Romanulu, ianuarie 1875 (Anul 19)

1875-01-26

SERVICIULU TELEGRAFICII ALE «ROMANULUI». Madrid, 5 Februarie. —■ Carlistii au părăsiții numerase posturi și posițiuni întărite. Moriones a ocupat Puenta Vegna și a intrată în Pampeluna, Londra, 5 Februarie.— Parlamentuld a'a deschisd astăzi. Discursul tronului accentueza relațiunile amicale ce Anglia întreține cu tóte puterile ș’asigură că guvernuld urmeză a ’ngriji de menținerea păcii. Dup’aceaa discursuld comunică că guvernuld a refusatd d’a mai lua parte ’n continuațiunea conferinței de la Bruxelles, anunță că ’n curâudd se va decide recunoscerea lui Don Alfons ca rege al Spaniei și ’n cele din urma espune situațiunea financiară a regatului. Diirrwrr 25 carindaru. DtliLllMlil, « FAUKARU. Primimouă epistolă din partea d-lui Sache Nicolau, mare proprietară în judeciulű Muscelu, în care găsimă măsura cutesării la care a ajunsă guvernulă Mavrogheni-Catargi ca să falsifice listele electorale. Spațială nu ne permite sa reproducem a fi epistola, ca se resumămă după ea faptele . Cu ocasiunea punerii in aplicare a nouei legi comunale, alegătorii din orașiul Câmpulungă alegă între consilieri pe d. Sache Nicolau. Comitatul permanente, cercetând actele alegerii, le găsesce legale, confirmă pe toți aleșii, și d. Sache Nicolau funcționazâ de atunci ca simplu consiliarú pené în ziua de 18 ale cumiurei. Cândă primi din partea d-lui primară urmatorea comunicare : «Domnule , spre îndeplinirea telegramei d-lui ministru de interne, care mi s’a comunicată in copia cu nota d-lui prefectei locale, cu data de 7 curinsce, înregistrată la No. 79, amd onore a ve comunica că d-vostre nu mai puteți a fi primitd se luați parte în desbaterile consiliului comunale, deorece ați contravenit art. 63 din legea comunală, după cum s’a constatată din lucrările primăriei.» «(Semnată) Primară, eoironu.» înainte d’a arăta că scopul acestei ilegale măsuri nu este altuia decâtă ca prefectura se pute falsifica listele electorale pentru cameră, la întocmirea cărora d. Sache Nicolau avea îngrijirea d’a face se se respecte disposițiunile legii, se dovedimu într- câteva cuvinte și violarea patentă adusă legii electorale prin ordinală ministeriale de mai susü. Art. 63 la care se refere acesta ordină conține, în aliniatură ală douilea, urmatorea disposițiune: „Orîce membru ală comunei este oprită d’a lua parte la vr’ună servină, la vr’uă strîngere de dări, la vr’uâ dare de întreprindere, sé va figura ca garantă în vr’uă întreprindere a comunei.“ Din acesta clară disposițiune oricine póte înțelege că legiuitorul n’a avută în vedere d’a opri pe alegători să nu ’și dea voturile unei persone care ară fi încă asemene categoriă, ci d’a nu lăsa pe ale să se participe în urmă la vr’uă afacere în care s’ară întâlni interesele sale cu ale comunei. D. Sache Nicolau a garantată, acum trei ani, pentr’ună frate ală séu, care a luată în întreprindere accisele comunei; prin urmare cândă s’a alesă consiliară comunale deja s’a aflată în acesta condițiune și comitatulă permaninte a confirmată de bună alegere a sea. Afară de acesta, este principială de drepții că uă lege nu pate se aibă putere retroactivă decâtă atunci cândăcașurile de retroactivitate sunt anume prevăzute în disposițiunile iei transitorii. Déja chiara daca legea comunaliară prevede nesce cașuri de retroactivitate cari s’ară pute aplica la alioiatură 2 de supt art. 63, chiară cândă legiuitorul ă ară fi avută de scopu se opréscu și pe alegotorui d’a nu alege de consiliară comunale p’ună individă care s’ară afla în condițiunile ce prevede pentru viitoră art. 63, totuși ministeriulu de interne n’are dreptul ă, după legea în vigore, se revoce pe ună consiliară comunale. In adevera, după art. 104, guvernul are facultatea d’a suspende și chiară revoca pe primari și ajutorele lor din aceste funcțiuni, dar nici acestora nu póte se le rădice mandatulă de consiliari comunali. Acesta disposițiune a legii se întemeiază pe principiul ă că, deorece guvernulă are dreptul ă sa numasca dintre aleși pe primari și ajutorele loră, póte in același timpă se’l și revoce, mai cu semn că primarii și ajutorele loră sunttă totă-d’uă-datâ și delegați al administrațiunii centrale, în unele cazuri. D. Sache Nicolauense nu era nici primară, nici ajutoră, și incompatibilitatea prevăzută de aliniatură 2, art. 63, era atinsă ’u privință’ atâtă prin neretroactivitatea legii în vigore, câtă și prin confirmarea comitatului permanente. In temeiul a cărui articlu dora șia permisă d. ministru se redice mandatar unui consilieră comunale, care, în acesta calitate, nu represintă de câtă interesele comunei, ne avândă nici oă obligațiune către puterea centrală ? Ce este acestă faptă, de nu desființarea în totale a legii comunale, făcută chiară de actualele guvernă? Cu modulă acesta, aici ună consiliară comunale nu mai póte îndeplini mandatură ce i-aă dată alegătorii, déca ună simplu ordină ministeriale séu prefectorale póte se i’la rédice, cândă nară voise’să întrebuințeze în falsificarea instituțiuniloră, cerută de ună regimă intrată pe acésta cale. Și ’n adevért, cândă demonstraramă că legea nu dă facultatea d-lui ministru d’a revoca p’ună consiliară comunale, care pate fi mobilută unui actă atâtă de arbitrară, de nu mă scapă culpabile? Da, scopulă e dintre cele mai culpabile, căci urgia guvernului a ’nceputu sĕ se napustesca asupra d-lui Sache Nicolaă atunci când o consiliul comunale a fostă chiămată să se ocupe cu întocmirea listelor electorale, la care demnulu represintante ală Câmpulungului nu voia sé fie sema de nici uâ impunere, ci numai de lege. Ca dovadit, avemu urmatórele două fapte: Ună fostă locotenentă în armată, fostă mai în urmă Intreprindetorü de furagie la ministeriulu de resbelă, in judecată cu statură pentru acesta întreprindere și actuale suptprefectă în plasa Rîurilor, a cerută înscrierea în colegiulu I pentru cameră, declarândă, fără arme a proba conformă legii, că are venitură cerută în neste proprietăți din judeciul Prahova. D. Sache Nicolau i-a cerută ca se probeze censulă cu formele prescrise de art. 18 din legea electorală, adecă cu chitanțe sau avertismente din partea împlinitorilor de dări, pe anulă încetată și cuvinte. D. primară i-a presintată, în locă de aceste acte, oă telegramă a prefectului de Prahova, prin care „afirmă că d. N. Dimitriu are venitură pretinsă de lege“. D. Sache Nicolau éuse a retușată d’a se întemeia pe uă simplă telegramă, ea se înscrie în colegială I pe on persona necunoscută de judeciă, mai semn că art. 30 din legea electorală <zice că „domiciliulă politică ală fiecărui alegetoru este în orașială sau în comuna unde își plutesce darea directă, sau unde își are proprietatea ori principalulu seu aședămentă“, are D. N. Dimitriu, admițăndu-se că proprietate în Prahova care se dea venitură suficientă, n’are nici ună aședămăntă în judeciulă Muscelu, de câtă simplulă poștă de suptprefectă, și acela numai de 3—4 luni. De cândă énse funcțiunile potă schimba domiciliulă politică? Ală douilea faptă este că tată d. primară i-a înfâțișiată uă telegramă din partea d-lui ministru, prin care se cerea ca consiliulă comunele de reședință se admiră de bani în listele electorale pe toți câți iară înscri comunele rurale. Răspunsulü d-lui Sache Nicolau la acésta comunicare a fostă că „pe câtă timpui are să lege, ordinile contrarie acestei legi, ori de unde ară veni, pentru d-ssa suntă și româna literă mórta“. Beé dérüvéditu că mobilul mesurei arbitrare luată în contra d-lui Sache Nicolau n’a fostu altula decâtă falsificarea listelor electorale. Inregistrândă și acestă faptă, prin care guvernul Mavrogheni-Catargi își pune voința mai presusa de legea electorale și legea comunale, ca se putá da în viitórele alegeri teșcherelele promise celoră cari l’au servită cu credință, remâne ca oposițiunea parlamentară se întrebe pe d. Catargi și pe colegii săi jurisconsulți cea mai ramasa din aceste legi. Astăzi camera a continuată a se ocupa cu raportulu comisiunii de anchetă parlamentară asupra situațiunii comunei Bucuresci, care fara fi intrată în fondul c cestiunii. Ședințele de ieri și de a$I—a câroră darede somn nu va scăpa de figură atențiunii cititorilor — au fostă consumate în discnsiuni prealabile și ’n citirea raportului, urmată apoi de aceaa a întâmpinării oră fostului consiliă comunale. Asceptămă se vedemü deca majoritatea adunării va aduce „printr’uă severitate justă și imparțiale, singurulă remedii de la care se mai pute accepta îndreptarea unui zou înveterată“ saudeca—printr’uă trecere pură și simplă la ordinea zilei—va spăla tate abuzurile și ilegalitățile constatate de membrii comisiunii. Péné se va vedé énsé resultatulă, credemu de datoriă a atinge doué puncte relative la aeéstá afacere. Nimeni nu póte fi judecătorulă proprielor séle fapte, când ele, comise în exercițială unei sarcine publice, sunt declarate ca rele și calcutare legii, era autorii loră „lipsiți de simțul de integritate și de respectul legalității“. Simțimentul de puture, bunacuviință și moralitatea permită ca făptuitorii să aibă facultatea d’a se apăra, déri nici de cum, déri nici vădată și puterea d’a se pronuneia, d’a decide asupra proprieloră loră abateri și necuviințe. Prin urmare biroulă, îndreptă d’a fi gelosă de cruțarea prestigiului și demnității camerei, ar fi bine se nu uite a pune aceste considerațiuni în vederea celoră anume citați, și cărora — în calitate de foști primari, adjutare sau membru al consiliului comunale din Bucuresci — li se aducă imputările cuprinse în raportulu comisiunii de anchetă. Ba chiară înșiși acei domni, în sarcina cărora cadă atâtea abuzuri și imoralități, trebuie se se abție de la votă, mărginindu-se așa numai de dreptul apărării. Altminterea, s’ară declara singuri culpabili, și — în casă de vr’uă trecere simplă la ordinea ijilei — ară confirma credința că majoritatea s’a formată chiară prin voturile dumnealore, deorece 15 —16 voturi tragă greă în ori ce cumpăna parlamentară. Ală douilea punctă, peste care nu putem trece cu vederea, privesce d’a dreptur ă pe actualele primare și consiliu comunale. Conformă spiritului vechiei nóstre legi comunale și usului consacrată în statele unde autonomia comunei e înscrisă în pactură fundamentale ală țarei, procederea cea mai regulată e urmatorea : Când mă consiliă comunale comite »basuri, ilegalități și pagube în detrimentul averii publice, și cândă aceste fapte suntă constatate ’n modă oficiale, guvernulă disolve acela consiliă și convocă pe alegétori să se pronunțe prin noul alegeri. Daca foștii membrii suntă realeși, resultă că cetățenii contribuabili le aprobă conduita și iéü solidaritatea faptelor ăloră. Déca nu suntă realeși, séudeca majoritatea celoră aleși d’astă-dată nu se compune din foștii consilieri, resultă că alegătorii le condamnă conduita, ș’atunci noulă consiliă e nu numai în dreptă, dérü și datoră să trimiță pe predecesorii săi înaintea justiției. Încă vă dată dérü, acesta e, în teoria, procederea cea mai nemerită. In casulă de faciă, guvernulă n’a disolvată fostulă consiliă imediată după constatarea abuzurilorü, înse la nouele alegeri foștii membrii n’aă mai fostă aduși pe fotoliele loră, de câtă în minimum uumerü de vre trei inși. Prin urmare — chiară cândă majoritatea n’ară adopta conclusiunile comisiunii de anchetă — se remâne bine constatată că actualele consilier în capulă căruia se află unul din membrii comisiunii care a constatată tóte nelegiuirile și pagubele causate de fostele consilier e în dreptă și datoră a urmări pe predecesorii săi, celă puțină pe cale civile, ca comuna se pute fi despăgubită de daunele causate, deca nu pe cale criminale, spre a se pedepsi cu mai multă asprime cel ce aă înfruntată morala publică ș’aă înfruntă legile în vigore. Déca énse camera va adopta conclusiunea generală a comisiunii de anchetă, atunci negreșită că ’și va fi ’mplinită datoria după cum, trebuie și ceaa ce va mai römâne de dorită va fi ca și guvernul ă se și-o facă asemenea, conformă usului de pen’acum, despre care putemă cita casulă întâmplată c’ună fostă consiliă comunală din Ploiesci, dată judecății supraculare c’a construită în regiă o spelulă comunală. late acum și conclusiunea pe care comisiunea de anchetă o propune camerei spre votare : „Adunarea, asociindu-se la conclusiunile speciale cuprinse în raportul comisiunii de anchetă, invită pe guvernă a le da urmare și a trimite în cercetarea justiției faptele relatate, pentru a se trage la răspundere atâtă membrii consiliului comunale, câtă și celelalte persone ce se voră dovedi culpabile“. Se scie câtă paradă face guvernulă, în camere și prin organele sale, despre prestigiul ă la care susține c’a răidicată țara în facia puterilor europene. Spre a ne convinge de acesta, citezi buna primire, creditulă și considerațiunea de care se bucură aginții sor din străinătate. Din nefericire, presa străină se ’nsarcineza a ’i da cele mai crude desmințiri, aretândă că, în loc d’a înălța, înjosesce acelă prestigiu, cu tote însemnatele sume ce se chlăltuiescă cu aceste agenții. Acum câte-va țile, reproduserămă cuvintele Independentei belgice care, voindă , adu, esemple despre aginții diplomației carii nu însemneza nimica, citeza pe agințil nostru și în specială pe d-l. N. Crețulescu de la Berlin. Iaté ce mai citimă a<sî și ’ntr’uă corespondință din Berlin a fóieí Le Journal de Geneve : „Agentură politică ală României de la Berlin, d-lă Cretzulescu, s’a încercată de mai multe ori, dérà în ssadarű, sĕ ’șl iealocă în corpură diplomatică. La ultimele serbări ale curții, vru sĕ se aședà în salonulu reservatu acestui corpu, énsé maiestrulu de ceremonii îlu făcu se 'nleagă că trebuia să se ducă 'n sala destinată străiniloru de distincțiune Aceste umiliri guvernulă le numesce bună-primire, credită și considerațiune pentru agenții săr și, printr’un ridiculă deducțiune, înălțare a prestigiului țărei în străinătate. D. V. Mimi, redactorele unei foi din Brăila, Lanterna Roșie, a fostă dată judecății la 1 Decembre, anulă trecută, pentru a treia ora, supt inculparea cară fi ofensată persona Domnitorelui prin presă. Ținută in arestură preventivă 4 z zile, în contra jurisprudinței înaltei curți de casațiune, care a decisă că ’n delicte de presă nu póte esiste arestă preventivă, și judecată la 13 ale curintei de curtea cu jurați, a fostă achitată.