Romanulu, martie 1874 (Anul 18)
1874-03-28
ANULU ALU OPTU-8PRE RECELE VOESCE ȘI TEI PITE Ori-ce cereri pentru România, se adregezii la administrațiunea islamului . ANUNȚURI. In pagina ÎV, spațiulii 30 litere petit 40 bani In pagina III, linia petit 6 leî. A. se adresa LA PARIS: la d-niî Grain et Micoud, 9 rue Drouot, 9. LA ȚIENA: la d-nii Haaseustein și Vogler Neuermarkt, (1. scrisori și ori-ce trimiteri nefrancate vor fi etasate.—Articele nepublicate se vor arde. 20 BANI EXEMPLAIUJ XIII Redacțiunea și Administrațiunea, Strada Academiei, îfc. 26. Edițiunea de sera ----I ] ma 100II, 28 MARTIE 1874. LUMINEZATE ȘI TEI FI ABONAMENTE in Capitale: ună anu 48 lei; ș ese lunî 24 le trei luni 12 lei; uă. .ună 5 lei în Dstrictes umană 58 lei; șase luni 29 la trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimestru franci 18 A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halgrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nii Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA , la d. R. G. Popoviai, Fleichmarkt, 15. BucuREsci, n sar? Pe când o studiamö, pe câte ne permită puterile și mâna de ferit a guvernului ce stă pe gâtlejulă nostru, independința, ce ni se promite prin hasnatarulu țârei, uă nouă, bombă s’aruncâ în publică, pe care s’a scrisă cu litere de focă . Independința românii Patria și Dinastia Acéste noii organi ale regimei ii impune Româniloră datoria d’a studia cu maî multa seriositate si.națiunea, și d’aceaa suntemu siliți se ’ntrerupemu precum lucrarea ce’ncepurămă, seu mai drepțu, s’o re'ncepemu, ca se punemu îndată publiculă în situațiine se cunoscu bine calea pe care merge guvernulă și s’o aprobe sau s’o dea aprobe iu cunoscință, în deplină unitate și n lumina cea mare. Acesta nou organi alü guvernului, „Independința română, Patria și Dinastia“, apăru în Iași, supt redacțiunea unui străină. Nu se spune numele nici unui redactore, déra stilul« și chiarü limba areta, cu evidință, că cela care a scrisö primulu numéru este sträinü, German, pe câtă putemu înțelege. 1) Este străinü și ’n adeverit represintante ale guvernului actuale, căci pune astăzi pe tapetă cestiunea cea mare a independinței, ne spune că momentum este favorabile pentru noi, și ne zice că: „va redescepta în anima tuturora Românilor« iubirea trecutului nostru măreță, spre a intusiasma pe oșteni, ș’astăferă a ’i pregăti a’și versa sângele lor, pentru susținerea independinței nóstre și strălucirea tronului română, in contra acelora cari ne vor fi desprețui tratatele, și vorü călca drepturile nóstre cele mari și sacre, câștigate pe câmpulă de resbelu“. Este străină și bună represintante ale guvernului actuale, căci, după ce rădică süsii și tare stindariulii independinței române și cere s’o redobândim prin sânge, adauge urm șiră de cuvinte frumóse, démü numai cuvinte și ’n contrazicere cu ce se face. „Vomă cânta cu scrupulositate, dérü vomă cere cu stăruință și necontenită alianețe reale și proprie a contribui la mărirea și prosperarea nóstră, urmândă exemplulu politicei strămoșesc, adică, a ne folosi la timpii de circumstanțe propice, fără ca se a uita cuvântulu de „Patrik“ și numele de Română.“ Este străină, este încă Austro Ungurii și ’n adevĕrit represintante ale guvernului actuale, fiindăcă, după ce proclamă independința română și ne cere s’o dobândimü prin sânge, ne spune : „Vomă cere ne’ncetata instrucțiunea și luminarea poporului, spre a’iu pune în posițiune d’a’și aprecia drepturile, cari emană din détoriele sale.“ Românii și gintea latină scri se facă să scre națiunea tata că détoriele emană de la drepturi, era nu drepturile de la détorii. Este strániu, căci zice: „Noi nu cautamü firma puterii esecutive. Puțină ne importă de la Cogălnicanu, Epuranu, Ghika, Brătianu. 1) Punemü aci câteva dovedi materiale că redactorele este strainu cVoma fideru a tuturora». «Cândü țările perdură dreptul de eligibilitate a suveranilor'a lorü prin intrigi pretendenții oră.» «Abia ieri asistarumii la citirea saponului ar fi societății Dacia», etc. etc. etc. I Cretzulescu, Golescu sort alții suntu la cârma Statului, numai țara se profite și se prospere.“ Gestiunea fuindă de cea mai mare gravitate și tare seriosü noură organü alü puterii esecutive, se desbatemă. Cuvintele sunt frumóse, licuririle forte plăcute, dérit, nu cu cuvinte urai, nu cu licăriri, ci ca rațiunea și dovedi pipăite; se soinideza Gestiunile, și națiunile nu devin puterice, de câtă cândă se potă pune cu mintea și cu inima supt stindariulü alesu de densele. Ei bine, se vedemau este adevărată că nu trebuie să ne importe oare este firma puterii esecutive, cari suntu consiliarii tronului? In studiulii publicată Vinerea trecută, amintirăm fi că ’n resbelulu contra Rusiei, regele micului Piemonte fu consiliată a trimite 17,000 de omeni la Crimea. Deca derü principii noștrii, cari erau buni Români, n’am fi fostă ron ocoliți, roți consiliați, ș’ar fi fi făcută și ei amendoni ceaa ce făcu Piemontele, nu devine Wederata că situațiunea nóstra se schimba cu totulü ș’am fi fi fostă îndată cruțați d’atâtea frământări și chinuri? Dovedirămă că la 1857, Napoleon, care pregăti resbelulu Italiei, ne susținu cu cea mai mare căldură și tăină. Amintirămă că elű merse pen’a ne susține chiar în alegerile din întru, și ca se ne descepte și sene de animă, cobori chiarü pavilionulu de la ambasada francese din Constantinopole. Procesele-verbale ale divanului ad'hoc constată că noi cerurămă și susțin urămă cu stăruință se proclamămă drepturile nóstre ab-antiquo și se procedemă îndată la punerea lor din lucrare. Caimacamul . Alesandru Ghika era Română bună. Ei bine, cine nu vede astăzî că, deci elft n’ar fi fostă rea consiliată de către cei carii ne tratați de nebuni, ari fi susținută propunerile nóstre, propunerile învederate ale lui Napoleon, le-ar fi făcută se triumfe, și principatele constituite în timpu de doui ani, România ar fi fost unită și liberă prin resbelulü de la 1859? Principele Cuza avea simțiminte românesc!. Este cunoscută acum că Napoleone l’a ehrăniată cu seriositate se iea parte la resbeluli pentru salvarea gintei latine. 1) Principele Cuza porunci râdicarea și armarea națiunii. Italia, în înțelegere cu Napoleone, trimiseră corbiă la Toulon spre a se încărca cu armele ce ne da Napoleone și a ni se aduce. Armele Ungurilorü se porniseră în parte prin România. Principele Cuza, roa consiliată, opriscularea națiunii , compromise pe Italia și pe Francia, lăsânduse ste corabia la Toulon în timpu de peste 30 de zile, fără trămite pe delegatulu séu d'a lua urmele, deschise unu Ziara ad-hoc spre a ne combate, 2) ș’afunda destinările României în rușind la tabără de la Floresci. In urmă, desceptatu unu momentu, vézu ietrigele și cursele boiariloru , înțelese că ei l’au Înstrăinată de națiune, și că prin urmare este perdutü, și se otărî se ésa din acea posițiune critică printr’uă revoluțiune de süsü, printr’uă lovire de Stază. 1) A vedhe Românulă de Vineri, 22 Martiü. 2) A se vede desbaterile din Romănilă d’atuncî cu Curierulu din strada Nunescă. Nu mai discutamu actului, mai cu semn acum cându însuși principalele séui autore, d. Cogălnicenu, a recunoscută în Cameră partea lui cea rea. Se simu drepți önse și se marturisima că autorele séu voiase de mari satisfaceri poporului. Se recunoscemu carele satisfaceri erau atâtă de simțite, Ipcată în Ziua de 2 Mină, afară de noi, câți va indivizi, și unii dintre proprietari, națiunea, tata a primită cu bucurie lovirea de Stată. Napoleone, vezenda aprobarea națiunii și vigorea ce arăta c’am aveac m principele Cuza, începu din nou a spera în România și făcu pentru noi unulü din actele cele mai mari și mai bine-facetóre. Blüisbuti a face se se înscrie la Constantinopole în actul acelüa și se se recunoscă de tóte puterile independința română. Le citim și se salutăimü din nou cu recunoscința pe națiunea cea mare și pe imperatorele Napoleone. „Principatele Unite potü în viitoru a schimba legile cari privescu administrațiunea loru din întru, cu concursuri legale ale tutorű puteriloru stabilite, și fără nici uă intervențiune.“ Anciua dată, lăsândui la uk parte pentru momentu prinei piele, se ne ’ntrebkma, ce se făcu în urma cestora acte mari, din întru și din mark ? Vomă respunde în 12 cuvinte. Principele Cuza se oroU de inamicii democrației, spre a esecuta legile democratice decretate. Atunci prevelirea fu cu atâtă mai repede, cu câtă principele nu mai pute fi susținută prin suflarea dictritare de viață a libertății. Și d’astădată, ca cum genială României voi ca lecțiunea sĕ fia câtă mai multăvéZuta și simțită de Români, prevetirea fu cu atâta mai răpede, cu câtă fu mai imorale. Principele fu împinsă de consilierii săi în tóte imoralitățile, astafelu încâtă, precum mai amintir kmü,— rugkmapedd. procurori se bage de semn că vorbi mă de trecută, — se pusese ’n vénerire pe piața Parisului tóte isvorele avuției naționale. Păduri, saline, várm, apa, lumina, totul în sfîrșitu, și péné și însuși tronul de mânie, era la mezatű. Elü se propunea pe d’uk parte Rusiei, pentru duele de Leihtemberg, și pe dalta Austriei. Dovezi ? Facemü apelă la Românii carii sciți în câte consiliabule se propunea aci ducele de Leichtemberg. Facemă apelă la cei carii sciți c’a venită în Bucuresci d. Poujad, atunci consule alü Franciei în Italia, ș’a propusă, chiară la ai noștru, se trecemă Principatele supt coróna Austriei. Și, spre mai multă ’ncredințare, se repunem aci supt ochii publicului însăși dechiararea principelui Cuza, în discursul tronului celei după urmă sesiuni: „Bă voiescă să fie bine sclută că nici uă dată persona mea nu va fi uă împedecare la orice evenimentă, care ară permite d’a consolida, edificiulü politică, la a cărui așezare am fi fostă fericită a contribui.“ ■ Minoritatea Camerei înțelesese, sau cela mai puțină simți periclută, și propuse următorulă paragrafă ca respunsă la adresa tronului: „Nici-uă dată nu ne amă îndouită despre înaltele simțiminte de patriotismă, care inspiră pe Mária Vástra, câtă pentru noi cnse, în cercură în care suntem mărginiți de Constituțiunea în vigore, nu ne este determinată competința în momentul de faciă în privința cestiunilor relative la trenă. „Ca Români, noi nu putemü, o repetamű, de câtă se va märturisimü a nóstră recunoștință pentru stăruința ce puneți Mária-Vóstra în abnegațiunea cu care v’ați manifestată națiuni și Europei încă de la suirea Măriei- Vóstre pe tronu.“ Rugândă pe Români se și amintescu "j consiliere ce s’aă dată tronului în 1871, î în momentulă ce demisiona ministerială Ion Ghika, și de cele ce s’ară fi putută íntâmpla déca Camera lua actă de abdicarea ce i-s’anunța, se mai amintimă âncă ună faptă din întru, care va dovedi Independinței române de la Iași câtă compromită națiunile și pe Domnitori, cândă Zică că „puțină le pesâ de firma puterii esecutive“. Napoleone, care fu singurulă ce susținu alegerea principelui Carol, singurulă care opri intrarea Turciloră în România, fu și singurulă care susținu recunoscerea sea de către Parta, fără nici uă condițiune. Principele Carol, puternă și trebuie se märturisima, susținea drepturile țrei, demnitatea ei ș’a sea, cu deplină credință ș’adevărată nobilitate. Puterile cari combătuseră alegerea principelui Carol, cari nu voiau constituirea Sfatului română și ’mbrân- i daü pe Turci la unii resbelü cu Ro ] mânii, isbutiră se ’nduplece pe consi Ilarii Sultanului a’l da sfaturi vétematore noue, déru totă d’uă-dată și imperiului otomană. Sfaturile consiliriloră celor trei fur’ascultate și Porta ceru condițiuni ilegale pentru recunoscerea ce era, ce este détóre s’o facă. i) Principele Carol refusa cu tăriă, și trimise la Paris pe d. Dumitru Brătianu. Consilierii cei réi se splimêntara de credințele cele nobile și ’n adevérii românesci ale principelui, și ’ncepură vechiele și sinistrele lor țesături. Principele, desperată de sfaturile contrarii credințeloră sale, ce’i daă omenii cei mari ai vechieloră regimne, convoca unu consiliu compusă de bărbați din tóte partitele. Se ’ntrebe domnulű redactore alu i Independenței române din Iași, cu „Patria și Dinastia“, ce consiliiamă dată noi și ce consilii de pe majoritatea actualilor promotori ai Independinței române și pretinșii susțiitori ai „Patriei ș’ai Dinastiei?“ In aceste timpi, d. Dumitru Brătianu vede pe imperatorele Napoleone, dobândesce, ca totu-deuna, asigurarea paterice sele protecțiuni, ș’autoritarea d’a comunica consiliariloră tronului se nu primescu cea mai mică condițiune. In acela momentü ense, consiliarii oficioși, și póte ș’iuii din cei oficiali, j isbutescă a face pe principe se §iove J !1) Vom vorbi în curoada pe largă și cu dovedi , și despre acésta cestiune. fiască și pornescă cu grabă la Constantinopole să soiră cu tristă misiune. D. Dumitru Brătianu soseșce, principele Carol reintră în nobilele sale simțiminte, d. Brătianu plecă cu răpeziciune după soli, 11 ajunge la cale, și le comunică voința principelui Carol, identică cu aceaa a împăratului Napoleon I. Solii se dacă, derii amețiți, bolnavi de sfaturile consiliariloră celor tréi, și apare acea durerosa epistolă, publicată aină de Ziarele oficiose ale buniloră noștrii amici austro - maghiari, și despre care nimică nu mai voi mă a vorbi. Siliți case a ne opri aci pentru astăzi avenitși drepturü și datoria se și ziceRiu cu tărie: Eea ce facă consiliarii cei rei. Ecécura susțină el independinta roromănă, Patria și Dinastia. Reproducemü urmatórele din edițiunea de diminața a numărului precedinte: Din afară. — ziarulle Danube publică urmatorea telegramă espediată din Sidney (Noua-Olandă) și sosită la Paris la 2 Aprilie. «Cei șase deportați scăpați din Noua- Caledonie sunt : d-ni: Rochefort, Paschal Grousset, Jourde, Olivier-Pain, Balliere și Grandelle. Ei au plecată pentru Londra pe calea Californiei.» Din Spania ultimele scriî cu data 1 și 2 Aprilie suntcele următore : generarele republicană Primo de Rivera a murită din causa ranilor dobândite în bătălia de la 27. In ziua de 29, mare și apele Serrano a cerută și închiriată ună armistițiă de trr î (J’10- Carliștii derîmu fortificațiunile cetății Olot. Casiulii Manresa le-a plătită să contribuțiune pentru a înlătura blocarea. Casetta oficiale din Madrid confirmă mortea lui Olio, capă de bandă, carlistă, s’a adjutantelui seu, precum și rănirea lui Rădică, altă capă de bandă. Banda luî Valies a fostă distrusă. Republicanii ’și conservă posițiunile de la San-Pedro-Abanto, pe cari le fortifică. Carliști î surită întăriți pe uă culme într’uă incintă fortificată formidabile, în jurală unei biserice minată, care opresce pe marerialele Serrano se iea aefotă localitate. Ministrul Cristicb a informată pe Portă că principele Milan va sosi în Constantinople peste 15 zile. Generarele Ducrot și-a dată demisiunea de deputată al departamentului Nidore și guvernulă va convoca pe alegători pentru Ziua 17 Maiă, ca se alegă ia locu i ună altulă. Mai multe ziare monarhiste, cerândnuă anchetă care se cerceteze modulă scăpării celor 15 prisoniarî din Noua Caledonie, guvernulă a și însărcinată pe ună înaltă funcționară de marină, pe care l-a pornită la Numea, cu instrucțiuni forte severe și cu puteri absolute pentru a descoperi și pedepsi pe complicii scăpării, déca vorüesiste. f> Ipre séra. — Paris. 7 Aprile — După proiectul de lege, pregătită de guvernă în privința camerei înalte, președintele ei, alesă, va fi succesorele eventuale ale președintelui Republicai, Chambord ară fi otărîtă se iea ’n mâna sea cestianea mona< ehieî și se’i imprimeuă impulsiune directă și personale. Grupa stângei uniunea republicană, mai ’nainte ea Camera se ’și sea vacanțe, s’a ’ntrunită In localul ă iei ordinară ș’a numită ună coraitată, care s’o represinte la Paris în timpul vacanțeloră și care se convuce, în casă de argințâ, pe toți membrii acestei grupe. După aceaa a adoptată în unanimitate următorulă procesă-verbale despre atitudinea ce trebuie se ție actualminte : „Francia se găsesce astăzî într’uă neliniște reașîțată de suvenirile trecutei luni Octombre. In adevĕrit, monarhiștii coalisați amindă în gura mare intențiunea d’a ’și reîncepe încercările de restaurare. „Republica suveranitatea națională,'ufragială universale, amenințate toto ună dată, au trebuință mai multă ca