Romanulu, iulie 1873 (Anul 17)
1873-07-01
ÁHULU ALU ȘEPTE SPRE PECELE VOESCE ȘI VEI PUTE Orf-ce cereri pentru România, se adreseza la administrațiunea iariului, anunțuri n pagina a IV, spațiulu de 30 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS: la d-nii Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIENA: la d-nii Hausenstein și Vogler _ Neuermarkt, II. Scrisori și ori ce trimiteri nefrancate vor fi refnsate. Articlele nepublicate se vor arde 20 BANI EXEMPLARULU. Redacțiunea și Adiministiunea, Strada Academiei, No. 26. SERVICIU TELEGRAFICU alu “ROMÂNULUI.“ Iacon Roma, 10 Iulie. — Cabinetulüstituitü în modula următorB : Minghetti, președinte al cabinetului și ministru de financie. Visconti-Venosta, ministru la afacerile străine. Cantelli, ministru la afacerile din întru. Scotti, la resbeia. Scialloja, la instrucțiunea publică. BUCIUM,30 Cireșiară. 12 Coptorii. Indesirea relelor ce ne bântuie și crescerea pericleloră ce ne ’nconjura, ne impună datoria d’a spune cea-a ce ne pare că este rău, și cea-a ce credemü c’ami fi bine. Se pare ca aparețuirile nóstre se fia greșite, ba dacă ’n unele puncturi am fi fericiți se ni s’arate că ne amugimü. Se póte se ne ’ncelămă în miijlócele ce propunemu pentru vindecarea raneloru și pentru Alăturarea periclelor. Cea a ce urmarimu este se provocamu pe cei buni a se uita, a vede, a cerceta ș a căuta cu dinadinsula mijlócele de vindecare ce vom găsi că suntu mai bune. In tóte țările și n toți timpii, opiniunea publică s’a fracționată părți, — partite — mai multă sex în mai puțină însemnare, grupate în jurulă unei idei, ale unui principiu. La noi, ca pretutindeni, avarămă Partita Guvernului, Partita Străiniloru, Partita Regulamentului și Partita Nationals. Progresândă națiunea mai aVU- rămă și partita Conservatore-progresistă, Partita Moderată, Partita Literare, și mai íncóce, Partita Juna Drepta și Fracțiunea literă și independinte. Acesta fu producerea țărei până ’n ziua cândă născu și Partita bandelor de pușcăriași. Situațiunea este destulă de gravă pentru ca se simă siliți s’o privimă în facă, s’o studiămă și s’o recunoscemă fără mâniă și fără amăgire, cu liniște și cu cea mai deplină sinceritate și simplitate. Esisté séu nu partita bandeloră ! Fosta ea văzută și constatată d’uă mulțime de cetățeni, între cari amintimă numai pe învățatură doctorele Marcovici, care refusă, în modă oficiale, d’a fi alesulă bandeloră ? Fosta ea văzută în operațiunile iei și constatată de sute de comercianți, de mai mulți procurori și de înșiși membrii înaltei Curți de Justiție? Fosta ea văzută în județe de mii de cetățeni, și sângele vărsată de dânsa în mai multe districte, ore nu se vede încă pe petrele și pe zidurile orașielor? Operațiunile bandelor a fost-aă pretutindeni susținute de puterea publică, spartu-s’aă dulapurile tribunalelor, spre a se lua și distruge hârtiele cari supăraă pe bandiți, și fost-iăpuși ei în funcțiunile Statului? Aceste crime fundă pe deplină cunoscute și constatate, întrebămă pe cei din Partita Conservatore-progre (A) Edițiiea de sera. a sista, pe cei din Partita Moderată, pe cei din luna drepta, și pe cei din fracțiunea liberă și independinte: cum n’au văzută și nu vedu că, prin 1a lora tăcere, au aderată ș’aderă la domnia bandeloră de pușcăriași? Oricari ară fi opiniunile politice ale fiecărei partite, orice imputări ară voi săăară avé dreptă se facă fiecare din ele altoră partite săă individe, totuși nențelasă rămâne pentru noia loră tăcere, și mai multă decâtă periculosă plecarea capului în facia unor crime cari ucidă uă națiune prin cea mai întinătdre degradare. Douăzeci de £ iarie, din douăzeci și cinci, ce se publică ’n țară, afirmă și dovedescă pe totăl lua jafurile cele mai mari și crimele cele mai cumplite. De la tribunele Adunăreloră se rădicară voci, cari denunțară abuzurile și fură delegile. Toți sciă că biciulă stă fără curmare întinsă pe spatele omenilor, și că țipetele de felurite torturi s’audă pe tótuliua. Toți cunoscă jafurile făcute cu bonurile domeniale. Toți saiă că ministrul financierară este tovarășiă la specule ilegale și ruinatare pentru țară. Se spuse n gura mare, de pe tribuna r r. uruy .,g, ______-j •r ^ _ v rttalei fură și d. Brăiloiu dovedi, prin două acte publice și oficiale, cele mai mari abuzuri, și tóte partitele, junii și bărbații onorabili și învățați din tóte profesiunile, audă, vădă, cunoscă și-și plecă fruntea în facia crimeloră ce se comită și pericleloră ce ne ’nconjura, ce ne sugrumă. Consciința națională este, trebuie se fiu într’enșii, și cată se vorbéscá, căci uă asemene stare de lucruri nu mai póte dăinui. Aproba ei actele guvernului în întru și politica mea în afară? S’o spuie, limpede, curată și pe facia, și se-i dea astăfelă puterea morală, a căreia lipsă scră toți că este ucis etare pentru orice societate. Nu le aprobă? S’o spuie cu liniște și pe faclă, și răulă se va curma îndată. Nu este nici uă putere omenesca care se pute resiste consciinței naționale, și ei scă , suntă datori se scie că ea este în cei carii vorbescă în numele dreptului. Ei sură, trebuie se scie că națiunea ii privesce cu ochii plini de lacrimi, căci ei suntă sufletulü sufletului iei. Metoda este cunoscută, și ne-am arătat-o junii din seculură trecută, bătrânii de astăzi, Arsaki și Poenaru. El protestază în favorea scalei normale , națiunea se întruni îndată în jurul ă loră, și că o internă copulă din mâna celoră cari o surpaă. Metoda ne-a arătat-o respingerea legii ’n contra presei, a joncțiunilor și fondarea asociațiunii creditului fondară. Metoda este simplă, ca și dreptură. Se ’ntrunescă toți cei buni și facă cunoscută națiunii că pote compta pe denșii în apărarea dreptului și legalității. Se -ntrunescă toți cei buni și spună puterii executive că trebuie se reintre pe calea legală, și ea va reintra îndată, căci se ret însăși bandele de pușcăriași suntă Ute se se supuie la totă ce voră cei în unire, bărbații cei învățați, cei lorabili și cei avuți ai țării. Amăr jisă și ținută , nu este cu putință ca cei bu să scuse a loră nepăsare prin greslele comise de alții. Nu mai este cu ștință, căci nimeni nu le cere să nu săture pe toți cei greșiți. Nu mai este cu ștință, căci nimeni nu mai înțelege ca ei buni să privescă cu nepăsare ucidem națiunii, fiind ă c’aă fostă întrenga iemen! răi. Nu mai este cu putință, căci guvernulă spune curată , va susțină joncțiunile ș’Austro-Ungara spus-a și spuse lămurită lumii magi că va cuceri România prin cestiunie economice, și că o că merge cu pas răpezi spre cea mai deplină cucerire. Cu acesta ocasiune, atragemă ateniunea omeniloră de bine asupra legii pentru băuturile spirttse. Legea s’a făcută, și suntemă toți datori să ne supunemă tutor legiloră, până cândă vomă pute isbuti d’a le desființa. Acesta lege însă este din cele mai cUIGVOIGu v — —« ’nfînnlft UUUÜ ScLuCh! Este periculosă în a iei aplicare, căci vine după monopolulă tutunului, după impositură timbrului și după atâtea alte împovărări, și n timpulă cândă sătenii suntă amară nedreptățiți și loviți în tote modurile. Este ’n fine periculosa în a iei aplicare, căci administrațiunea scie numai a lovi, oră nu a esplica, a lumina ș’a ’ndulci relele legi prin modulă punerii iei în lucrare. Giuvernulă a spusă ensuși c’a luată îngagia minte către străini și că esteotărîtă să fie onestă cu denșii. Scopulă ce urmărescă străinii fundă cunoscută, îngagiamintele guvernului mărturite și vădite, totulă neautori să a crede că unul din aceste îngagiaminte este d’a împinge țara la disperare ș’a provoca agitațiuni. Manifestul din urma ale primuluiministru este uă nouă dovadá, și publicațiunea de mai la vale a poliției orașiului Ploiesci confirmă din nou cu agitațiuni doresce și se silesce se provoce guvernulă în gagia minteloră. Este uă datoria imperiósá pentru toți să ié cuvânturu, și, îngagiându-se că voră lupta pentru desființarea legii, să îmbune poporulă și să lă facă să sufere puțină încă, ca să nu implinesca pofta anti-naționale aceloră carii s’aă îngagiază cu străinii pentru uciderea națiunii. Reproducem seriile următore după edițiunea de dimineța a planului nostru din numerasa trecută: Cestiunea drumului-de seră Lemberg-Cernăuți—cjice Le Danube—care, după cum se scie, se află supt secestru de mai multe luni, a intrată într’uă nouă fașă. Se anunță că ministrul de comerciă a supusă consiliului de miniștrii tote actele și documentele ce resultă din examinarea lucrărilor făcute pe linia Lemberg-Cernăuți și să adauge că miniștrii, după propunerea colegului loră de la comerciă, d. Banhans, a decisă ca tóte acele acte și documinte se fiă trimise tribunaleloră. Tribunalele apoi vor deschide on anchetă asupra acestei afaceri. Din Madrid se scrie că căpitanulă generale ală Sevillei a primita încunosciințare că ordinea s’a restabilită la Cordova. Intr’uă ședință a consiliului de miniștrii, s’a decisă sé se licențieze soldații ce și-au terminată timpulă de serviciă și să se dea doui reali pe a fi mai multă celură ce se vor ă reîngagia. Daca acesta măsură nu va da resultate, guvernul va face apelă la patriotismulă țârii, spre a organisa pe voluntari cu scapă d’a combate pe carliști. Miniștrii vor publica mă manifestă către națiunea spaniolă, prin care ’i voră espune c’vă energică sinceritate situațiunea ’n care se află țăra și mirificele d’a o salva. *------------— fostă invitați la banchetulă dată la 4 iulie de legațiunea Statelor Unite cu ocasiunea aniversării independinței Americei. Generalele Nouvillas va primi tóte mijjlocele necesare spre a stiipi insurecțiunea carlistă. Kanală Kivei s’a constituită prisoniară ală generalului rusă Kauffman: toți miniștrii și demnitarii principali ai Kanatului îl urmeze ’n captivitate. Adunarea de la Versailles a votată, după a doua citire, legea privitore la Legiunea de onore. Paris, 7 Iulie, 9 ore dimineța. — Guvernul ă va depune mâne proiectulă de lege pentru organisarea militară. Acestă proiectă cuprinde 5 titluri și 43 artide. Titlul ă I divide teritorial ă în 18 regiuni ocupate de 18 corpuri de armată, afară d’ală Algeriei care e speciale, ale II-lea privesce comandele și administrațiunea, al 111-lea încorporarea, mobilizarea și organisarea serviciului diferitelor cumpărături, al IV-lea privesce armata teritoriale, oră al V-lea disposițiunile transitorie. Șahul Persiei a ajunsă în 6 iulie la Paris și a fost primită la gara Passy de mareșialele Mac-Mahon și de ducele de Broglie. Președintele consiliului municipale s-a adresată uă scurtă alocuțiune, la care a răspunsă. Consiliulu superiore de comerciă și ministrulă de financie ale Franciei s’aă pronunțată în principiă pentru impositură asupra țesăturilor. Constantinopole, 5 Iuliu. — In ultimul ă firmană privitoră la medivulă, cestiunea succesiunii directe la tronul Egiptului e desvoltată’n termeni amănunți și preciși într’ună modă favorabile vice regelui. Roma, 6 Iuliu. — L'Opinione anunță că, contrariă de scomptele răspândite, șahul Persiei va visita Roma și celelalte orașe principale din Italia. La Belluna s’a simțită mă noă cutremură de pămăntă, ceva mai ușiară. Alena, 6 iulia.—Disolverea Camerei e probabile. S’a răspândită ieri să scrie, pe care o dămă fără cea mai mică garanție. Se spune că, după nouele înțelegeri cu d. Andrassy, s’hotărîtă a se numi ministru de financie d. Manolache Costachi (Epurenu), și ministru al justiției d. Costa-Foru. D. Mavrogheni va trece la Stambulă și d. generare Ghika va înlocui la Viena pe d. Costa-Foru. DUMINECA, 1 IULIU 1873. LUMINEZITE Și tei 1t ABONAMENTE In Capitale: umană 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună 5 lei In Districte: umană 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru nr. 20 Austria și Germania, pe trimistru franci 18 A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halegrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nu Drain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA TVIENA: lad. B. G. Popovici,Fleischmarkt, 15. Citimă în le Danube despre Francia: Cu ocasiunea sosirii 'n Paris a șahului Persiei, d. Vautrin, președintele consiliului municipale din Paris, i-a ținut a uă alocuțiune, in care a făcut a uă mică digresiune ’n onarea președintelui Republicei. Déca s’admite, cea a ce ’n adeverit e probabile, că d. Vautrin n’a pronunțata acele cuvinte de câta cu prealabila ’nvoire a mare și ale lui Mac-Mahon, acesta ară fi ca uă demonstrațiune premeditată ’n favorea instituțiunilor republicane. Președintele Republicei francese nu e atâta, pe câta doresce cabinetul coalițiunii, umilele esecutatore ale voințelor dreptei, și primirea șahului nu două delegațiune a guvernului, cum vreau miniștrii, ci de consiliulB municipale din Versailles, s'a făcuta chiar după propria sea dorință. Acestă faptă ară ave uă importanță orecare, pentru că majoritatea acestui consiliu e republicană. In realitate mareșialele e cu a tâta mai bine dispusă ca se urmeze că politică, independinte, uă politică individuale, cu cât și cele trei fracțiuni represintate ’n consiliului de miniștrii, nu se lipsescu de plăcerea d’a 'șî arunca mânușia una alteia cu orî-ce ocasiune. Pen’aci se păria că, din causa unelor comune 'n contra orleanismului, legitimiștii și bonapartiștii se voru înțelege destulă de bine: ei bine, aparințele 'acelaă, căci ace că mă jrimii bonapartistu adreseza unui organu alü comitelui de Chambord acestă frățescă mustrare : «Principiulu vostru e dreptulu divinu alu nostru e dreptulu poporarü. Nu esiste acordu posibile, fusiune posibile : unii suntemi negațiunea altora.» Paris, 8 iulie. — Duelulă între boi. Ranc și Cassagnac s’a făcutu în Luxemburg, într’uă pădure vecină cu stațiunea Bettemberg. Cassagnac a fostu mai ântâiu rănită la antebrață, apoi Ranca primită la brațB ță rană ce l’a oprită d’a continua lupta. Tablele statistice ale comerciului din cele d’ântâia luni ale acestui ană atestă că totalitatea importațiuniloră din acestă perioadă se suie la 1284 milione de franci sac cu 118 milióne mai puțină decâtă în perioda corespondinte a anului trecută. Totalul resportărilorti se cifreză la 1635 milióne de franci seă cu 192 milióne mai multă de câtă în perioda corespondinte a anului trecutu. Produsul totale ală vămiloră și impositelor directe se suie la 424 milióne fr. scă cu 96 milione ani multă de cáta în epoca corespondinte a anului trecuta. Versailles, 7 Iuniü. — In Adunarea naționale d. Lamy a interpelată guvernulu ’n privința menținerii stării de asediu în Paris. Disensiunea acestei interpelări s’a fixată la 15 Noembre. In ultimele alegeri municipale din Roma, partita liberale moderată a ’nvinsu. Clericalii strălucescu prin absința loru. ÜA PUBLICATIONE ESTER ORDINIRA. Ploiesci, 21 Iunuft. 1873. *■ In adevĕru, p’aici s’au vorbitu multe cu ocasiunea plecării Domnitorelui din țară. Comentariele proveniau din mai multe circumstanțe, ca consecințe ale epistolei către Auerbach și ale amenințărilor proferate după sinistrula banchetă teutonică din sala Slatineni, împrospătate acum de fiabiele nemțesci de la Berlin și Viena. Cea a ce a dată locă p’aici și la mai multă decâtă atâtă, trebuie să spunemă c’aă fostă unele particularități pe care, orice s’arătice, lumea le apreciază de răă-augură. Asia, în ziua de 7 cuvinte, când a trecu Domnitorele, de diminața pănă către séra, cornurile, trompetele și to-