Romanulu, noiembrie 1874 (Anul 18)
1874-11-08
BUCI»«!, BRUMAM] Mâne, serbarea sâniiiară Michailă și Gavrila, se inaugureza în fine statua multű năbușită a lui Michaiu Vitezulö. Taina în care s’a ținută alegerea acestei file pene Lunea trecută și încă alte împrejurări, ce se vor arăta póte la timp e oportună, denundă îndestulă copilărescele spaime ale guvernului, ca se mai avemă nevoia a le demonstra. Se asigură înse că guvernulfi ară fi avăndă și inteligintea intențiune de-a amnistia, cu ocasiunea inaugurării de mâne, pe școlarii pe cari i-a arestată ca inculpați de-a fi voită se scape din sacă statua eroului mai nainte de terminată necunoscută în care decisese elă acea scăpare. Reterfiunea și AdmînMntrîttnea sra la ÎMnmei No. !4 ANULU ALU OPTU-SPRE 9EGELE —a^—— ....!’■!>! VIlESGE ȘI TEI PUTE ori-ce cereri pentru România, se agregeza la administrațiunea «Jiarluluî , ANUNȚURI. In pag ina IY, spatiulű 30 litere petit 40 ban!. In pagina III, linia petit 6 leî. A ae adresa LA PARTS : la d. Órain 9 rue Drouot. LA LONDRA: la d.EugbneIvlicond, No. 12, Peters Street, Islington. LA VIES A: la d-nií Haasenstein și Vogler Wallfiachgasse 10. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BAM ESSEMPLALlULU. ...ni..... iiiwsimign iniB^im-ii»iiiritininOTWiwrnn>ffiTin'* triffr~ir t~-vrtTTjl Editiimcii (îi séra Din causa serbătorii de a$1,fiarul) nu va eși mâne. Reproducem următorele din edițiunea de dimineța a numărului precedinte: Copenhaga, 12 Noembre.—Camera arendă la ordinea (jilel uă interpelare relativă la uă pedepsă disciplinară, aplicată de ministrul) instrucțiunii publice unui institutore care a vorbita de regele în termini necuviincioși, a intrata în desbaterea iei. Stânga propune să ordine de a si flamande pe ministru. Președintele consiliului declară că votarea acestei ordine de -i va ave de res ístata disolverea Verkstingului. In urma acestei declarări, stânga retrage propunerea, fiindca nu doresce disolverea. Berna, 13 Noembre.—Camerele federale au votate în totale proiectulu de lege militare. Consiliulu statelor federale urmându cu desbaterea proiectului de lege despre actele stării civile și a căsătoriei civile, a votatu divorțiulu. Mai toți deputații catolici au părăsitu sala ca semna de protestare. Barcelona, 12 Noembre.—Sabaus, Tristany și Miret au intrată în provincia Barcelona. Căpitanulu generale a desbarcatü la Rosas cu puteri însemnate spre a resbmna câteva mici învingeri ce a suferita în diferite localități. Paris, 15 Noembre.—Se scrie din Berlin Gaztettel de Colonia că se voră începe negocieri în curendă între guvernulu din Berlin și acela din Lauemburg pentru a încorpora acesta ducată la regatulil Prusiei. &RT.,SÂMBĂTĂ 8, 9 NOEMBRE 1874. LUMINEZA-TE ȘI TEI FI abonament« In Capitale: unu anii 48 lei; §ose lunt 24 lei; rei luni 12 lei; un lună 5 lei. în Districte: un anii 58 lei; șese luni 29 lei trei luni 15 lei; nă lună 6 lei. francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 2? Austria și Germania, pe trimestru franci 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halgrain, Rne de l’ancienne comedie 5, și la d. Órain 9, rue Drouot. LA VIE.VA la d. B. G. Popovicl. Fleich marki,, 15. Articlele ncpnblicnte se Torfi arde Amă $isă ieri că vomă fi de uă opiniune radicală în privirea taxelor, în cea mai mare parte asupra consumațiunii, puse în proiectul consiliului comunală supt litera J. Opisiunea nóstra va fi radicală atâtă în alegerea și repărțirea obiectelor impozabile, câtă și în sistema de așezare a taxelor și în perceperea lor. Nu putemă admite delocă alegerea obiectelor imposabile făcută de proiectă, deorece ea nu găsesce de câtă 22 în totală de impusă, afară de vinuri și spirtuase, pe cândă comercială cuprinde atâte altele cari ară merita mai multă a fi atinse dacă taxă comunală. Efectul acestei scutiri pentru cea mai mare parte, este că puținele câte se impună, simtă atâtă de greă iubite, încâtă unora li se îndouiesce prețulă la consumațiune. Astăfelă noii consumatori plătescă pe fiecare 7 taxe enorme, pe cândă alții nu plâtescă nimică sau mai nimică. Spre exemplu, cală care consumă petroleă, recunoscută ca celă mai eftenă combustibilă și astă-felă Întrebuințată de cei mai săraci, plătesce taxa de 2 lei la vedrá, 20 bani la oca, și petroleală ordinară costândă celă multă 50 bani ocaua afară de taxă, resulta că consumatorul de petroleă plăteșce numai asupra iluminatului taxa enormă de 40 la sută, pe cândă avutură, care intrebuință să lampe cu rapiță, nu plătesce absolută nimică, deorece rapița nu este impusă. Asemene celă care consumă uă butilcă de vină de ună beă cinci-zeci bani pe $> plătesc o taxă pe socotela de 4 lei la védra, și celă care consumă uă butilcă de 20 lei, totă pe socotéla de 4 lei la védra; deci, celă care nu are miijlace da consuma de câtă uă butilcă de 1 leă 50 bani, va plăti ca taxă comunală cu 75 la sută mai multă de câtă avutură ce consumă vină de 20 lei butikă, etc. etc. Nu putemă asemene admite repărțirea obiectelor imposabile din proiectului consiliului comunală, deorece este făcută fără nici un sistemă, afară din ori-ce preocupațiuni economice. Nici uă distincțiune nu se face intre obiectele ce se potă impune mai multă și cele cari trebuiescă impusa mai puțină sau chiară de rocă. Obiecte de prima necesitate le vedem amestecate cu cele de luxă și impuse mai greă chiară de câtă densele. Câtă despre așezarea acestor taxe, nu înțelegemă că ele se potă aplica într’ună modă echitabilă, și în același timpă lesniciasă și folositoră pentru comună, de câtă statornicinduse proporțională asupra valorei diferitelor obiecte. In adevĕrü, unde este dreptatea pentru consumatori, —căci ei plătescă tóte aceste taxe,— când o unulă contribuiesc cu 75 la sută mai multă decâtă altulă, pentru singurul cuvântü că trebuie să mănânce și se bea mai eftenă și mai reă? In locă da găsită compensare a răului seu trasă în moderațiunea taxelor, la cari contribuie, este din contra pedepsită de sărăcia lui prin greu ■tatea dăriloră cea lü isbescă. Câtă despre modulă de percepere, în loc de cîntărirea, sau măsurarea celoră mai multe obiecte, în loculü anevoiósei și nesigurei măsurători a vedreloră „după conținutul butilieloru“ etc., cândă se scie că capacitatea butisieloră variază atâtă de multă, vomă propune în cele mai multe cazuri aplicarea de uină atâta la sută asupra valorei mărfuriloră, constatate după facture sau prețuitv, inuiwvw vs-o iv giuiuja nauuire a facturelorü. Spre a nu sa depărta cineva de asemeni base, cată neapărată se facă abstracțiune de sistema taxelor de supt litera J, și se proceda la oă lucrare cu totulă nouă. Mai ântâia cată se împartă feluritele obiecte de comerciă în diferite categorii: Antâia categoria: obiectele de prima necesitate. Acestea nu trebuiescă impuse de rocă. A doua categoria: obiectele de dă întrebuințare mai mare, fără a fi case de prima necesitate. Acestea se fiă supuse la taxe, case mai ușoare. A treia categoriă: obiecte de luxă. Aci taxele se fiă cele mai urcate. In acesta împărțire pe categorii nu intră negreșită băuturele spirtase, supuse oriunde, și pene la orecare punctă cu dreptü curenta, ului regimü escepțională. Spre a pute acum discuta numai despre taxele ce sară pune asupra obiecteloră imposabile de comerciă, se scotemü taxele de altă natură, trecute totă supt litera J în proiectul consiliului comunală. Astăfelă suntă: Taxa de 8 ° C asupra chiriei oteleloră, cafeneleloră și grădineloră publice; taxele de 1 pene la 5 lei pet fi puse asupra permisurilor de-a deschide panorame și alte. Aceste taxe le aprobămă fără nici un reserva, deorece suntă și juste și proporționale. Taxa de 40 lei pe ană pentru dreptul ă de a avea stabilimentă de bragagiriă, simigiria, covrigăria, și plăcintăriă, și taxele de 100 și 50 lei pe ană asupra tescurilor, cari storcă struguri. Aceste taxe le respingemă ca cu totulă unice. Pentru ce are săraculă comerci ală bragagiriei, simigiriei etc. se plătesc auă taxă escepționale, pe lîngă patente, cândă comerciuri multă mai bánuse se mărginescă a plăti numai patentele legiuite ? Che pentru cuvântură că la bragagiă merge numai siraculă, pe cândă la giîantară merge numai avutură ? Acesta se fia rațiunea morală a acestui imposită? Asemene pentru ce are celă care storce struguri spre a vinde mustă, cu care se înveselesceună momentatară bețiă sărmanulă muncitoră sau meseriașă, se plutesc o taxa enormă de 100 seu de 50 leî ? Rațiunea dată într’ua ședință a consilului comunală că se impună aceste teseuri, fiindăcă ele facă băutură nesupusă la accise, nu este destulă de întemeiată. Mustulă nu este de câtă totă struguri storși și băuți nainte de a se preface în vină, de deci nu se supună strugurii la accise, nu este dreptă să sa supuie nici mustul. Câtă despre unii cârciumari mărginași, cari cară struguri și facă vină în orașiă spre a ’lă scuti de accise, aceia trebuiescă urmăriți și supuși la accise. Respingem deja aceste două taxe ca nedrepte, româind că bragagii, simigii, cei cu teseurile etc. se plătască numai patente. . .-V V ot. lorQ) Numerosele taxe puse la intrarea prin bariere ne vomă permite a le considera ca neraționale și chiară barbare. Se va zici că se impune 5 bani da fiecare vită înhămată ce intră prin barieră, fiindăcă ele aseza pavagiuiă; totă asta pute fii se énse fiecare comună prin care trecă acele vite înhămate spre a veni în Bucureșei, și astăfeiă fiecare ară avea dreptulă se percepu uă taxă de cinci bani de vită. Câtă va trebui dorit să plătască în asemeni pengie cărăușială care vine din depărtare de cinci, șase poște și trece prin douăzeci de comune? Pentru ce mai esiste atunci impositură pentru șiosele, pentru ce se mai ia prsstațiunea în natură, pe care nu noi acesta din oraș se o ducemă, ci mai cu sumă acea poporațiune multă încercată din comunele rurale, iar totă deasa este isbită și de taxa de 5 bani de vită la intrarea în Bucuresci ? Acesta taxă este dora din cele mai nedrepte. Câtă despre taxele puse asupra lemnelor, fiă la intrarea prin barieră 1 leă pe carulă cu patru seu ș0 de trăgători și 50 bani pe carulă cadoul trăgători, fiă pe stingenă 2 lei, ele iubescă țiă obiectă de prima necesitate și trebuiescă suprimate. Precum nu trebuie a se impune pânea și carnea, asemene nu trebuie a se impune nici lemnele, căci nici pâne nu se póte face, nici carne întrebuința, fară lemne; și acestea sunt dorit de uă consumare Z^ultătată atâtă de neapărată. Numerasele și grelele taxe cari iubescă materialul de construcțiune la bariere, le credemă pe atâtă de contrarie necesității ce este da se încuragia și ajuta înfrumusețarea orașiului prin noile construcțiuni, pe câtă și de impoveratare, în raportă cu contribuțiunile ce se ceră de la capitalurile întrebuințate în alte afaceri. Pentru ce are numai cei ce pună mnă capitală în construcțiuni, cari și ele voră plăti în urmă imposite și taxe, se fiă atâtă de greă iubiți, pe cândă cei cari speculă altă feră capitalulă loră, cu profituri multă mai mari, nu plătescă nimică? Suntă destule doja taxele puse sunt litera C asupra construcțiunilor și reparațiunilor; deci se credă pre ușire, se mai potă cresce cu uă mică fracțiune,— deși noi le găsimă destulă de mari—dorit pe materialul de construcțiune să nu se mai puie nimică. Taxele puse la trecerea prin bariere suntă apoi în genere vesatorie și, precum ZiserămÖ« barbare, a opri fiecare căruță sau cară ce trece, a le impune, a face grămădiri și a împedeca circulațiunea, a opune astăfelă dificultăți și neplăceri trecetorilor, este predemnă de uă autoritate ce are nobila ambițiune de a da capitalei aspectul unui orașiă civilisată? Totă pentru asemeni motive, ceremă și suprimarea taxelor puse la bariere pe fénü, papaie și pe oră. In favorea suprimării acestor taxe mai este și considerațiunea de echitate că asemeni funigie nu suntă trebuincios numai celoră pentru cari întreținerea cailoru este una luxă, din contra, cele mai multe furagie trebuiescă birjariloră, spre exemplu, cari plătescă taxa însemnată de 365 lei pe ană,— deci nu ne încelămă,—trebuiască caruțașiloră, sacagiiloră, etc., cari toți plătescă taxe mari; sacagii plătescă chiară exorbitante taxe în natură, căci suntă în totă momentul munciți ne frică că’i va plăcea poliției serié și se ’i ție Ziua întrâgă la udată stradele și la incendiu. Prin urmare, acea, consiiiuiu comunalii a avutU Ue gândă se puie taxe pe furagie, cu șappă de-a impune astăfelă echipagiele, a greșită cu totulă calea. Ii propunemü dera se le suprime, și se puie taxe pe caii și echipagiele particulare, esceptându-se numai ai doctorilor în medicină, singurii pentru cari trăsurele sunt ă uă necesitate imperiosa și chiară uă utilitate publică. In ceea ce privesce legitimitatea unoră asemeni taxe, n’avemă decâtă a face se se observe că daca birjarii, la cari caii suntă hrana vieței, plătescă 365 lei pe auă, pentru cuvântul ă că aseza pavagiere, nu este pre dreptă ca echipagiele se platesca celă mai puțină a treia parte, pentru cuvântul ă că și ele aseza pavagiere, și încă pentru simpla petrecere a celoră ce le posedă ? Negreșită énse că și aciară trebui prevăzute categorii, pentru ca contribuțiunea se fie echitabilă repărută. Ia Englitera se pună nu numai taxe enorme pe echipagie, darit și in specială asupra fiecărui felă de echipagii, și asupra livrelelor, și asupra visitiilor, și feciorilor, cari purta aceste livrele, și asupra armoaniei oră puse pe dânsele, etc. etc. Nu democrații prin revoluțiune au impusă aceste juste dări, ci însuși spiritul de echitate ală nobilimii engleze le-a adoptată. Nu ne îndoamnă dom că actualul consiliu comunală va aprețui dreptatea unoră asemeni taxe pe cari le propunemü, énsé cu neasemănare mai ușore, și cari suntă legitime mai cu sumă într’uă societate democratică ca a nostră. Spațiulă ne silesce a ne opri aci, spre a publica urmarea acestei desbateri în numărulă viitoră. Da bunăséma mulțimea taxelor, a căroră suprimare amă cerut o va îngriji pe aceia cari se gândescă mai nainte de tóte la venitură comunală; amă promisă casé că voră propune compensări, și ne vomă ține cu prisosă promisiunea. mmmmnsssss^x , i.: .«MațEMaMllWMMMlMHnMMiiMMW' f țliarulu le Danube anuncă, după că scrisera din Bucurescu, că guvernulü Laseară- Catargi se ocupă cu elaborarea mai multor proiecte de legi financiare și economice pentru a le presinta oamenii. Dintre acestea, lóia vienesa citeză ca mai însemnate pe cele următore: consolidarea datoriei flotante, revizuirea tarifelor vamale, convențiunile comerciale, uă lege pentru mini și darea în întreprindere a liniei ferate Ploioaca-Brașiovu. Relativă la scomotele care circulă în Paris și Versailles despre schimbarea ministeriului. Ziarul oficiasă la Presse publică urmatorele linii: „țilele acestea s’a vorbită fórte multă despre uă schimbare a ministeriului, care sară face înainte de deschiderea Adunării. Credemă a putea se afirmă că c’aceste scompte nu suntă delocă întemeiate. Scimă forte bine că ministerială actuale este ună ministeriă de vacanțe, și că, forte slabă în unele din părțile sale, nară pute susțină mai mult timp, luptele parlamentare. Scima forte bine că presintându-se în fada Adunării, mai mulți miniștrii se voru pute mulțămi cu aceste cuvinte: „Monturi te salutant “. Cu tote acestea ei se voru presinți înainte’i, fiindăcă ’i datorézá acésta, și nu potă cade de câtă c’una vota ală colegilor ă soră. „Negreșită că numai după semnificarea și după caracterele acestui votă, șeful statului va forma noulă sau ministeriu.“ Departe dérü d’a desminți categorică seomptele despre uă schimbare sau modificare ministerială, acesta notiță oficiósa, din contra, lasă a se vedea uă mare probabilitate că ministerială actuale nu va sta la locul ă sau așta cum e compusă astâzb cândă se va găsi in fadia Adunării. Se vorbesce că d. Thiers, mai ’nainte d’a se ’ntorce la Paris, va trece prin Marsilia, orașială săă natale, unde e asceptata cu vii simpatii. S’a vorbită fórte multă prin presa străină, și mai cu semn prin ziarele oficiase din Berlin, că guvernulu prusacă ară fi întrebată guvernele din Bruxelles și Berna deca forțele foră militare sunt considerate ca indes«