Romanulu, august 1875 (Anul 19)

1875-08-04

ANULU ALU NOUE­ SPRE­ fIECELEA VOIELOR ȘI VEI PU­NE 0­!-«e cereri pentru Romstuia . se adre­­si* .ă la iMasinistrațiunea íjiazului. ANUNCTURI n pagi­na IV, spațiul 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit. 0 lol. A se adresa LA PARIS : la Havas, Laffite & G­nie, 8 Place de la B­ourse. LA LONDRA.: la d. Eugiene Micuții, No. 81 - A Fleet Street, London, K. G. LA VIENA , la d-ni­ Haasenstein și Voglet, Wallfischgasse 10. Scrisorile nefrancate se rorisA. 20 BANI EXEMPLARULU. Redacțiunea și Adm­ini­strațiunea Strada IMmiteî, No. 14 #SERVICIULU TELEGRAFICII ALU­I ROMANULUI.» Londra, 14 Augustă, — Times, vorbindu de rescula Herzegovinei, <zice că Engliteza nu pate face nici und pasă înainte și că cu tote că simpatiseza cu creștinii, cari simtă greutatea rapacității Turcilor­, cu tote că speranța de căință din partea gu­vernului turcă e de multă timpă perdută, totuși pacea Orientului Europei aternă în balanță multă mai multă de­câtă buna-stare a Herzegovinei, prin urmare Herzegovina trebuie s’ascepte. Viena, 15 Augustă.— Corespondința po­litică $d­e c’alaltă­ ieri a avută locă să luptă vină aprope de Jasen, ale cărei resultate însă suntă încă necunoscute. Astăzi s’au auzită lovituri de lună spre Trebinje. ^ Constantinopole, 15 Augustă, (Sorginte oficiale).—Porta a primită astăzi din partea principilor­ Serbiei și Muntenegrului asigu­­rări formale despre intențiunea lor, d’a păstra neutralitatea în afacerile Herzego­­vinei. LUNI, MARȚI, 4, 5 AUGUSTU i875. LUMINF7.\ TF Ș* VEI FI gg ABONAMENTE In Capitale: un anii 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 5 lei; In Districte!­un anii 58 lei; șese luni 29 lei; trei­ luni 15 lei; uă lună 6 lei; Francia, Italia și Anglia pe trimestru, fr. 20. Austria și Germania pe trimestru, frânei 18. A se adresa LA PARIS. U­­T."J'arras-Halle graine, une de l’Ancienne come­die 5. și la Havas, Laffite,it! C­ nne, Place de la I­onyso 8. LA VTE5IA , la d. B. G. Popovicî, Fleisch­­markt. 15. Articnlele nepublicate se verd arde. (A) Edil­i mica de sera mmmi ! Nici unui guvern ti nu s’a cresjuttî pe sine­ și mai puterică ca celă din me^ulă nopții a anului 1871. ^Mar­tid, și nici unulü n’a cutezată sĕ facă, cea­ a ce făcu elü în timpă de cinci ani. Causa?Trebuie s’o spunemă și éce-o, astă-felă cum o vedemă noi. El văd ju națiunea română culcăndu-se, după biruința de la 11 Februariu 1866, Ungă Constituțiunea ce 'și dase, și lă­­sandă ca articu­l scriși într’ânsa sé se pue singuri ln lucrare și se’i asi cure bunulă traiă. Ai carte, ai parte, zjicea vechia sistemă , spunemă câtă și cum mun­cesc! și ’ți voiă spune ce vei avear, <zice sistema cea nouă. Nu te 'ncrede în nici ună omă, n­­­­iceaă unii, căci omulă este supusă ră­­tăciriloră, și totă-d’uă-dată înclinândă prin natura lui spre despotismă, a­­dese apucă câmpii îndată ce nu este cu tăriă și necontenită condusă de opiniunea publică. Națiunea nu voi se cred­ă, fiind-că in­trase și densa în periada pirotesei;sea părea, în genere vorbindă, și mai cu semă de la 1869 încoce, c’acei pro­prietari cari aă ună locă pe care, dintr’uă causă sau alta, îl­ lasă des­chisă în voia trecătorilor­ și chiară în a­celoră cari voră voi s’arunce gunoiele.­­­ In acestă timpă, veni și avingerea Franciei care, abătându-ne firesce și mai multă, dete curagiă d-lui Catargi se devie u­ă viteză de mersulă nopții, se ocupe, în puterea Nemțului birui­­tură, locură părăsită de proprietară și se desprețuiască națiunea română care adormise și gintea latină care era rănită, îmbătată de despotismă, guver­­nul­ uita că tote națiunile au epo­­cele loră de pirotelă, și crestându c’a sea pornise cu totulă spre morte,­­o desprețui, cu același cavalerismă cu care desprețui și d. generară Florescu mai de­m­ă­ a fi pe fratele său de arme ț generală Cretzulescu, după ce s’asi­­gurase că nu ’i mai póte cere soco­­teli, și se năpusti asupră’i cu atâta furiă și nemilostivire, în­câtă sili pe mulți se cred fă că elă­ară ține multă se facá pe Români să ’și aducă a­minte și se repete,­­,în privința întregei pu­teri esecutive, vechia mașină popu­­lară, care țu­ce . Nici ună dobitocă nu este răă ca omulă fără principii, sălbatică ca o­­mulă miarinte și mărginită în inteli­­gință, și ferosă ca celă fricosă cândă se crede a totă putinte. Cunoscendă căușele cari produceau reula, noi suferirămă negreșită, déru asceptată cu răbdare se trecă pe­rioda pirotelei. Guvernulă din contra începu din ce în ce mai multă a pune fertilă arsă pe corpul­ națiunii ș’atunci, la rândulă nostru, vedende că elă grăbesce astă-feră desceptarea iei, începurămă se’i are táma reulu și totă­ d’uă-dată și metoda prin care cred­urămă că trebuie se procedă d’astă-dată ea însăși la vindecarea iei. Epoca în care ne inplinirămă a­­cestă detom­ă fiindă atunci destulă de ’ntunecosă ancă, și metoda fiindă și astăzi acea­ași, vomă repeți aci, ca introducere și lămurire, vă păr­ticică din cele ce­­ fiserămă la­ 1 iu­­lie 1873. Două­zeci de ziare, din două-cinci și cinci, ce se publică ’n țară, afirmă și dovedescă pe totă­l jiua jafurile cele mai mari și crimele cele mai cumplite. De la tribunele Adunăreloră se ră­dicară voci, cari denunțară abusurile și fură-de­legile. Toți sciă că biciulă stă fără cur­mare întinsă pe spatele ómenilor­, și că țipetele de felurite torturi s’audă pe totă taiua. Se spuse ’n gura mare, de pe tri­buna Camerei, că membrii Comunei Capitalei Jură și d. Brăiloiu dovedi, prin două acte publice și oficiale, cele mai mari abuzuri, și tóte partitele, junii și bărbații onorabili și ’nvățați din tóte profesiunile, audă, vedü, cu­­noscă și’și plecă fruntea în facia cri­­melor ă ce se comită ș’a periclelor, ce ne nconfură, ce ne sugrumă. Consciința națională este, trebuie se fiă într’ănșii, și câ să se vorbescă, căci uă asemene stare de lucruri nu mai póte dăinui. Aprobă ei actele­ guvernului în în­tru și politica mea în afară ? S’o spuie, limpede, curată și pe faclă, și se-i dea astă­felă puterea morală, a că­­reia lipsă scră toți că este ucis jetare pentru ori­­ce societate. Nu le apro­bă? S’o spuie cu liniște și pe faclă,­ și reula se va curma îndată. Nu­­ este nici uă putere omenescă care se potă resiste consciinței na­ționale, și ei sură, suntă datori se scie că ea este în cei carii vorbescă în numele dreptului. Ei sură, trebuie se scie că națiu­nea îi priveșce cu ochii plini de la­crimi, căci ei suntă sufletul­ sufle­tului iei. Metoda este simplă, ca și dreptul­. Se ’ntrunescă toți cei buni și facă cunoscută națiunii că pote compta pe dânșii în apărarea dreptului și a lega­lității. Se ’ntrunescă toți cei buni și spună puterii executive că trebuie se rein­tre pe calea legală, și ea va reintra îndată, căci scie că ânsăși bandele de pușcăriași suntă silite să se supuie la totă ce voră cere în unire băr­bații cei învățați, cei onorabili și cei avuți ai țării. Amă <asă și­­ sh­emă: nu este cu putință ca cei buni sé scuse a fară nepăsare prin greși­lele comise de alții. Nu mai este cu putință, căci ni­meni nu mai înțelege ca cei buni să privescă cu nepăsare uciderea națiu­nii, fiindă c’aă fostă într’ânsa și omeni răi. Nu mai este cu putință, căci gu­vernulă spune curată că va susține funcțiunile, ș’Austro-Ungaria spus-a și spune lămurită lumii ’ntregi că va cuceri România prin cestiunile econo­mice, și ace­a că merge cu pași ră­peși spre cea mai deplină cucerire. Gluvernulă­rise, dechlarâ că predi­cămă în pustiă și................cele ce­­ fiserămă se ’mpliniră, din nenorocire. In tóte părțile cele rele, dérü, din fe­ricire, începă în fine să se ’mplinesca și cele bune. Națiunea se descepta, chiămâ pe toți fiii iei la unire, le dere programa iei și puterea esecu­­tivă, care se credea a totă puterică, acea înfricoșiată Miafiă-nopte de care se spăiment­ă lumea, eco-o gata spre fugă încă de la prima cântare a co­coșului. Pentru ca cocoșulă ca să se cânte de trei ori, trebue să se facă lumina, și pentru ca să se facă lumina mare, trebue să ne servimă cu aceași metodă prin care isbutirămă cu to­ții să provocămă prima cântare a cocoșului. Care este acea metodă? O arătarămă âncă de la 1 Iulie 1873. Care este acea metodă? Comitatul­­partitei naționale libe­rale din Iași ne-o arăta mai de ună-ții in manifestul ă săă, resumândă-o în modulă următoră: «Asta­fela fiindă déra starea nenorocită a lucrurilor, ș’aflându-ne în facia unui re­­gimu care cu permeditare distruge forțele nóstre naționali și se silesce se desever­­șăscă aservirea țărei la străini, a unui re­­gimă care nesocotesce totul­ num­aî pen­tru a’șî proba devotamentulu protectorilorü sei din afară și care, nepăsătoră de îngri­jirea generală și de î nspăimântarea țărei, vine și declară oficialminte, in numele par­tite conservators, că va lovi cu strășnicie și va năbuși pene și inofensivele protesta­­țiunî ale națiunii, datoria tuturor o­ameni­lor­ onești, tuturorü partioților­ liberali este să se organizeze și să se grupeze supt drapelul­ partitei naționale­ liberale, ca se-și apere, prin tóte mijlocele legale, drep­turile și se protesteze neîncetata din urbt și de la sate, pentru că suntemii convinși că forța morală e tßrei legale va impune, în fine, respecta arbitrariului:» Ecé déra metoda prin care vomă triumfa, demonstrată prin cele ce vă­­d­urămă la noi de la 1848 și până la 1866; prin cele ce vedemă în Fran­cia de la 1871 și péné astă­ji; prin simptomele de viață ce saretă deja d’acum, de­și abia pornirămă spre în­trunirea și organisarea tutoră parti­­teloră într’una singură, precum și prin apelul ă ce făcu tutoră Români­­loră comitatulă partitei naționale-li­berale din Iași. Ținta întrunirii tutoră partiteloră supt drapelul­ partitei naționale-libe­rale este astăzi. Apărarea naționalității. Susținerea libertății ș­i dreptului. Restabilirea suveranității naționale prin alegeri pe deplină libere. Cum trebuie să se facă acesta lu­crare ? Mai ântâiu­ în lumina mare. Pentru ce? Fiindu­ ca nu s’ascunda de câtu cei cari violeză legile și nici­ vă­ dată cei cari le susțină. Cine trebuie s’o facă? Toți împreună și fie­care în parte și fără cea mai mică temere. Pentru ce? Fiind­î­că puterea cea adevărată este numai în colectivitate. Fiindă­că nu se potü divisa de câtd cei carii urmarescü interese personali. Fiindu­ca nu trebuie sa se tema de câtü cei cari sugrumă națiunea. Noi, luptămd pentru apărarea drep­­turilora nóstre, stabilite a pacturi fundamentale alc țarei. Lucrarea nóstra dorü trebuie s o facem, în lumina mare, spre­ a sdrobi prin acésta chiarü pe cei cari facu lucrări ce ei înșii recunoscu că tre­buie se le săverșiască în întunericulu nopții. Lucrând­ numai pentru interese generali, noi trebuie se luptămu toti pentru m­ulți. Ori­care omu va fi lovită in inte­resele séle trebuie se ftă sigurü că toți vor­ fi apărătorii sei, fiindu că a­­deverata solidaritate nu este, nu póte fi de câtu intre cei carii stau pe te­­râmulu dreptului. Suntemu revoluționari, strigă în contra nostră cei carii au intrată noptea în ministeriu și se mențimu prin puterea bandeloru de pușcăriași. Așia este, se le respundemu toți împreună, și se le dovedimu c’așia este, puindd în lucrare în lumina mare înfrățirea, iubirea, și pentru ori­care acțiune, stăruința, răbdarea, unitatea și disciplina. Ei­­ ficu că suntemă conspiratori. Se conspirămu dorü, énse în lu­mina mare. Cum ? S’o spunem­ pe faclă și tu­­turora. Se adem numat pe membrii comi­­tatelord din fie­care județe să se puie în necurmată comunicare cu concetățianii lor­, să cunosca tote suferințele și sé apere toți dreptulu fie­căruia. Se-i îndemnămd să se puie apoi în comunicare cu vecinii lord, pentru ca asta­felu ajungându se cunoscemü păsurile și voința întregei națiuni, se potă fie­care 'n parte și toți împre­ună se cunoscá voința, întregei na­țiuni și sé se puie asta­felu în posi­­țiune d’a putea să esecute cu reli­­giositate, la moment h­otărînd și n lumina mare, legalele iei cerinți. Și fiindd-că ne dechiar a rămd re­voluționari, ba ânca și conspiratori, fiindd-că denunțarămd­enși­ne guver­nului și scopulu ce urmări­mu și me­toda ce propunemd pentru­deplini­­rea scopului, se mai facemu und pas d ’nainte pe acésta cale. La ori­ ce apelu facemd guvernu­lui d’a reintra în dreptu și ’n lega­litate, el­ strigă bandelorü­sele: — Nainte, și dați pe morte. De câte ori îl­ sfătuimu se lase ura, fiindu-că ea nu produce de­câtd resbunarea și mortea, eld respunde: — Nainte Badea-Dan! Nainte, fii ai țârei, și ardeți pâné la cerd după urmă cartușid în animele fraților­ voștrii. Ei bine, noi vom­ respunde la a­cesta invocare a urei și a uciderii cu următorulă apelă ale lui Victor Hugo: „ Blândețea nu este numai blândețe, ci și dibăciă. Pentru ce să osândiți viitorul, la mărirea resthimărilor, um­flate prin lacrămi și la sinistra re­percusiune a­urejoră neuitate?, „Duceți-vă ’n păduri, ascultați re­­sunetele și gândiți-vă la resbunări; acea voce tainică și depărtată care vă respunde este ura vostră care re­vine contra vostră. „Băgați de semă, viitorulă este bună platnică, și vă va reda mânia vostră. „Uitați-vă la legănele prunciloră; nu le ’nnegriți viața ce’i asceptă. Dacá nu vă este milă de fiii celora­­l­alți, se vă fiă milă celă puțină de fiii voștrii. Potolire! potolire! Vai asculta­ ne-voiă ? “ Nu? Ei bine se punemă celă pu­țină supt ochii națiunii care ’nțelege și simple sfârșitul­ acestui capitolă al­ lui Victor Hugo. „Cei fericiți trebue să aibă dreptă nenorocire pe cei nenorociți: egois­­mul­ socială este ună începută de mormăntă; voimă să trăimă, să ne atrunimă animele și să fimă imen­­sulă genă umană. „Să mergemă 'nainte și să tragemă după noi pe cei carii remână în urmă. Prosperitatea materială nu este și fe­ricirea morală, ameținla nu este vin­decarea. S’ajutămă, se protegemă, se mărturimă greșeala publică și s’o dre­­gemă. „Totă ce suferă acasă, totă ce plânge în individă sângeră în socie­tate, nimene nu este singură, tóte fibrele unui tresaltă­mpreună și se confundă, cei mici trebue se fiă sa­crii celoră mari, și din dreptură tu­toră celoră slabi se compune datoria tutoră celoră tari.“ Reproducemd după edițiunea de di­­mineța a numărului precedinte urmă­­torele: Madrid, 9 Augustă.— Oficiale.— Guver­­nulií a decisă în principiă a procedelau o nouă redicare de 100.000 omeni, pentru a termina resbelulă câtă s’ară putea mai curânda. Oficialii superiori de artileria credu că fortereța Leo-de-Urgel nu va mai resiste de­câtu 2 aée 3 .JUe-Miranda, 9 Augustă. — Tóte satele car­­liste din luncele Alava și Trevino s’au su­pusă. Glascow, 8 Augustă. — Cu ocasiunea serbării centenarului lui O’Connell, ieri și a<Ji s’au întem­plată aci ore­cari desordinî. Poliția a intervenit­, s’au rănită mai mulți ómeni și s’au arestată vre 50. Constantinopole, 9 Augustă. — Z­iarele spună că principele Iusufi Izzedin Effendi, ființă celă mai mare ală Sultanului, va visita în curânda forterețele din insulele Arhi­pelagului. Paris, 11 Augustă. — Președintele Re­­publicei va da în curânda două prânzuri oficiale: unul și membrilor­ societății geo­grafice și altul­ marelui duce Constantin al­ Rusiei, când ii va invita și alte mai multe personagie însemnate. Se scrie din Lyon că apele Rhonului și Saonei crescuseră în ultimele 4­!® așia de multă, în­câtă amenințaă se debordeze; a­­cum înse­ră mai scăzută și se crede că periclula e înlăturată. ■ Bruxelles, 10 Augustă. — Vă ’ntrunire de’mai mulți comercianți și industriași s’a ținută aci la 6 Augustă, pentru a funda uă asociațiune, care s’aibă de scopă , a con­cura la progresul­ morală și materială ală comerciului și industriei, a’i priveghia ș’a­­păra interesele, a esprime uă opțuune co­lectivă asupra cestiunilor, ce reclamă a­­ceste interese, a provoca măsurile publice de cari­eră putea beneficia, și a se opune celor­ cari le ară putea aduce vătămare.

Next