Romanulu, noiembrie 1873 (Anul 17)

1873-11-08

ANULU ALA SEPTE-SPRE­ PEDELE VOESCE ȘI TE ! PUTE­RM­ce cereri pen '.m România, de adre­să la adminiatrațiunea­­ jlam­ului, ANUNȚURI In pagina a IV, spaținle de 30 litere 40 bani In pagina a HI, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS 1 la d-nil Drain et Mi­­rond, 9, rue Drouot, 9. f A VTEîiA J la d-niî Haasenstein și Vogler Neuermarkt, II. s luori și ori­ ce trimiteri nefrancate vor­ fi r­e­fanat­e.—Articlele nepublicate ne vor arde. *0 BANI EXEMPLARULU. Din causa șerbi­tor­ii de asta dt, diariului nu va apare mâne. PERTICIUHI TELEGRAFICII ALE­I ROMANULUI.» Versailles, 18 Noembre. — Se citesc­ în Adunare m­ă mesagiu­ alîi mare și ale lui Mac- Mahon, prin care se respinge legarea legii de prorogare cu legile constituționale și se declară pentru prorogarea pe șapte ani. După suspendarea ședinței, miniștrii de­clară în comisiunea de prorogare că n’au intențiunea de dictatură, că și dânșii con­sideră legile constituționale ca arginte, dară c’ară fi ună actu de ne’ncredere a nu vota prorogarea mai ’nainte. Comisiunea sa decide a4î. Viena, 18 Noembre. — Ministrulă finan­­celară presintă camerei bugetară pe 1874, ale cărui chiăltuieli sunt ă­­ de 387 milióne, are veniturile de 389 t, adică țn d escedinte la venituri de 2 ț milióne. Ministrulă con­stată că impositele indirecte crescă și a­­dauge că numai în luna lui Octombre a­­nulă curinte­lă crescută cu 3 milióne mai multă de­câtă în 1872. Redăcțiunea~sî Administrațianea, Strada Academiei, No. 26, Edițiunea de Dimineta Primită din partea d-lui M. Ne­­acei­ulescu din Pitesci telegrama de mai rari­i vale. Nu ne îndoaimă că mulți biui JOUI, 8­ NOEMBRE 1117 a LUMINEZI-TE ȘI TEI FI ABONAMENTE !, In Cepitales infiam­ 48 lei; saas luni 24 lei trei luni 12 lei; un lună, 5 lei l In Districte: unii anii 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 leî; uă. lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. î­n Austria și Germania, pe trimistru franci 1. A se adresa LA PARIS s la d. Darras-Hua legrain, Rue de l’ancienne comedie 5, șil d-nií Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA TYIE>:A: lad. B. G. Popovicl,Flehet markt, 15. 1-sui sură desbateriloră, relativă la cesti­­tate m­ea prorogării. Așteptămă dora oră ma­ cu oră ca servițiulă nostru telegrafică u­re­ se ne transmită vr’vă scrie atâtă ă a­ despre acésta importanta cestiune, mi­ cată și despre cele doua alegeri, cari nici trebuie sé se fi făcuta la 16 în de­partamentele Aube și Seine-Inferieure. BUCU­M,­­9 BRUMARU. Telegrama de mare însemnătate, pe care o publicăm­ă mai susű, și care ne aduce scriea despre inter­venirea­­ mareșialului Mac-Mahon în desbate­­­­­­rile Adunării, descopto­are­ cari reflec­­țiuni, ce este utilă pate să’și găsască loculfi chiară aci. K* Din conținutul­ telegramei resultâ ^e că mesagial­ mare și alulul produse uă • Agină emoțiune in Adunare și că cu­­­­vântulă de dictatură se rosti cu atâta Și temeiă, în cată miniștrii se simțiră datori a declara formală, nu sînulă comisiunii de 15, că n’aă inten­țiunea de-a înființa dictatura, și că recunoscă și el urgința legilor­ consti­tuționale. Totuși, daca cuvântulă „dictatură“ părea să fie­ros­ită vr’uă dată cu mai d­i multă dreptate, era cu acesta ocasi­­­­une. In adeverü, a veni mareși a lulă­i în mijlocul­ desbaterii unei cestiuni,­­ asupra cărei­a comisiunea speciale se­­ pronunțase deja, și-a spune de la înăl­­­­țimea sea de capă ală puterii execu­­tive, că respinge legătura legii de pro­­c­rogare cu legile constituționale, și­­ mai cu semn că elă voiesce se mai d stea șapte ani în capulă puterii ese­­c­­utive, este ună pasă câtă se pare de o dictatorială. Nu mai rămânea de câtă o să intre in Adunare, și, ca ună altă Cromwel -- avândă mai puțină ge­­niulâ scu — se de­a pe deputați afară d­e i se scrie pe ușiă „casă de închiriată.“ ci­ne va se <Jica are cuvântulă că res- a­pinge legăturele legiloră în cestiune, Ci în facia declarăriloră anteriore totă­ri ale acestei reale spade, că se înclină c< naintea suveranității Adunării națio- pî­nale. Ce fel d­e Jice are că voiesce pen­­tn­tru elă ânsuși puterea pe șăpte­mră nu­ni pe cinci ani, cândă nu de multa se m­aréta sătulă de acestă putere, și ne- ac răbdatoră de a se lămuri într’ună felă situațiunea? Aceste stranie contrazi­ceri, în cari că<Ju atâtă de curândă leala spadă, legitimară dâră din tote­va punctele de vedere cuvântul­ de dicta- im tură, ce se rosti în Adunare. Se mai br pate apoi ca acestă ultimă faptă mi se fiă punctul ă de plecare ală unei ne- t­d asceptate schimbări a situațiunii. cui In adevĕra, mareși alulă Zice că res­­pe­pinge propunerea majorității comisiu- lag jixic de 15. Ce se va intampla dórit, elü­­ fi déca Adunarea va admite-o? Déca le­­ala spadă își va ține atunci cuvântul anterior, de a respecta decisiunile A­­dunării, va cade în cea mai stransă contrazicere cu mesagiul ă­scă, va­­ perde ori­ ce prestigiu,­­va deveni cu o totulă imposibilă. Și déca va voi se fiâ 3 consecințe cu acesta mesagiă, va tre­­­­bui neapărata, sca se demisioneze, sca , se dizolve Adunarea, adică se facă uă­­ lovire de Stată, se se proclame dicta­­­­tură. Totă aceste reflecțiuni se pot ă­m face și asupra terminului prorogării : 1 mareși alui cerenda solemnă șapte ani și Adunarea neacordându’i de câtă cinci, îl­ va pune imediată în posi­­țiune, sca de-a se coborî de la putere, sca de a’și pune voința în aplicare prin violență. Prin urmare, numai în singurula casă cândă Adunarea se va supune In totală a mesagiului dictatoriala, lucrurile vor­ mai putea urma în starea de acum; ori­ ce altă decisiune va sili pe actualul­ președinte de-a se retrage , daca nu se va simți destul­ de susți­nută,—­după cum suntemă convinși,— spre a crea dictatura, sau deca nu va voi se remâne ca uă ficțiune desbră­­cată de ori­ ce prestigiu, în mânele reacțiunii. Noi declarămă­inse de pe acum, că nu credemă câtuși de puțină posibile dictatura mareșialului Mac-Mahon; acesta dictatură este pentru noi u­ă lucru totă atâtă de puțină seriosă, câta și prorogarea pe zece ani , deo­­s­sebita de fezâmuli ce lipsesce cu totul ă­l mareșialului Mac-Mahon spre a se face dictatură, deosebită de împrejurările în cari se află chiară ca persona, și cari ’să oprescă de-a fi un Napoelon III, ^ cum îl zice Ziarul­ Times, credemă ^ apoi că nici reacțiunea nu’i va da concursul ă sau la ună asemenea pasă, fie din causa relațiunilor­ im­peria­­l ca liste ale mareșialului, fiă din causa tă­­riei estremei drepte în credința legiti­mistă. jj. Prin urmare este fórte probabilă, că, prin ultimulă mesagiă, mareșia­­g £ Iul a nu va reeși de câtă a se face pe un densula însuși imposibilă, și că va ,­ curma asta-felü multa mai în scurtă c­hestiunea prorogării, și cele­l­alte le­gate de deusa. ____*s­­ar afirmă că, de­și crisa monetară este p­rin cele mai nepomenite pe piața Bu­­curescilor­, totuși Societatea financiară pe a României plăt­ite chiară de pe acum r­i mpanele obligațiunilor sale, cu pene ca­­pb și nu scadă de câta la 31 Decembre. A- 1D' :estă faptă, care probeza vigorea și seri­­a că »sitatea operațiuniloru acestei societăți gre­le capitaliști din România, ne îndem­­nă a ne ocupa în numerasa viitoră tei mai pre largă despre folosele ce pot ă Pn duce târei asemeni societăți. ------------- Ta din Ună pașă călătoria vă­ dată pe ună aot­aporă, în care se s­fia și Bosco sca­­ge laterală. Pașa purta ună ânelă de nin­rilianta forte frumosă. Celebrulă sca­­latoră,­ ca­se-și arate artea în pres­­a digitatură, făcu cunostință cu Tur­cia, și pe cânda vorbia cu dênsula ; bordură vasului, rezemați de gin­­giă, Bosco ceru ânelulă se se uite la gura s­ă­­lla admiră și’lă escamotâ asta­ la i­e­­­ fela, în câta păru pașeî c’a căzută în­ul apă. In locu crne ca pașa se se supere pe Bosco, a cărui cunostință vedea ia că lă costă atâtă, din contra, c’ună la sânge fórte rece, și ereZétorii în fata­­-u­lismii, ca toți mahometanii, esclama :­tâ —„Mârgă... ce-a fosta se fiă la ca­­­-­pulă meă a venită la anelü.“ ía Ei bine, asia a zisit fiă­ care din iă miniștrii, cândă a câ­uta celă mai pre­­i­­țiosa briliantă ală regimului, d. Ilioiu, ă gândindu-se „c’a venita la capulu lui , ce era și viá la capulu vre-unuia din d­ei.“ Astă-feră cine scie ce putea se isc­ă din gâlceva ce se iscase între miniș­­i­­trii,j din causă că unii susțineau și alții combăteau pe cavalerul­ casei de­­ Hohenzollern. Déra fiindă­ că căderea d-lui Hiotu “ n’a fost a uă scamatoriă, ci uă reali­­tate, se vede că ce-a fostă predesti­nata se vie la capulă vre-unui mi­nistru totă are a9 viă, déca informa­­țiunile unoră ziare din capitală sunt ă ’ pe deplină esacte. Se vorbesce că uă nouă gâlceva s’a începută între miniștrii, din causa certei dintre mitropoliți. Se zice că d. Lascară Catargiu e su­părata pe d. Teli, fiindu­ ca mitropo­­litulu Moldovei n’a voit a se primască visita, pe care caimacamulü de la 3 Aprile i-a solicitatu-o de trei ori suc­­­­­­cesivă. Se afirmă că d. Teli e sburlita pe președintele consiliului, pentru că a­­c­­­ceata nară și voindu se destituie pe­­ mitropolitulu Moldovei, ce refusă de-a i se supune ordineloru séle. ^ Se șioptesce asemenea că d. Boe- F­rescu purta sâmbetele d-lui Lascară ^ Catargiu, pentru scrisórea de mnică- 11 mire ce­a adresata d-lui Hiotu. Tóte aceste neî nțelegeri deja suntă r' atâtea, cause cari pote să producă e­­­­fectulu ce’su anunță deja unele ziare, adică căderea vre unuia din miniștrii­­ cari se gâlcevescă, și nu ne va prinde mirare sé citimă mâne­ poimâne, în Cl vr’uă fóiá dale regimenul, ânca vr’uă scrisóre de mulțămire către vr’ună mi­nistru demisionată de bună-voiă. Rela­tiva la acestea, eta cam­ suntu și infor­­mațiunile Telegrafului , uite „Acum afirmu că cei­l­alți miniștrii ar­ară voi să se scape și de d. Tell, spre a mai aduce în ministeriu ună alta , deputatu din cei declarați contra func­­țiunilor­ și modificăriloru codicelor­ penali, supt cuvântă ca se împace spi­ritele peste Milcovă in cestiunea cu mitropolitulü. Domnulu Teli­ense, fi­­indă invitată a demisiona, a respunsu­­ că nu se retrage de câtă cu toți cei­­l­alți miniștrii, pentru că toți suntă­re^ solidari in cestiunea cu mitropolitulu, un „Nu scimă prin urmare cum se va termina și acestă conflictă! Cea­ a ce RV­ putemă constata este că ne’nțelege­ da­­rea in sînulă guvernului esiste. ea „Mai aflrmă că sânția sea părintele Fache ară fi destituita din una sca uvr lin tóte funcțiunile sale ce ocupa péné se acum. Sânția sea se susține că se plân­­de ;e acum de actualele guvernă, ame­­nar îințândă că ’n 15­7 se va resturna a­­d­o v­âtă pe d. Tell, câta și pe d. Boerescu. 20 „Acesta o credemă. Cândă proptoua d ispare, ruinele cadă.“ Ieri " ÎUCI în vară imita domnulu esemplu ală d-lui ere Negulescu, și că astă­felă se va pute­­­a rădica imaginea purității celei nema­­nă culate, care, de­și în politică își petre­­ta­ cu viața, nu fu totuși nici­ uă­dată a­­­­­tinsă de înjositele tripotagiuri și mi­­>a­ serie, de cari nu se ferescă adesea nici omenii politici, ziși mari, lin TELEGRAMA. Al Redacțiunii Românului. [ui Plângendă din animă iată ce Româ­ni mia a avută mai nobilă ca simțimântă să națională, ca patriotismu și ca virtute, is- pe Alesandru Constantină Golescu, ve­ĭ ii rogii se­me însoriți cu două sute franci, le la rădicarea statuei acestui mare ce­­tățână. a­piarele din Paris de la 14 ne aducü testul a proiectului admisă de comisi­­­­unea celorü 15. El­ conține patru articole, în cuprinderea urmatore: de: „Art. 1. Puterile mareșialului Mac­ pri Mahon, președintele Republicei, sunt­ prelungite pentr­uă perioda de cinci ani, de la întrunirea legislature­­a viitóre. „Art. 2. Pene cânda puterile preșe­dintelui Republicei voră deveni defi­­nitive prin legile constituționale, ma­­sa[ ] re și alula Mac-Mahon va esersa funcți­­unile sale în condițiunile actuale. „Art. 3. Acesta disposițiune nu va fre ave caracteră constituțională de câtă sei după votarea legilor­ organice, în cari din ea va lua locă. feri „Art. 4. In cele trei Zile cari vor fi con urma după adoptarea presintei legi, i­­se va numi în biurouri uă comisiu­ne de trei­zeci membrii, pentru esami­­­­­­narea proiectelorü legiloră constitu­ Dep­ționale presintate Adunării la 18 și pen 20 Maiu, 1873.“ în a Credemă că ’n momentulă cândă d­e­ scrimă aceste rânduri, trebuie se fi și reso ncepută desbaterile în Cameră asupra și a acestui proiectă, precum ș’asupra tutu­­ror s •oră propuneriloră ce s’aă depusă pe polii fioron §i se mai potți depune în cur- altă Amă reprodusă în numeral a de ieri nu- decisiunea luată de centrală stângă niü despre atitudinea ce va ține, pentru ție, încetarea provisoriului și întarirea Ré­vé publicei în moda definitivă. E că acum ici, și decisiunea luată de centrală dreptă, ce­ tută în aceași privință, dérit în sensă contrariu : „Președintele, Zice procesulă-verbale ală întrunirii acestei grupe, dă semn de starea lucrăriloră comisiunile celor­ 15; el­ propune întrunire­ a se asocia­­ cu decisiunea luată în Ziua de 11 de cele­l­alte fracțiuni ale majorităței,­­­S“ ^ ^ cari se unescü cu redacțiunea otărî­tă de minoritatea comisiunei și adoptată de guverna. u- „Centrală dreptă adoptă în unani­­îii­mitate acesta propunere.“ Propunerea la care se face alusiune i- prin aceste procese-verbale este cea­­ urmatóre, făcută în comisiune de d. Depeyre, din drepta: „Puterea esecutivă este ’ncredin­­țată pentru 10 ani mareșialului Mac­­e Mahon, duce de Magenta, cu începere "î de la pr’omulgarea legii de faciă. „Acesta putere va continua a fi e­­­­­sercitată cu acestă titlu de președinte al­ Republicei și ’n condițiunile ce i­­* s’ar­ putea aduce prin legile consti­tuționale. „la cele trei zile ce voră urma după­­ promulgarea presintei legi, se va numi, în ședința publică oă comisiune de 30 membrii și prin scrutină nominale, 1 pentru examinarea legilor­ constitu­ționale. * Acesta propunere după cum se pute lesne înțelege de ori­ ce omă cu pu­țină bună simți, de­și in formă pare a admite Republica, fiindu-că măn­­ține d-lui mareșială titlul­ de pre­ședinte al­ Republicei, în fondü care lasă să se suptințelegă că c’ară pute deroga de la acesta formă de guvernă prin legile constituționale, „lasă, după cum zice le Si­ecle, vă purta d.schisä la ori­ ce tentativă monarohică.* ’e-M. N. Negulescu. i- BBBSsaae !’ POST-SCRIPT­UM. l* Berlin, 13 Noembre. — Generarele ^ Kamecke s’a numită ministru de res­­belă. Regele esprimă în același timpu ^ printr’uă scrisóre cele mai simpatice a mulțămiri fostului ministru. Paris, 14 Noembre. — ț­iarele stân­­­gei regretă amânarea interpelațiunii i î . d-lui Leon Say. țiiarul­ englesa Economist apreci­­i­­­eza propunerea de prorogare pe 10­­ ani în modulă urmatoru :­l „Este anevoiă a’și în­chipui cine-va. uă propunere mai monstruasá, mai­­ cu semn cândă va cugeta că ea are de ]y scopă a înlocui uă stare de lucruri j provisoriu, și totuși marerialele Mac- Mahon se aibă prin ea cele mai mari S­ puteri dictatoriale pentru 10 ani, a- ai­tâtă asupra presei, câtă și asupra ad­­s’ ministrațiunii politice. " „Uă Adunare cu deplină neîncrede­re la ori­ ce lucruri, dispusă a trage uă poliță cu munera deschisă asupra vii­­t­­torului in favórea guvernului mare și a­ m lelui, fără a aréta ce felă de guverna trebuie se fiă acesta, este unu specta­­culo care nu s’ar­ puté privi de ome­nii ce cugetă fără mirare și spaimă. Interpelațiunea d-lui Leon Say, re­lativă la neconvocarea colgrelar­ va­cante, s’a amânată pentru 17 Noem­bre, adică a doua zi după ce se va șei resultatulu celoră două alegeri din departamentele Aube și Seine-in­­ferieure, după cererea ministeriului și consimțirea interpelatorului. D. de Broglie a susținută cu acesta ocasiune că Zi ®!8 trecute, cândă d. Leon Say i-a cerută se decidă că Zi pentru acesta interpelare, i-a­fișată, în adevérű, Zi­ua de 13, fiindă­că a crezută că până la acestă dată se va resolve marea cestiune a guvernului și a socotită că nu este bine se se a­­șîțe înaintea iei nici uă altă cestiune politică. Lucrurile case s’aă întâmplată altă­ felă, Zice d. de Broglie, și guver-

Next