bine că miniștrii și deputații arăta pe fac­ă trista, durerosă și fórte pe­riculosa situa­­țiune în care ne aflămă. Ca o deputată ală guvernului adause: „La noi preoți­ suntă părinți de fami­lia, cetățiani, ș’adesea i-amă văzută dân­­dune ajutorul ă loră." — Uă voce s­ă întrerupe­— s­a popa Tache.“ Deputatul­ guvernului nu voiește sau4ă, guvernulă și deputații se­ nu putură se nege și merseră cu toți î­nainte ca și prin popa Tache. Dintre toți deputații guvernului ruse și dintre toți miniștrii, numai d. Epurenu este nadevără gura de aură a regimului. Domnia­ se a­p zice: „Votulă dată n’a fostă închiderea scólelor­, ci garanțiă ca se nu se mai ivesel printre clerici asasini în contra Mitropoliților­.“ Așia dară, d. Epurenu dechlară că cine seie carte trebuie firesce se omóre pe Mitropoliți. Așia dorit, după d. Epurénu, seü că învățătorii de carte face pe ómeni asasini, sed, iotă după domnia-sea, actele Mitro­­poliții oră suntă atâtă de spăimântâtoră de rele în, câtă ori­care omă se descopt­ câtă de puțină, este peste putință se nu se ngroșască de dânsele și se se îngro­zesc­ pene la deliriă, pene la crima cea mai infamă­, acea­ a, a asasinatului. Așia dorit după d. Epuréni, cu câtă omulu inveță că atâtă devine mai nesim­țitor­ă, mai fără inim­ă și crudă pen a ucide pe semenil ă scă, și negreșită pena-și vinde ș’a-șî ucide Patria sea. Nolândă ș’acesta de abiarare, ne utrebuma decad. Epurému a ’nvățată carte și decă a ’nvâ­­țată multă, forte multă, pré multă ? Ș’acumă că prin tote aceste deb­iarărî scimă suptă care preteste guvernul ș a desființată scoilele normale, suntem a dator! ș’amintimă aci cuvintele ce d. Nicolae Io­­nescu a adresată d-lui Epurenu în șe­dința Camerei de la 18 februarie: „Mă miră cumă d. Epurenu dă esemplu pe clericula asasină tocmai cândă minori­tatea cere se au­se de învățământul!! în mâna clerului.“ In adevără preotulă pare a voită se asasine pe Mitropolitul­ Moldove­­n’a ’în­vățată în scolele laice și de la învățători eșiți din scolele normale laice, ci în se­minare ba­­ncă și rusesc!, de nu ne ’n­­șfălad­ă și de la învățători călugări. Gu­­vernata dérit, și cu capnlă scă d. Epu­­reanu, desființază scolele normale laice și ne pune pe toți suptă învețjimântulă eleíicitorii ca se învâțămă. totă după d. Epureanu, se devenimă chiară asasini! Ce logică și ca morală, demnă de cei mi se 4^n apărătorii clerului, al ordinii, ș’a­ moralității publice, laice și ecle­ziastice ! Se simnă drepți case și se înregistrăm­­­ici două fapte în favoirea guvernului a­­dică identice cu îngagiatointele că aă luată către străini. Unulă, ni sasigură că suntă peste 15 m­ile de cândă scoilele primare, ale guvernu­lui și ale Comunei Bucurescu, s’afi închisă din causa frigului. Gerulă a dată peste țară și peste instrucțiunea publică, și gu­vernulă și Comuna, voindă a fi logici, n’aă dată lemne pentru a se ’ncălițî scu­­lele. Gerda dérè­le nchise ș’astă-felă copii se plimbă în locă d’a nvâța, și plimbarea face pe oină, după di. Epu­­reni, se devie morale pe cândă învăță­­­mêntule îlă face chiară asasină. Totă din­­ acestă panză de vedere negreșită lipsa de lemne bântuie și scdlele de fete, și ensa­­j șî scolla centrale. Se nghiâțe și copilele l­éü se ’naște și ele a se plimba în locă d’a ’nvâța, căci nelucrarea și plimbarea voră tace pe copile se devie socii morale și mame bune. Ală douilea faptă, și care ni s’afirmă o asemene de adevărată este celă armatoră. Elevi! clasei superiore din Seminariulă din Bucuresci, au crezută că adevărata învățătură este cea­ a cară o dobândesce­nițială prin propria mea lucrare eră nu numai prin lețiunile ce le aude de la pro­fesori. Eî aă mai crezută încă că învă­țământ­ul­ în comună este mai producătoră; aă cre­­ntă că junii studiindă m­ă subiectă, supoî intrunîndu-se în conferințe și desbă­­téndu despre acela subiectă, învățământul e­ este mai întinsă, mai solidă și se dobândesce astfl­felă împreună cu deprinderea d’a cu­geta și d’a espune cugetările sale. Din acestă punte de vedere seminariști! clase! superiore­ptărîră a ține conferințe între dânșii. Eî se con­sară pentru a cumpăra treptată cărțile ce le trebuiască și ale­­gândă pe fie­care septemână câte ună subiectă se se ’ntrunască în conferință pentru a espune, a analisa ș’a desbate împreună cea-a ce aă învățată și despre cea-a ce aă învățată. Acestă bine-făcut dre­ptărîre o și puseră în lucrare. Guvernul­ află, decilară că ’ntrunirile aceste dove­­descă idei supversive, ba­­ncă și comu­­naliste și petroliste, și totărasce îndată salvarea societății. Guvernul­ dă ordină se se­ dea afară din Seminariă acei juni studioși și, împreună cu ordinulă, trimite și ua scundă de gendarmi, pentru ca ese­­cutându-se ordinul, prin ea se dea elevi­­lo ru uă loțiune, mai multă despre mora­litatea și soliditatea guvernelor, care nu trăiescă de­câtă cu și prin gendarmi. Elevii nu nțeieseră scop­ulă celă pâ­­rintescă ală guvernului și părăsiră toți Seminariulă. E că­demü că, împreună cu dehiderea directă a scólelor­ normale, se­nchide indirectă și Seminarială, ș’astă-felă d. Ionescu va fi silită se recunoscă că guvernulă nu s’a contradisă. A stinsă lu­mina din spolele laice, déie o stinge, și din Seminarie, întunericasă domnindă astă­­felă peste totă, se dă „garanția, cerută de d. Epurenu, că nu se voră mai ivi printre clerici asasini în contra mitropo­lițiloră.8 Totă în ședința Camerei de Vinerea trecută, guvernală, după ce desființă sec­­tele Normale, ceru uă supvențîune pentru ecale protestante din Bucurescî. D. Epu­renu, susținând și supvensiunea : „Cee­a ce se propune eu este pentru înființarea de scoli nemțesc!, ci este ună omaagiă ce trebuie se­ lă dămă reforma­torului Luther, care a pregătită vocalü ală 18-lea« Nu este cestiune financiarii, este cestiune de toleranță, și, de se va prim­ai, va face onore Camere!.“ Reformatórele Luther, iubită de cele care suprimă învățământulă pe teme! că ea câtă omulu se luminază cu atâtă se corumpe și devine chiară asasină! Toleranța, susținută de dol. Epurenu și Tell, ș’acista în 4*ă» când a­cestă din urmă trămise in judecata Consiliului Aca­demică pe profesorule Barbu Constanti­­nescu, suptă acusarea de Eresia! Ce! cari­dică că se ’nelină naintea „re­formatorein! Lutfier» care-a pregătită véenlü flă 18-lea, trimită, la finele, vecului ală 19-lea, p’ună omă care a scrisă ună ar* titlu, nu scimă în care 4*ar^» naintea Consiliului Academică, suptă acusare de. .. Eretică! Aceste surită simțimintele, cuvintele și actele guvernului ș’ale Camereloră! Eresia zi cu eî, bântuie țara, se se suprime dură sculele, se se ardă cărțile și chiară omenit,­ căci guvernului și Camerele sele suntă olăriți se combată erestele de iotă felule, și gata a ’ncepe cu bandele lor și arderile și uciderile din secol­ul a 13-lea. Român!, gătiți-vă căc­ secerea morți! va ’ncepe în carenda a curăți țara de eretici. Publicămă mai la vale unu­ articlu ală ilustrului Edgar Quinet, pe care’lfl reco­mandăm!! cu dinadinsură atențiunii citi­­torilorü nostril. Slă recomandamu cu atâtă ma­ cu­sema cu câtă ilustrulă autore s’ară părea cât se iura și în noi cândă cugeta și scria. ADUNARE.4 DEPUTAȚILORU Ședința de Luni, 21 Februa­riu, 1872. Președința d-lui D. Ghica. Ședința se deschide la 3 ore d. a., pân’aci camera lucrândă în secțiuni. Presințî 97 deputați. După ’n­deplinirea formalîtăților­ coti­­diane, s’acorda câte-va congedie. Ministrulă [lucrăriloru publice citesce mesagiuiü prin care se nainteza proiec­tul ü de lege pentru înălțarea în 6 ani a șioselei Galațî-Reni. Ministrul­ de estemă cere a se voia legea pentru convenția telegrafo-postale cu Austro-Un­garia, Adunarea decide a o vota după ter­minarea bugetului rectificativă. Primulu ministru rege pe propul­orii amendamentului votată, d’a se aloca 600,000 pentru construiri în bugetulu rec­­tificativa ală ministeriului de resbilă, se să retragă, căci­ guvernul ă va presinta proiectă de lege anume, ca acele cons­truiri se se faci cu anuități. Se dă citire bugetului rectificativă de venituri pe 1872, la care se adauge 532,880 lei, 97 hani. Adunarea ‘să a­ probă. Re da citire adauselor fi făcute, în to­tale de lei 1,784,647, bani 87. Deficitulă pe acestă ană e de 657,330 lei, 47 bani. Bugetulu rectificativ și cu adausulu de lei 1,229,671 lei, 53 bani și cu scă4âmân­­tură de lei 582,880, bani 97. Acestă bu­­getă rectificativă raport­arele explică ci se pune n aplicare de la ’nceputulu a­­nuluî. Se pune la votă conclusiunile raportu­lui comîsianîn bugetare și bugetulă rec­­tificativa în aceste cifre, și, resultatulă fiind«: Bile albe pentru 77. Bile negre contra 14. Președintele proclamă că Adunarea a primită bugetulă. Se pune la votă bugetulă «rectificativă (vilimen­tul­ui) eforiei spitalelor­­ civili din Bucuresci, și se primesce cu 64 bile albe, contra 3 negre. D. Al Lahovan, raportorele comita­tului de delegați, dă citire raportului seă asupra următorului proiectă de . CONVENȚIONE indică intîi, între administrațiunile austro­ungare d­ uă parte și acea a Principate­­loru-Unite de altă parte, pentru regula­­mentul­ serviciului telegrafică. Corespondința telegrafică, între Austro- Ungaria două parte și Principatele Unite de altă parte, fiind­ regulată prin conven­­țiunea internaționale de la Paris, revizuită la Viena în 21 iulie 1868, administra­­țiunile respective, în basa art. 64 din susu­­disa convențiune au stipulată următorulă arangjamentă particulară: Art. 1. Biurourile Principatelorfi-Unite din Bucuresci, Iași, Turnu-Severină și biurourile austro-ungare din Cronstad, Sucéva și Temeșvar sunt­ însărcinate ex­­clusivă cu serviciur­ de deposită interna­ționale. Administrațiunile telegrafice res­pective prin înțelegere reciprocă vor­ fixa depeștele ce trebuie se se primască și se se reespecteze de către diferitele stațiuni de deposită. Cele­l­alte biurouri situate pe firele in­ternaționale între stațiunile de deposită, pot­ preschimba corespondința a căroră origine și destinațiune nu trece peste biurourile de deposită cele mai apropiate, și în tote serile, la închiderea serviciului, sunt­ obli­gate a anunța pe biurourile de deposits ale administrațiunii soră proprie din care facă parte, de nu­merele de peșteloră tran­smise aslű­ íelit. Art. 2. Pentru facilitarea coraspondin­­ței între ambele State, taxele terminale se fixez și după cum­ urmeza: A) Austro-Ungaria. 1. Taxa terminale a stațiunii oră cari nu surită departe mai multă de 12 mile geo­grafice de la frontiera comună a ambelor( State. a) . Pentru corespondențele preschimbate cu stațiunile Principatelor­­ Unite, cari nu suntă departe mai multă de 12 mile geo­grafice de la frontiera comună, 50 centime. b) . Pentru corespondințele preschimbate cu tote cele­l­alte stațiuni ale Principate­­lor­-Unite, 1 francă. 2. Taxele stațiuniioră din Galiția și Bu­covina și stațiunile aparținând­ coronei Ungariei (esceptându-se stațiunile Indicate la No. 1), 2 franci. 3. Taxa terminale a tuturoră celorB-1* alte stațiuni, 3 frâne­. B. Principatele­ Unite. 1. Taxa terminale a stațiunii oră cari nu suntă departe de mai multă de 12 mile geografice de la frontiera comună a am­belor­­ State. a) . Pentru corespondințele preschimbate cu stațiunile austro-ungare, cari au luntă departe mai multă de 12 mile geografice, de la frontiera comună, 50 centime. b) „ Taxa terminale a stațiunilor­­ men­ționate sapi­rit­ a șî a tukroră celoră­­l­alte stațiuni ale Principatelor Ul-Unite pen­tru corespondențele preschimbate cu cele­­l­alte stațiuni Astro-Ungare 1 francă. Art. 3. Taxa de 1 francă este fișată pentru 1 transitală fin­ală Austro-Ungariei, fi­val­a Principatelor­-Unite, în­casări cândă din circumstanțe nepreversute, ar devia uă depeșa traversând!! pe teritorială celei­­l­alte administrații pentru a reintra pe te­ri­toriul­­ de origină. Controîuîă acestora depește nu m va face de­câtă de cătră stațiunea de depo­sit, care le va reespecia pe teritoriul­ de origini. Art. 4. Depeștele meteorologice și acela privitóre k obiecte de interesă publicit sunt r­espectate fără iasă ea depeșî de cerviciu. Administrațiunile respective se voră înțelege asupra admiterii șî modul­ de espectare a acestoră depeșî. Art. 5. Biurourile de deposită, după uă instrucțiune făcută în comună înțele­gere între administrațiuniie telegrafice res­pective, voră verifica numerulü depeștelor fi transmise clasificate după Statele de des­­tinațiune. In numarulă depeșteloră transmise, se voră coprinde șî acele de cari se mențin­onezi la paragrafulă ală douilea ală art. I. Aceste înscrieri, înregistrate cu îngri­jire, vor fi servi de bass pentru redigerea comptorilor­ internaționali cari [se vor­ regula după stipulațiunile convențiunii din Paris, revizuită la Viena cu modifică­țiu­nile provestite la articlelQ urmitori. Art. 6. Bonificarea taxelor­ pentru de­peștele preschimbate între ambele țări se va efectua în modelă următoră: Austro-Ungaria va bonifica Principate­­lor­-Unite pentru tote depeștele provenind­ din monarh­ia austro-ungarăa­scă de mai departe. I­. Taxele fișate pentru pare insulă te­ritoriului Principatelor­-Unite, de la cores­­pondințeie sumă destinate pentru Principate sau pentru Turcia, soft 418 ® le­ga departe de Turcia. 11). Taxele fișate pentru parcursul­ de la frontiera comună pune la destinațiune, deca corespondințele sunt­ destinate pen­tru Serbia, pentru Rusia, sau mai departe de Rusia. Principatele­ Unite vor­ bonifica Austro- Ungariei, pentru tote depeștele provenind­ din Principatele­ Unite și destinate pentru Austro-Ungaria, sau pentru ori­care altă ■ țară mai departe de Austro-Ungaria, ta­xele pentru parcursul ă loră de la fron­tiera Principatelor­-Unite pânâ la desti­­națiunea loră. Taxele pentru depeștele provenind­ din Turcia sau mai de departe, fiind­ plătite de Turcia Austro-Ungarieî, aceste depeșe nu vor­ figura în decempturile Princi­­patelor­­ Unite. Art. 7. Comptură reciprocă se va face la espirarea fie­căreia luni. Plata dacil­or ß ce vor­ rezulta din li­chidarea trimestriale, se va face Statului creditară în franc­ efectiv­ la Bucuresci prin intermediarii consulatului generale imperiale-regale. Art. 8. Presinta convențiune se va pune in esecutare cu începere de la 1871 șî va ave aceași durati­câtă și convențio­­nea internaționale revizuită ln Viena, îndată ce acestă arangjamentă va intra în vîgore, convențiunea speciale inchiäiata la Viena in 22 Mai­ și la Bucuresc! în 24 luniu, 1865, se va desființa. Făcută în Bucurescî în 8 Augustă, 1871. PROTOCOLU. In momentul­ de a precede în supt­­semnarea convențiunii telegrafice încbră­­iate adu­și, supt-semnatură plenipotențiară ală guvernului princiară face tóte rezer­vele sale în cea­ a ce privesce termenii întrebuințați pentru denumirea țereî, ală căreia nume consacrată prin constituțiune este acela de ^România8. Plenipotențiarulu guvernului Marșitățe

Next