Romanulu, august 1875 (Anul 19)
1875-08-04
ANULU ALU NOUE SPRE fIECELEA VOIELOR ȘI VEI PUNE 0!-«e cereri pentru Romstuia . se adresi* .ă la iMasinistrațiunea íjiazului. ANUNCTURI n pagina IV, spațiul 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit. 0 lol. A se adresa LA PARIS : la Havas, Laffite & Gnie, 8 Place de la Bourse. LA LONDRA.: la d. Eugiene Micuții, No. 81 - A Fleet Street, London, K. G. LA VIENA , la d-ni Haasenstein și Voglet, Wallfischgasse 10. Scrisorile nefrancate se rorisA. 20 BANI EXEMPLARULU. Redacțiunea și Administrațiunea Strada IMmiteî, No. 14 #SERVICIULU TELEGRAFICII ALUI ROMANULUI.» Londra, 14 Augustă, — Times, vorbindu de rescula Herzegovinei, <zice că Engliteza nu pate face nici und pasă înainte și că cu tote că simpatiseza cu creștinii, cari simtă greutatea rapacității Turcilor, cu tote că speranța de căință din partea guvernului turcă e de multă timpă perdută, totuși pacea Orientului Europei aternă în balanță multă mai multă decâtă buna-stare a Herzegovinei, prin urmare Herzegovina trebuie s’ascepte. Viena, 15 Augustă.— Corespondința politică $de c’alaltă ieri a avută locă să luptă vină aprope de Jasen, ale cărei resultate însă suntă încă necunoscute. Astăzi s’au auzită lovituri de lună spre Trebinje. ^ Constantinopole, 15 Augustă, (Sorginte oficiale).—Porta a primită astăzi din partea principilor Serbiei și Muntenegrului asigurări formale despre intențiunea lor, d’a păstra neutralitatea în afacerile Herzegovinei. LUNI, MARȚI, 4, 5 AUGUSTU i875. LUMINF7.\ TF Ș* VEI FI gg ABONAMENTE In Capitale: un anii 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 5 lei; In Districte!un anii 58 lei; șese luni 29 lei; trei luni 15 lei; uă lună 6 lei; Francia, Italia și Anglia pe trimestru, fr. 20. Austria și Germania pe trimestru, frânei 18. A se adresa LA PARIS. UT."J'arras-Halle graine, une de l’Ancienne comedie 5. și la Havas, Laffite,it! C nne, Place de la Ionyso 8. LA VTE5IA , la d. B. G. Popovicî, Fleischmarkt. 15. Articnlele nepublicate se verd arde. (A) Edili mica de sera mmmi ! Nici unui guvern ti nu s’a cresjuttî pe sine și mai puterică ca celă din me^ulă nopții a anului 1871. ^Martid, și nici unulü n’a cutezată sĕ facă, cea a ce făcu elü în timpă de cinci ani. Causa?Trebuie s’o spunemă și éce-o, astă-felă cum o vedemă noi. El văd ju națiunea română culcăndu-se, după biruința de la 11 Februariu 1866, Ungă Constituțiunea ce 'și dase, și lăsandă ca articul scriși într’ânsa sé se pue singuri ln lucrare și se’i asi cure bunulă traiă. Ai carte, ai parte, zjicea vechia sistemă , spunemă câtă și cum muncesc! și ’ți voiă spune ce vei avear, <zice sistema cea nouă. Nu te 'ncrede în nici ună omă, niceaă unii, căci omulă este supusă rătăciriloră, și totă-d’uă-dată înclinândă prin natura lui spre despotismă, adese apucă câmpii îndată ce nu este cu tăriă și necontenită condusă de opiniunea publică. Națiunea nu voi se credă, fiind-că intrase și densa în periada pirotesei;sea părea, în genere vorbindă, și mai cu semă de la 1869 încoce, c’acei proprietari cari aă ună locă pe care, dintr’uă causă sau alta, îl lasă deschisă în voia trecătorilor și chiară în aceloră cari voră voi s’arunce gunoiele. In acestă timpă, veni și avingerea Franciei care, abătându-ne firesce și mai multă, dete curagiă d-lui Catargi se devie uă viteză de mersulă nopții, se ocupe, în puterea Nemțului biruitură, locură părăsită de proprietară și se desprețuiască națiunea română care adormise și gintea latină care era rănită, îmbătată de despotismă, guvernul uita că tote națiunile au epocele loră de pirotelă, și crestându c’a sea pornise cu totulă spre morte,o desprețui, cu același cavalerismă cu care desprețui și d. generară Florescu mai demă a fi pe fratele său de arme ț generală Cretzulescu, după ce s’asigurase că nu ’i mai póte cere socoteli, și se năpusti asupră’i cu atâta furiă și nemilostivire, încâtă sili pe mulți se cred fă că elăară ține multă se facá pe Români să ’și aducă aminte și se repete,,în privința întregei puteri esecutive, vechia mașină populară, care țuce . Nici ună dobitocă nu este răă ca omulă fără principii, sălbatică ca omulă miarinte și mărginită în inteligință, și ferosă ca celă fricosă cândă se crede a totă putinte. Cunoscendă căușele cari produceau reula, noi suferirămă negreșită, déru asceptată cu răbdare se trecă perioda pirotelei. Guvernulă din contra începu din ce în ce mai multă a pune fertilă arsă pe corpul națiunii ș’atunci, la rândulă nostru, vedende că elă grăbesce astă-feră desceptarea iei, începurămă se’i are táma reulu și totă d’uă-dată și metoda prin care credurămă că trebuie se procedă d’astă-dată ea însăși la vindecarea iei. Epoca în care ne inplinirămă acestă detomă fiindă atunci destulă de ’ntunecosă ancă, și metoda fiindă și astăzi aceaași, vomă repeți aci, ca introducere și lămurire, vă părticică din cele ce fiserămă la 1 iulie 1873. Douăzeci de ziare, din două-cinci și cinci, ce se publică ’n țară, afirmă și dovedescă pe totăl jiua jafurile cele mai mari și crimele cele mai cumplite. De la tribunele Adunăreloră se rădicară voci, cari denunțară abusurile și fură-delegile. Toți sciă că biciulă stă fără curmare întinsă pe spatele ómenilor, și că țipetele de felurite torturi s’audă pe totă taiua. Se spuse ’n gura mare, de pe tribuna Camerei, că membrii Comunei Capitalei Jură și d. Brăiloiu dovedi, prin două acte publice și oficiale, cele mai mari abuzuri, și tóte partitele, junii și bărbații onorabili și ’nvățați din tóte profesiunile, audă, vedü, cunoscă și’și plecă fruntea în facia crimelor ă ce se comită ș’a periclelor, ce ne nconfură, ce ne sugrumă. Consciința națională este, trebuie se fiă într’ănșii, și câ să se vorbescă, căci uă asemene stare de lucruri nu mai póte dăinui. Aprobă ei actele guvernului în întru și politica mea în afară ? S’o spuie, limpede, curată și pe faclă, și se-i dea astăfelă puterea morală, a căreia lipsă scră toți că este ucis jetare pentru orice societate. Nu le aprobă? S’o spuie cu liniște și pe faclă, și reula se va curma îndată. Nu este nici uă putere omenescă care se potă resiste consciinței naționale, și ei sură, suntă datori se scie că ea este în cei carii vorbescă în numele dreptului. Ei sură, trebuie se scie că națiunea îi priveșce cu ochii plini de lacrimi, căci ei suntă sufletul sufletului iei. Metoda este simplă, ca și dreptul. Se ’ntrunescă toți cei buni și facă cunoscută națiunii că pote compta pe dânșii în apărarea dreptului și a legalității. Se ’ntrunescă toți cei buni și spună puterii executive că trebuie se reintre pe calea legală, și ea va reintra îndată, căci scie că ânsăși bandele de pușcăriași suntă silite să se supuie la totă ce voră cere în unire bărbații cei învățați, cei onorabili și cei avuți ai țării. Amă <asă și shemă: nu este cu putință ca cei buni sé scuse a fară nepăsare prin greșilele comise de alții. Nu mai este cu putință, căci nimeni nu mai înțelege ca cei buni să privescă cu nepăsare uciderea națiunii, fiindă c’aă fostă într’ânsa și omeni răi. Nu mai este cu putință, căci guvernulă spune curată că va susține funcțiunile, ș’Austro-Ungaria spus-a și spune lămurită lumii ’ntregi că va cuceri România prin cestiunile economice, și acea că merge cu pași răpeși spre cea mai deplină cucerire. Gluvernulărise, dechlarâ că predicămă în pustiă și................cele ce fiserămă se ’mpliniră, din nenorocire. In tóte părțile cele rele, dérü, din fericire, începă în fine să se ’mplinesca și cele bune. Națiunea se descepta, chiămâ pe toți fiii iei la unire, le dere programa iei și puterea esecutivă, care se credea a totă puterică, acea înfricoșiată Miafiă-nopte de care se spăimentă lumea, eco-o gata spre fugă încă de la prima cântare a cocoșului. Pentru ca cocoșulă ca să se cânte de trei ori, trebue să se facă lumina, și pentru ca să se facă lumina mare, trebue să ne servimă cu aceași metodă prin care isbutirămă cu toții să provocămă prima cântare a cocoșului. Care este acea metodă? O arătarămă âncă de la 1 Iulie 1873. Care este acea metodă? Comitatulpartitei naționale liberale din Iași ne-o arăta mai de ună-ții in manifestul ă săă, resumândă-o în modulă următoră: «Astafela fiindă déra starea nenorocită a lucrurilor, ș’aflându-ne în facia unui regimu care cu permeditare distruge forțele nóstre naționali și se silesce se deseverșăscă aservirea țărei la străini, a unui regimă care nesocotesce totul numaî pentru a’șî proba devotamentulu protectorilorü sei din afară și care, nepăsătoră de îngrijirea generală și de î nspăimântarea țărei, vine și declară oficialminte, in numele partite conservators, că va lovi cu strășnicie și va năbuși pene și inofensivele protestațiunî ale națiunii, datoria tuturor oamenilor onești, tuturorü partioților liberali este să se organizeze și să se grupeze supt drapelul partitei naționale liberale, ca se-și apere, prin tóte mijlocele legale, drepturile și se protesteze neîncetata din urbt și de la sate, pentru că suntemii convinși că forța morală e tßrei legale va impune, în fine, respecta arbitrariului:» Ecé déra metoda prin care vomă triumfa, demonstrată prin cele ce vădurămă la noi de la 1848 și până la 1866; prin cele ce vedemă în Francia de la 1871 și péné astăji; prin simptomele de viață ce saretă deja d’acum, deși abia pornirămă spre întrunirea și organisarea tutoră partiteloră într’una singură, precum și prin apelul ă ce făcu tutoră Româniloră comitatulă partitei naționale-liberale din Iași. Ținta întrunirii tutoră partiteloră supt drapelul partitei naționale-liberale este astăzi. Apărarea naționalității. Susținerea libertății și dreptului. Restabilirea suveranității naționale prin alegeri pe deplină libere. Cum trebuie să se facă acesta lucrare ? Mai ântâiu în lumina mare. Pentru ce? Fiindu ca nu s’ascunda de câtu cei cari violeză legile și nici vă dată cei cari le susțină. Cine trebuie s’o facă? Toți împreună și fiecare în parte și fără cea mai mică temere. Pentru ce? Fiindîcă puterea cea adevărată este numai în colectivitate. Fiindăcă nu se potü divisa de câtd cei carii urmarescü interese personali. Fiinduca nu trebuie sa se tema de câtü cei cari sugrumă națiunea. Noi, luptămd pentru apărarea drepturilora nóstre, stabilite a pacturi fundamentale alc țarei. Lucrarea nóstra dorü trebuie s o facem, în lumina mare, spre a sdrobi prin acésta chiarü pe cei cari facu lucrări ce ei înșii recunoscu că trebuie se le săverșiască în întunericulu nopții. Lucrând numai pentru interese generali, noi trebuie se luptămu toti pentru mulți. Oricare omu va fi lovită in interesele séle trebuie se ftă sigurü că toți vor fi apărătorii sei, fiindu că adeverata solidaritate nu este, nu póte fi de câtu intre cei carii stau pe terâmulu dreptului. Suntemu revoluționari, strigă în contra nostră cei carii au intrată noptea în ministeriu și se mențimu prin puterea bandeloru de pușcăriași. Așia este, se le respundemu toți împreună, și se le dovedimu c’așia este, puindd în lucrare în lumina mare înfrățirea, iubirea, și pentru oricare acțiune, stăruința, răbdarea, unitatea și disciplina. Ei ficu că suntemă conspiratori. Se conspirămu dorü, énse în lumina mare. Cum ? S’o spunem pe faclă și tuturora. Se adem numat pe membrii comitatelord din fiecare județe să se puie în necurmată comunicare cu concetățianii lor, să cunosca tote suferințele și sé apere toți dreptulu fiecăruia. Se-i îndemnămd să se puie apoi în comunicare cu vecinii lord, pentru ca astafelu ajungându se cunoscemü păsurile și voința întregei națiuni, se potă fiecare 'n parte și toți împreună se cunoscá voința, întregei națiuni și sé se puie astafelu în posițiune d’a putea să esecute cu religiositate, la moment hotărînd și n lumina mare, legalele iei cerinți. Și fiindd-că ne dechiar a rămd revoluționari, ba ânca și conspiratori, fiindd-că denunțarămdenșine guvernului și scopulu ce urmărimu și metoda ce propunemd pentrudeplinirea scopului, se mai facemu und pas d ’nainte pe acésta cale. La ori ce apelu facemd guvernului d’a reintra în dreptu și ’n legalitate, el strigă bandelorüsele: — Nainte, și dați pe morte. De câte ori îl sfătuimu se lase ura, fiindu-că ea nu produce decâtd resbunarea și mortea, eld respunde: — Nainte Badea-Dan! Nainte, fii ai țârei, și ardeți pâné la cerd după urmă cartușid în animele fraților voștrii. Ei bine, noi vom respunde la acesta invocare a urei și a uciderii cu următorulă apelă ale lui Victor Hugo: „ Blândețea nu este numai blândețe, ci și dibăciă. Pentru ce să osândiți viitorul, la mărirea resthimărilor, umflate prin lacrămi și la sinistra repercusiune aurejoră neuitate?, „Duceți-vă ’n păduri, ascultați resunetele și gândiți-vă la resbunări; acea voce tainică și depărtată care vă respunde este ura vostră care revine contra vostră. „Băgați de semă, viitorulă este bună platnică, și vă va reda mânia vostră. „Uitați-vă la legănele prunciloră; nu le ’nnegriți viața ce’i asceptă. Dacá nu vă este milă de fiii celoralalți, se vă fiă milă celă puțină de fiii voștrii. Potolire! potolire! Vai asculta ne-voiă ? “ Nu? Ei bine se punemă celă puțină supt ochii națiunii care ’nțelege și simple sfârșitul acestui capitolă al lui Victor Hugo. „Cei fericiți trebue să aibă dreptă nenorocire pe cei nenorociți: egoismul socială este ună începută de mormăntă; voimă să trăimă, să ne atrunimă animele și să fimă imensulă genă umană. „Să mergemă 'nainte și să tragemă după noi pe cei carii remână în urmă. Prosperitatea materială nu este și fericirea morală, ameținla nu este vindecarea. S’ajutămă, se protegemă, se mărturimă greșeala publică și s’o dregemă. „Totă ce suferă acasă, totă ce plânge în individă sângeră în societate, nimene nu este singură, tóte fibrele unui tresaltămpreună și se confundă, cei mici trebue se fiă sacrii celoră mari, și din dreptură tutoră celoră slabi se compune datoria tutoră celoră tari.“ Reproducemd după edițiunea de dimineța a numărului precedinte următorele: Madrid, 9 Augustă.— Oficiale.— Guvernulií a decisă în principiă a procedelau o nouă redicare de 100.000 omeni, pentru a termina resbelulă câtă s’ară putea mai curânda. Oficialii superiori de artileria credu că fortereța Leo-de-Urgel nu va mai resiste decâtu 2 aée 3 .JUe-Miranda, 9 Augustă. — Tóte satele carliste din luncele Alava și Trevino s’au supusă. Glascow, 8 Augustă. — Cu ocasiunea serbării centenarului lui O’Connell, ieri și a<Ji s’au întemplată aci orecari desordinî. Poliția a intervenit, s’au rănită mai mulți ómeni și s’au arestată vre 50. Constantinopole, 9 Augustă. — Ziarele spună că principele Iusufi Izzedin Effendi, ființă celă mai mare ală Sultanului, va visita în curânda forterețele din insulele Arhipelagului. Paris, 11 Augustă. — Președintele Republicei va da în curânda două prânzuri oficiale: unul și membrilor societății geografice și altul marelui duce Constantin al Rusiei, când ii va invita și alte mai multe personagie însemnate. Se scrie din Lyon că apele Rhonului și Saonei crescuseră în ultimele 4!® așia de multă, încâtă amenințaă se debordeze; acum înseră mai scăzută și se crede că periclula e înlăturată. ■ Bruxelles, 10 Augustă. — Vă ’ntrunire de’mai mulți comercianți și industriași s’a ținută aci la 6 Augustă, pentru a funda uă asociațiune, care s’aibă de scopă , a concura la progresul morală și materială ală comerciului și industriei, a’i priveghia ș’apăra interesele, a esprime uă opțuune colectivă asupra cestiunilor, ce reclamă aceste interese, a provoca măsurile publice de carieră putea beneficia, și a se opune celor cari le ară putea aduce vătămare.