Romanulu, iulie 1872 (Anul 16)
1872-07-01
AKULU ALÜ ȘKSE-SPRE-pECELE > VOESCE 81 VEl PUTEA _ J> :,ONAMfiNM IN CAPITALE: unű situ 48 lel; féee Inni 24 lel; trei luni 12 lei;ni lună 6 lei. IN DISTRICTE: una anu 18 lei; f6ee luni 29 lei; trei luni 15 lei;uă luni 6 lei. A>imamentele începu la 1 și 16 ale lunei. Una esemplarü, 80 bani. Francii, Italia și Anglia, pe trimietru franci 20. Austria și Germania, pe trimestru franci 18. ANTUNȚTJHI Anunțius I, pagina a IV, linia 80 litere — 40 bani, aserțuri și reclame, pag. III, linia 2 lei-----Scrieo.I și orice trimiteri NEFRANCATE vor fi fi REFLISATE. — Artidlele nepublicate se vor arde. Redacțiunea și Adminiatrațiunea, Strada ‘Academiei no. 26. CA) Editiunea de sera Bucureșul, » 1872. Orașiele României, și în speciale Bucuresci, se frământă suptu noua operă întreprinsă de umenii ordinii: distrugerea gardei naționale, acastă instituțiune dobândită după atâte silințe, și pentru care d-ni. D. Ghica și însuși Lascar Catargiu, care președe astăzi la distrugerea se!, au susținută uă luptă atât de înfocată în ultima Cameră a lui vodă Cuza. Tărdia deșceptare. Suntă patru luni de cândă trebuia se se manifeste emoțiunea interesată ce a coprinsă astă-zl pe uni! șef! de gardă, numit! de ministeriale ordinii, spre a comanda bâtele electorale, spre a da tine! atâta de frumóse institui"uuni una rolă degrădători", ca doră voru perveni a o disconsidera ș’a’i face ras! lesne nimicirea. Cine a uitată are acele josurirî la car!uni! din șefi! de gardă, car! murmură astăzi, au supusă garda naționale în timpul campanieloru electorale ? Cine nu vede őre că primindă a fi numiți cu călcarea legi! și servindă trei an! numai opera călcătorilor de legi, erau se ajungă a căda ei ânșii, prin călcarea și distrugerea legă? Nu facă prin urmare de câtă a culege fructele propriei loru lucrări. Și-aducă are aminte astăzî, cândă vădă unde l-a adusă concursulă ce aă data călcătoriloră de legi, și-aducă aminte cumă dădeaă arma de gardistă celoră mai de pe urmă făcătorii de rele și înconjuraă cu dânșii șalele de alegeri, luptă cuvântă de-a apăra ordinea ? Și-aducă aminte cum, abusândă de autoritatea loră, persecutaă, arestau scoteau din cadre totă ce era mai inteliginte, mai independinte, mai demne în garda naționale ? Se nu caute numai, acești șefi, târijtă , desceptați, că <iimulă Pressa, amică credínciosa în timpă de patru ani aprópe, într’uâ di susținu petițiunea gardiștiloră provocată de d-lerfi și a doua <fi o combătută cu furiă, ci se asculte ună adevérű ce le spune în acastă combatere: Unde erau acești patrioți și demni șefi ai gardei, în ziua cându se aproba în Cameră perfidală scapă de-a distruge garda naționale? E că ce le spune Kariului Pressa, denunțându’I și insultându’i astă felă pentru complicitatea cu amicii iei politici. Le strigă, cu alte cuvinte, ceea ce ar trebui se le stinge necontenită propria loră consciință: „voi ați servită de uneltă călcătoriloră de legi spre a falsifica și regimele constituționale, și tote instituțiunile democratice; voi ați degradată instituțiunea, ce erați puși a comanda; voi ați închisă ochii, ba chiară ați votată legea care avea de scopă perfidă a desființa , indirectă cea-a ce nu cuteza a desființa făcișiă.“ Asculte șefii gardei, atâta de indignați astăzl, asculte, fiă măcară ca învățătură de minte, cea a ce le (ie diaiiulă Pressa, și d. colonelă Zăgănescu în particulară, culegă sarcasmele ce le aruncă astăzi partita ordini),, ba mergă âncă și naintea judecății, pentru c’au cutezată, în Ora a unfl spredecia, se proteste contra unei singure călcări de lege. Se spune chiară că garda va fi desarmată, adică desființată cu totula, și protestată pentru acesta va fi tocmai petițiunea făcută din inițiativa șefilor ordinii. E că deci că până și redesceptarea complicitară călcătorilor de legi nu va servi póte decâtă a da protestă la nimicirea legii, și a face ca umilirea dezarmării se fi impusă chiară aceloră cetățiani demni și onorabili, cari aă suferită, pentru iubirea instituțiunii, totă felule de persecuțiuni din partea șefilor o loră de ieri. Multă, forte multă trebuie se facă acești omeni pentru țară și pentru instituțiunea gazdei, spre a dobândi ună Iocă considerată între concetăți anii lor, altufel indignațiunea lor momentană nu va servi decâtă a’i ridiculisa pentru totudeuna. Pentru noi, ceea ce se petrece acuma cu garda, nu este nimică noă : âncă de cându se desbătea în Cameră modificarea legii de armare a țărei, prevedéndu din câteva article, întortochiate cu uă scapă perfida, ceea ce se pregătia contra gardei. Pomânulu, în revista sea politică de la Martin, 1872, conținea următorele pasagie: „Miniștrii din Bucuresci au fostă mai inteligenți de câtă miniștrii lui Amedeo I, în ceea ce privesce desarmarea gardei naționale. Miniștrii din noptea de 11 Marte, în locă d’a o desființa sau desarma, ei au mersă binișieră și cu „troposü“ dulce, aă sugrumată-o în patului ei de odină. In legea pentru modificarea celei în ființă pentru organisarea armatei, miniștrii din Bucureșci au pusă următorul articlu : „Art. 51. Se constituie cadrele batalioanelor” și escadronelor de miliții spre „a servi la casă de concentrări pentru „instrucțiune și pentru casulă de resbelă. „Atâtă pentru constituirea acestoră cadre, precum și pentru acelea ale gardeloru orășenesc, câtă și pentru completarea cadreloru armatei teritoriale și „glotelor”, se constituie ună corpă de oficiali milițiani, precum și de grade interiore." „D. Cogălnicenu a constatată violarea Constituțiunii și sugrumarea gardei naționale. Domnia-seadise, între altele: „Garda cetățiănască este un sistemă „francesc ; principiulă iei este d’a depinde ndie ministeriulu de interne și a fi alege „singură oftciari). La noi garda are că „lege a iei propriă, votată și mănținută „de Constituțiune. Ei bine, prin legea de „faeiă ministrulă de resbelă desființeză „acea lege, puindu garda supt autoritatea mea și dându’i oficiali miliții<ti am. „Camera audi, înțelese și votă sfâșiarea Constituțiunii și sugrumarea gardei naționale.“ Ce se zice și se face acumă, care se nu fi fostă prevăzută de noi cu patru luni mai nainte ? Și unde eraă atunci șefii gardei cari astăzi protestă? unii votau însășî legea în care orice ornă neorbită de negura ordinii trebuia se vadă scopulă de-a nimici garda, pe când alții adurnă în curtea Mitropoliei bandele suptă formă de gardiști, spre a impune temă și tăcere celoră ce vedeau limpede în scopurile guvernului. Le place acumă ?... mârgă și naintea judecății ! Dară, voru dice acești șefi, •— reveniți póte în simțiri din turbarea contra legiloru pe care o numescă ordinea,—voră dice: „legea promulgată la 27 Martie nu desființeză garda, nu abrogă de locö legea iei speciale.“ Asta este, ânsă de ce n’aă voită se vedă tendința guvernului pe care se o semnalamă noi și mai mulți oratori în Cameră? De ce aă votată sâă lăsată se se voteze fără protestare acelă articlu 51, care, într’ună moda perfidă, tindea la desființarea gardei naționale? Este adevărată însă, că după literă și formă, legea gardei nu este abrogată întru nimică, căci nicăire nu esiste ună articlu speciale care se dică: „disposițiunile din legea gardei naționale, contrarie legii de faeță, se abrogă.“ Mai multă decâtă atâtă, în legea promulgată la 27 Martie, art. 2, alineatură c tjice : „In orașie (toți locuitorii) de la etatea de 36 până la 45 de ani, (suntu detori a purta armele) în garda orășienască, potrivită legii speciale.“ E mădară că „legea speciale“ a gardei este menținută prin chiară litera legii de la 27 Martie. Și dacă acastă lege speciale este menținută, nu pot fi în nici una cază atinse disposițiunile sale fundamentale: atârnarea de ministeriulu de Interne, ceea ce o deosebesce de cealaltă armată, și mai cu sumă „eligibilitatea gradelor m iei.“ Aceste două principie vă dată atinse, legea speciale este nimicita, căci numai ele o facă speciale. Și nicăici în legea de la 27 Martie aceste principii nu sunt atinse direcții. După art. 2, care ține în vigore legea speciale a gardei, vine art. 10, care specifică în ce anume casă numai și garda naționale este pusă suptă jurisdicțiunea autorităților militare. „Art. 10. In timpii de resbelii saă de esercițiuri mari anuali, milițiele voră face parte din corpurile armatei, numai pe câtă timpă va dura acea stare, eră garda orăștănescă și glotele voră fi chiămate a face serviciuru de garnisonă și pentru paza și apărarea căminelor- loră. „In totă acesta timpii, diferitele elemente ale puterii armate voră fi supuse la tote îndatoririle și supta juridicțiunea autoritățilorn militare. * Prin urmare chiară dacă după litera legii de la 27 Martie, garda naționale ar fi menită a trece suptă autoritatea ministeriului de resbelă, este numai escepționale, în timpă de resbele și de mari esercițiuri anuali, de regulă fiindă ca, conformă legii iei speciale, se atârne totă de ministerial de interne. Și în adevără, dacă garda era se fiă totu-dauna și în ori-ce timpi, cum o pretinde acumă d. Florescu, luptă jurisdicțiunea autorităților d-sale militare, ce mai era nevoie de art. 10, care spune clară că numai în timpii escepționalî garda naționale este pusă suptă jurisdicțiunea acestor autorități? E mădară că adulă violente și arbitrariu, pe care voiesce a’să face acumă d. Florescu, este uă violare vedită a art. 2 și 10 din legea făcută de ânsuși d-sea. In acelașă timpă art. 51 din aceaași lege, după spiritulă ce’i atribuie d. ministru de resbelu, este elă ânsuși uă violare, a art. 2, alineatului, căci pe cândă acestă articlu menține legea speciale a gardei, art. 51 o desființeză, lovindu-o în temelie, în eligibilitatea gradeloră. Acestă scapă l’amă vădutu și l’amă denundată âncă de cândă se discuta legea în Cameră; sciamu erâ bine, că nici îngânarea acestei legi, nici lipsa unei categorice declarări a desființării legii gardei, nu voră scuti acestă instituțiune de loviturile omenilor, de ordine, între cari d. D. Ghica, președintele Camerei, și d. Lascar Catargiu, președintele cabinetului, același cami în alte timpuri a susținută cu cea mai mare căldură înființarea gardei naționale. Lăsândă ânsă lasă parte scopulu, și manifesturile lui în art. 51 din legea promulgată la 27 Martie, întrebămă: Este are cu putință ca legea gardei se fiă desființată, cândă ânsăși legea din 27 Martiri o menține prin art. 2, și nu menționeză nimică despre desființarea unui singură articlu măcară ? Este cu putință ca garda se tracă suptă autoritatea ministrului de resbelă, cândă nicăiri și chiară art. 51 nu spune nici directă nici indirectă acesta; pe cândă art. 10 arată anume cozurile escepționale în cari se exercită puterea acestei autorități asupra gardei naționale? Dacă acesta este peste putință, atunci e probatU că legile se desființază astăzi prin decrete domneșci de către omeni diși ai ordinei, cari — precum d. D. Ghica și însuși Lascar Catargiu — nu se crede delocă legați, prin cuvintele loră oficiali, a mănține uă instituțiune la înființarea căreia, luptată, ci din contra, suntu cel dântâiă a’i da cu piciorule, îndată ce li se pare că superă planurile loră reacționarie.“ Tema nu este ânsă pra întemeiată: din garda naționale nu mai esiste astă iji decâtă principiulă, și principiulă nu se póte desființa; cu câtă va fi mai presecutată, cu atâtă se va rădica uă dată mai victoriosö. Prin lovitura ce încârcă astă dl a’i da, cn călcarea cea mai cutezatare a legii, regimele actuale voiesce se sevârșască opera pe care a început-o farte aprópe patru ani. Se bage ânsa bine de sâmă, căci cutezarea este atâtă de mare, încâtă a pusă divisiunea până și între servitorii cei mai credincioși ai acestui regime. Iara avemă se începe să órecari răfuieli cu marele banchieră ală Statului; pentru astăzi ânsa Îi înlesnime mijiloculö de-a face răfuiala scurtă și lămurită. Îi vomă pune oă singură întrebare asupra unei cestiuni forte importante, remânâdă s’o deslege ânsuși, prin organulă oficiale. Conformă legii monopolului tutunurilor fi, ună d. Filipidea notificată guvernului română mai nainte de punerea în vigore a monopolului, că are se aducă curândă 80,000 oca tutuna din Turcia. Taxa asupra unei oca de tutună turcescă este de 12 lei, prin urmare Statulăavea se realisese ca taxă la 80 de mii de cca 960,000 lei îînot aprope una milionă. D. Filipide a adusă tutunulă și cere se plătască taxa spre a’lă trece în țară, aci se nască cqse dificultăți, întrebă mă dură pe d. ministru de financie, nu cumuva aceste dificultăți suntă de natură a aduce Statului uă pagubă de 1 milionă, în favorea concesionarilor a monopolului? Acesta ar explica în adevără mă preță încă multă mai mare pentru concedarea monopolului. Până se se pregătescă a ne respunde d. ministru, îi vomă face pote și alte întrebări, asupra unora cestiuni încă multă mai grave. De la Berlin se scrie următorele Gazette de Francfort: Legăturile de amicițiă ce esistă între Rusia și Germania nu oferă nimică solidă și pe care se se potă compta într’uă combinațiune politică precare. Nu estte de câtănesce simpatii personale ale împăratului Alesandru și, cu tóte că foile oficioseră repetată adesea că s’a produsă uă schimbare ’n simțimintele marelui duce moștenitore în privința Germaniei, se scie că nu trebuie se se dea cea mai mică valore acestoră aserțiuni. Chiară și imperatorele Alesandru se pare c’a ’nțelesă forte bine opiniunea ce domnesc e ’n Statele sale. La Berlin lumea s’arată fórte surprinsă c’atâtă tzarulfi câtă și tzarina aă renunțată anulă acesta la călătoria pentru băile din Germania. Acestă călătorie trebuia se se facă de timpuriu : mai ântâiă a fostă amânată, apoi tzarulfia renunțată la dânsa cândă s’a decisă că împăratul Francisc Iosef va visita Berlinulă. țriariul l'Imparcial din Madrid anunță că Sagastistii și ânsuși d. Sagasta au emisă părerea d’a se abține de la viitórele alegeri. Dac’acastă otârîre se con SAMBATA, 1 IULIU, 1872 LUMII!fioașTE ȘI VEÎ FI ABONAREA IN BUCURESCI, la Administrațiunea diarolulț II? DISTRICTE, la cure epondințiî eei și cu postia. Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiunQPentru abonamente: la d. Derr&s-Hallegrain, Rwe de rondeu de comedie, 5. Pentru anunțiurî : la d-niî Chain et Micoud, 7 Rwe Rochechouart. luji. cijma Pentru abonamente: la d. B. G Popovkî, Fleischmarkt. 15. Pentru anunițiuri: la d-nii Haasenstein și Vogler Neuermarkt, 11. 14 A firmă ea probeză că d. Sagasta înțelege că e mai lesne a dirige alegerile decâtă a se supune lor D. D. Jules Favre a fost ascultata pentru a treia oră de comisiunea d’anchetă pentru actele de la 4 Septembre. Tratatul dintre Francia și Germania pentru evacuarea anticipată are se primescă imediată, în modă înse indirectă, uină începută de esecutare. De la Berlin S’a adresată gereralilor ce comandă trupele de ocupațiune ordine forte precise și forte severe, atâtă în ceaa ce privesce disciplina câtă și ’n ceaa ce privesce relațiunile soldațiloru cu locuitorii. Situațiunea grea a nenorociților și Frances din departamentele ocupate are dorüse se mai fi dulească și, până la plecarea definitivă a Prusianiloru, nu voru avuse se mai târnă d’acele acte de violență și de brutalitate, ale căroră victime au fostă forte adesea orî. D. Grevy, președintele Adunării de las Versailles, a dată citire în Cameră, la 2 sluliul, următorii demisiuni a d-lui gene] rare Trochu : „Domnule președinte. Pătrunsă, încă ide la sfîrșirea resbelului, de ideia că lucrările și 'ncercârile ce mi-au sleită puterile într’u carieră deja lungă, și evenimintele a căroră sarcină mi-a impus-o , providința, mă făceau se nu mai potă ,servi daci ’nainte țara, declinasemă prin publicare orice candidatură la represintațiunea naționale. Cu tóte aceste decla rațiuni fiindă alesă, mamăotărîtă se primescă mandatură ce mi se impunea precum, spre a ’mî lua partea de respundere în votarea păcii și spre a reveui, ar firCî&lidu iir lui Olffith«tiaduk, spxindpieli , și vederile ce arătasemu în alte timpuri asupra armatei. Mi-am împlinită acestă r ’ndouită detoriă, și mă retragă în viața privată, rugându-vă se bine-voiti a transmite Adunării naționale demisiunea mea de deputată ală departamentului Morbihan.Vă oferă, d-le președinte, și vă rogă a face se se priiescái de Adunare omagiuiu respectului meu. Generală Trochu, Tours 1 Juliü, 1872. Mare și ale lui Bazaine au începută a i se face interogatorie regulate, ânsă interogatoriulăcelă serioșii n’a ’nceputu âncă. Că dată generarele de Riviere s’a mărginită a constata identitatea acuzatului. In a doua visită i-a cerută mijlocele de apărare. Ală treilea interogatoriu s’ascuptă n curândă. Putemă dară afirma, fără târnă de erore, că procesulă nu va ’ncepe mai nainte de luna lui Septembre. Correspondencia spune că bandă de vre uă sută carliști s'au arătata în Spania pe câteva puncte din Maestrazgo. Intr’uă ’ntrunire, ținută la 30 Juniu, republicanii federali neînduplecați că decisă prin aclamațiune se combată cu energie orice guvernă monarcica, se nu dea parte la alegeri până nu se va stabili Republican Spania și se nu recunoscă nimalui dreptul ă d’a lucra n numele partitei loră. La 30 lunie, uă cută de 500 carliști, comandați d’uă șefă numită Frances, sau încercată a pătrunde în Reni, provincia Tarragona, ânsă au fost respinși de garnisonă, împreună cu câțiva locuitori. Frances a fost rănită și prinsă, éasé și colonelul, care comanda trupele regale a fost o asemenea forte greă rănită. Imparcial anunță că s’a otărîtu a se trimite aptă batalionî mai multă în districtul militară ală Cataloniei. Generălii carlisti Tristany și Eliot au trecute prin Aldudes. Don Carlos, insolită de preotul de la monastirea Roncevaux, trecuse înainte de dânșii naptea și, după consiliul- soră, pretendintele a corona Spaniei, s’a ’ntorsQ definitivă în Francia, considerându’șî causa ca perdotă,