Romanulu, mai 1873 (Anul 17)
1873-05-26
ANULU ALOSEPTE SPREZECELE V PENCE sI YEI PUTE Orice cerer pentru România, se adre*sisă la admilistrațiunea pariului. .NUNȚURI n pagina a F> spațiul de 30 litere 40 bani In pgina a III, linia 2 lei. A se a dresai A PARIS: la d-nil Órain etMicovt 9, rue Drouot, 9. LAWIJNA :lad-nîi Haasenatein și Vogler Neuermarkt, II. Scrisori foiice trimiteri nefrancate vor fĭ S refnsati.—Articlele nepublicate se gorarde. 20 FAMESEMPLARULU. DEPEȘI TELEGRAFICE. (Servițiulu privatu alu Monitorélul oficiale.) Paris, 3 Iuniu. — Generarele Laniirault este numitü comandante-șefii ale armatei de Versailles,«üstrandu totü ua-datä și postari de guvernare ale Parisului. Mareșialele Mac-Mahon a primitüuă scrisóre de felicitațiune din partea Papei. Principele Napoleon, cerându a i-se libera unü pasporto de către consulul francese la Milan, guvernulu a autorisat eliberarea acelui pas portu. Se asigură că principele voiesce se constate numai dreptulü seu astăzi asupra Franciei. Redactiunea și Administrațiunea, Strada Academiei, No. 26. (A) Edițiunea de sora SAMBATA, 26 MAIU 1873 LUMINEZĂ-TE ȘI TEI El abonamente In Capitale: unu ana 48 lei; șase luni 24 * A trei luni 12 lei; uă, lună 5 l ei In Districte: unu ana 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 lei; uă, lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimistru franci 18 A se adresa LA PARIS, la d. Darras-Halegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și 1 d-nií Drain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIEN A lad. B. G. Popovici, Fleischmarkt, 15. 25 Florarii 6 Cireșiar fi Ni se spune ca in rarele împrejurări în cari pătrunda pene în regiunile guvernamentale consilie de moderațiune, domnii de la putere le respingă cu indignațiune, protestândă că înverșiunata d-loră reacțiune este provocată de violența presei oposițiunii, și că d-lorii aa făcu decâtă a se apăra, sau mai bine decâtă a apăra pe capul statului, care nu este mai cruțată. Noi, rari nu puteam discuta In acele regiuni chiară, astăfelă de alegațiuni, nu ne rămâne decâtă a le examina înaintea publicului, care este ultimulă și legitimulă nostru judecătorii. Credemă că metoda cea mai nemerita, spre a verifica legitimitatea aserțiunilor domnilor de la putere, este de a aminti pe scurtă atitudinea oposițiunii de fupt ministeriulă liberale, oposițiune care se compunea mai de tote elementele ce susțină ministeriul de astăzi, de a aduce aminte procederea ministeriului de atunci in facia acelei oposițiuni și de a o compara apoi cu atitudinea oposițiunii de astăzi și cu precederile guvernului actuale. Se 'și aducă domnii de la putere aminte și, decă memoria nu ’l ajuta, se restoiescă Monitorul și «jiarieie d-lor de atunci, și vom vede că îndată după deschiderea sesiunii anului 1867, oposițiunea acasâ ministerială că a ruinată financiere, că duce țara la falimentü. Cu tote aceste, acelă ministeriă nu era la putere de câtă de optă luni și 15ile! Spre a arăta câtă erau de întemeiate acele acusări, n’avemă de câtă se amintimă că la finele administrațiunii Golescu-Brătianu, fără se se fi făcută vreună noă împrumută, fără se se fi pusă vreună noă imposită, creditulu statului era mai bine stabilită decâtă tota-de una. Se vede că acum cari suntă acusările relative la financie, pe cari le face oposițiunea de astăzi omenilor de la putere. Ea nu le zice decâtă că, după ce am îndouită impositele, după ce am făcută mă împrumută enormă, vină și mărturisescă enșile că să ună nou deficită, că trebuie ună noă împrumută și noui imposite. Aceste acusări se întemeiază pe înseși declarările formale ale miniștriloră. Totă în sesiunea de la 1867, d. Manolache Costache tuna de la tribună, amenințândă că de va mai sta la putere ministerială liberale, va curge gârle de sânge și Moldova se va despărți.■ Mai amintimă că acelă ministerie nu venise la putere de câtă de 8 luni și câteva zile, și venise adusă de majoritatea Camerei. Ce $ice are oposițiunea de astăzi după patru ani și șase luni de guvernare a ministerială actuale? — Nu mai faceți nouă cheltuieli nefolositore, nu mai răsipiți averea statului, nu mai puneți noul imposite, căci țera este sleită și o veți aduce la disperare, e că tată ce zice oposițiunea. Oposițiunea de atunci striga că ministeriului liberale falsificase alegerile, că sugrumase voința națională, că aduseseră Cameră numită de dânsulă. Și tote aceste acusațiuni se intemneiaă pe un trase din circularea d-lui I. Brătianu către prefecți, prin care ’i opria d’a se amesteca în alegeri: acea frasé (ficea că d-lui este sigură că, decă administrațiunea prefecților) a fostă de natură a da satisfacere poporațiunilor), ele vorü trimite deputați cari voră susține guvernul). Dovadit că oposițiunea de atunci nu a avută altă basă de acusațiune, este că a fostă desfidată se aducă oă singură probă de ingerință, și cu tote că de atunci ea a fostă mereă la putere, totuși ea nu s’a putută insucișia decâtă tată fără probe cu acestă acusare. Ce Jice éase oposițiunea de astăzi in privința alegerilor făcute de guvernulu actuale? Nimica mai multă, nimica mai puțină decâtă cele constatate de procurori, judecători de instrucțiune, și chiară de ostași, cari aă depusă înaintea juraților, că alegerile supt guvernulu actuale s’aă făcută prin fraudă, cu bâta, prin întemnițări și cu omoruri. Se rezrmă acum și la atacurile ce se facă Domnitorului. La 1867 principele Carol I era pe tronă numai de ună ană și câteva luni; elă venise supt auspiciele Împăratului Napoleon III, în care Românii aveau, cu dreptă cuvântă, mare încredere. — se fiă bine constatată că Prusia nu avusese nici ună rolă la alegerea principelui Carol I. — Peliculele, la cari se espusese principele ca se pătrundă până in țară, erau ună indiciu.puternică că el era ocărit se se devoteze poporului ce o să alesese; el părea încântată de țeră, intusiastă de poporă și plină de încredere in succesul misiunii ce i-se încredințase; tote cuvintele sale esprimaă simțimintele cele mai frumóse, mai românesc!, și faptele lui nu desmințiaă acele cuvinte; guvernuri personale nu ’lă ispitise âncă, câte trele ministeriele, ce se urmaseră până atunci, fuseseră desemnate de majoritățile Camerelor; nici uă putere străină nu dobândise vr’uă înmurire în afacerile nóstre; agintele Prusiei era acela care se ținea mai în reserva la curtea din Bucuresci. Domnulüdorü nu putea fi de câtă iubită, nu pentru trecutul ă seă, căci el nu exista, ci pentru speranțele ce făcuse se nască in animele Românilor. Ei bine, se ne aducemă cu tote aceste aminte care atestă atitudinea oposițiunii de atunci, a pretinșilor dinastiei de astăzi, faciă cu Domnitorul. Ce suntă caricaturele oposițiunii de astăzi, de câtă palide copie ale caricaturelor, inventate de d-loră ? Ce suntă satirele de astăzi, de câtă moderatura ecou ală satirelor, de atunci ? Cine nu’și aduce aminte de celebrulă „avanti Carolina!“, de „Hop-în-țele,11 etc.? Cine a facut a se petrumfa pene în coliba țăranului ideia că Domnule este Nemiță, eră nu Română, că e papistașiă, eră nu chreștină ? Cine alții, deca nu dinasticii de astăzi, fara escepta chiară pe d. Lascară Catargi, care o rupsese într’ună modă violente cu palatură nu mai multă decâtă peste trei patru luni de domnie a lui Vodă- Carolă ? Ceva mai multă, dinasticii de astăzi, patrioți înfocați, carii acum viseza regatală română, atunci nu se mulțumină a lovi numai în întru pe ministrul și pe Domnă, ci cutreierau Europa, denigraă tronală și guvernul, pe lângă tote cabinetele marelor puteri și cântau, prin jiarie și broșiure străine, se revolte opiniunea publică nu numai in contra guvernului, ci și n contra României. Astăfelă inventară bandele bulgare, persecuțiunea Israiliților și alianda cu Rusia. Oposițiunea de aur, pe care cel de la guvernă o acusă că e orbită de setea puterii, sufcr’acesta ^u^iau .... meza ea are văgașiele croite de opositiunea de atunci ? Areteni-se ună singură actă ală actualei oposițiuni in afara, care se fiă de natură a aminti intrigile urbite atunci. Se cercetămă acum și procederile ministeriului de atunci faciă cu violența oposițiunii ce i se făcea și se le comparămă cu modul ă in care trateză guvernulü oposițiunea de astăzi. Ministerială de atunci n’a persecutată, n’a întemnițată pe nimeni luni întregi, n’a bătută pe nimeni la poliția, nici n’a usată de putere spre a lovi pe cineva în cămiuulă, în familia sea. Interesele particulare ale membrilor oposițiunii erau servite de administrațiune mai nainte de ale celoră ce susțineau guvernul, care nu câta se depărteze de tronă pe adversarii sei, ci, din contra, se silia se împace cu nouă regiune pe toți câți fuseseră pre multă invagiați cu celă trecută. Ca se nu citămă de câtă una singură faptă, pe care d. Lascară Catargi nu pate pretinde că nu’la cunosce, vomă spune că pe fratele d-sele, n. N. Catargi, care fusese celă mai intimă și devotată amică ală lui Voda-Cuza, ministerială de atunci l’a numită prefectă în Galați, legăuură principelui Cuza, capitala districtului Cuvurlur", unde fratele sele, d. Lascară Catargi — atunci inamică ș’ală ministeriului ș’ală Domnului — iși avea și ’și are tóte interesele. In fine acelă ministeriă, după ce a încercată tóte mujlocele de împăcare, de îndulcire a situațiunii, spre a face ca isbirile sĕ nu mergu mai susu de miniștrii, și cândă s’a încredințată că nimică nu póte fu destula pe oposițiune de câtă puterea, n’a stată la iudoaie la ună singură minută, în interesulă țârei ș’ală tronului, de a’i ceda ș’acea multă dorită putere. Și i-a cedată-o atunci, cândă avea pentru sine majoritatea Camerei, majoritatea Senatulului și marea majoritate a țarei. I-a cedată-o, fiind încredințată că numai astăfelă o va pute împăca cu Domnitorul. I-a cedată-o, cu speranța că, vădată satisfăcută în setea de putere, daca simțământulă patriotismului nu se va descepta ’ntr’ensa, celă puțină instinctură de conservațiune o va îndemna 8e continue opera începută, operă de potolire, de ’mpăcare, de regenerare și întărire națională. Ce usă facuta-au cnse membrii oposițiunii de atunci, cu acésta putere? Ră călcată in piciore tóte legile, aă batjocorită tóte instituțiunile, oposițiunea aă alungată-o din alegeri cu bâta, și—cândă bâta n’a fostă de ajunsă — aă întemnițată pe oposanți séuină împușcată. De atunci pe né astăcji iiuiduiescă mereă, îi persecută iu tóte și ’n totă minutulă, astăfelă in câtă, deși ’n țara loră, ei sunt puși afară din lege, abia suntă tolerat), după cum erau Românii in Transilvania mai nainte de 1818! A, domni de la guvernă! Vă plângeți că suntemă violinți? Dérü, déca — il £------A.1—^a. ..s«n.u«i jucLCiiU" tismulă ne moderezâ, ară trebui să ne ficeți câ suntemă lași. Strigați că atacămă pe Domnitoră ? Déru ce-ați făcută ca sĕ’lü iubescu țara ? Voi, carii erați meniți sĕ’i fiți consiliai’i, se’i faceți educațiunea politică, ce altă ați fostă de câtă nesce curtesani și nesce lingușitori, adică corupători ? Voi, carii trebuia să fiți inițiatorii principelui în vieți naționale; voi, carii trebuia se’să faceți a simți românesce; voi, carii trebuia să’i descoperiți tesaurele morale și intelectuale cu cari Dumnezeă a dotată acestă poporă ; voi, carii trebuia se’să faceți a înțelege viitorul României, care nu’i póte fi de câtă gloriosă, ca și trecutulă, cea-a ce l-ară fi facutu pate atâtă de mândru de falnicii nostrii străbuni, in câtă se uite magnetulă ce ’să atrage spre scumpa sea patria și pe acea-ala care a renunțată viindă aci, — căci numai astăfelă putea deveni Română și mimai ca Română i nți putea iubi țara, — voi, din contra, v’ați făcută mai străini de câtă străinulă, sperândă că numai astă-felă o sĕ’i plăceți, aducându’lu ia credința că nu suntemă altă de câtă uă turmă de condusă, vă turmă de esploatată. Și uu noi o Jiceră acesta, ci elă singură face să mărturisire publică prin epistola’i către Auerbach; și de cândă a făcută acea mărturisire, cu nici una cuvântu, cu nici ună faptă n’a dată probe că a revenită de la acele simțiminte. Eră faptele „stabilite după adevărata loră ființă“ ! Oricâtă de teribile și scomotase vé voru fi manifesturile, declamările sau ditir ambele, ele nu potü amăgi pe acesta poporă; faptele vóstre îi vorbesc din tóte filele prin dureri chinuitore; elü vede cum muncesce din ^iin Ji mai multă, era sudórea sea mi imbogățesce decâtă pe străini; ele se uită cu înfiorare la gldnțele înfipte în zidurile Mavrodolului, și mormintele împușcaților ă staă încă palpitante supt vederea lui. Guvernul, care a făcută tóte aceste, poporul nu’lü póte numi de câtă străină, nedemnă de iubirea lui. TELEGRAMA. Iași, 5 Iuniu, Conorab. redactiunn a ROMANULUI. Remășițele repausatului Vodă-Cuza sosescă Sâmbătă la Ruginosa. înmormântarea se va face Marțea viitare, la 29 Mai. Pentru comitatul ieșenii, Holbana. Camera de la Versailles — relată’Independance belete — și a amânată ședințele de la 30 Mai până la 5 Iunie st. n., după ce a votată reedificarea columnei Vendôme, astfelă cum era mai înainte de distrugerea ei de Comună. D. Schoelcher și-a retrasă propunerea relativă la desființarea pedepsei cu morte. Unfift’rfir-nlr- t-kj-iKli v-tf îS în fAls- 7 Pays indemna pe marerialele Mac-Mahon se facă uâ lovitură de Stată. Le Pays e o ianulă care esprime mai exacta și mai sinceră, adică mai cinică, cugetarea și scopurile bonapartiste, și nu trebuie se se uite că acesta facțiune are ună rocă importante și mă rolă preponderente în coalițiunea monarhistă și reacționară. La République frangaise publică soirile urmátóre: Perpignan. 31 Maiă —Ministrul de interne al Spaniei a trimisă guvernatorului din Barcelona depeșa urmatore: „inamicii Republicei respândescă scrii ingrijitura despre afacerile nostre și despre cele din Francia, ca se agite și se provoce turburări. Cortesii se voră întruni și voră da guvernului mijlocele necesarie ca se reprime pe carliști, ca se dejene machinațiunile partitelor reacționare.“ Madrid. 30 Maiá. — S’asigură că Orese va fi alesă președinte ale Cortesilor și Pig Margall șefă ale puterii esecutive. D. Figueras și Castelar sară retrage, și ’n acestă casă celă din urmă ară fi numită ca președinte ală comitatului însărcinată cu redactarea constituțiunii. Foia oficiale publică mai multe decrete de numiri ale prefecților civili, de deființarea direcțiunii comptabilității și de inamovibilitatea funcționarilor poștali. Ultimul numiră de la 4 Iuniu din le Danube conține următorele ultime serii: Paris.. 2 Iuniü. —dă circulară a ministrului de interne invită pe prefecți a se pune în capulă ómenilor onești, fără deosebire de partită, și le recomandă respectulă consciinciosă ală legalității. Mac-Mahon a făcută ieri vistă comitelui de Paris, care fusesese ’să vedă. Duminecă va trece’n revistă armata din Versailles. Principele de Joinville a ținută ună discursă ă Langres la uâ esposițiune agricole. Între altele află : „ieri d,