Romanulu, septembrie 1876 (Anul 20)

1876-09-12

ANULU ALU PQRE­ pECELEA Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 VOIESCE ȘI VEI PUTEA ANONOIURI Linia de 30 litere petitii, pagina IV,— 40 bani. Deta — — — — pagi­na III, 2 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului, LA PARIS, la Havas, Laffite & C­une, 8, Place de la Bourse LA LONDON, la d. Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. A YIENA, la d-nil Haasenstein ți Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARUL R­OMANULU (A) Edițiunea de sera MS DUMINECA, 12 SEPTEMBRE 1876 LUMINEAZA-TE ȘI YEIFI A­B­O­N~A­MEN­TEI In capitală, unu anul 48 lei;­­eae lan! 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. In districte: unu anui 54 lei; șeae luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă lună 5 lei. Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: îi­ k. ac*viinistrațiunea Siarului. LA PARIS, la d-nil Darraa-Hallegrain 5, rued« l’ancienne comedie, si Havas, Laf­­fite & C-nie, 8, Place ae la Bouri« LA YIENA, la d. B. G.Popovicl, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate te refueă. 20 BANI ESEMPLARUL Up SERVICIULU TELEGRAFICU ALU­I ROMANULUI*. Viena, 22 Septembre.— Corespondința politică scrie : întemeiați pe informațiuni autentic­e, suntem­ în posițiune d’a anuncia că înțe­legerea marelor­ puteri în afacerea mijlo­cirii s’a stabilită pe baza propunerilor­ Angliei; prin urmare acțiunea diplomatică în scopul­ restabilirii păcea sa va deschide la Constantinopole Zilele acestea. Afară d’acestă stare de lucruri, se mă­­rescă și silințele îndreptate asupra restabi­lirea armistițiului. Am­basadorele Austriei la Constantinopole, d. comite Zichy, a pri­mită ordinul­ d’a lucra într’ună modă grabnică pe lângă Portă în acestă sensă BUCU­M, a RAPCIW. Nu putem­ lăsa să treca fără luare aminte scirile telegrafice de cea mai are însemnătate ce ne sosescu des­pre mijlocirea puterilor­ în privir­ea încheierel păcei. Daca condițiunile programei an­­glo-ruse, comunicate nouă ieri după Gazetta de Colonia, simtă esacte,—și amă avea cuvântă a­ le crede esacte,— apoi acesta pace n’ar­ fi nimică mai puțină de­câtă uă adevărată revo­­luțiune în Turcia de Europa, și ună pasă uriașă spre suprimarea deplină a dominațiunii musulmane dincóle de Bosfor. In adevără, remânerea Serbiei și Muntenegrului în statu quo ante bel­lum, este cea mai ușiară din condi­­țiunile de pace ce sară impune Tur­­, instituiri de administra­ți­uni au­tonome în Bosnia, în Herzegovina și în Bulgaria, ar­ fi partea cea mai grea pentru Turcia a acestor­ con­­dițiuni. A se constitui aceste pro­vincie, pe baza unoră administra­­țiuni autonome, ară fi a le crea­tă posițiune astăzi m­ asia depărtată de posițiunea însăși Serbiei, și mâne de bună semn pe deplină indepen­dentă, ceea ce echivaleza cu supri­marea dominațiunii otomane în Eu­ropa. Negreșită cândă sară apro­pia acelă momentă, independința ab­solută a tutoră naționalităților­ din peninsula balcanică ară fi ună faptă neînlăturabilă, și amenințătorea ces­­tiune orientală s-ară afla resolvată. Că este forte posibilă ca Rusia se­­ formulată condițiunile de pace astă­felă cum ni­ se transmită după Gazetta de Colonia, nu mai încape nici uă îndouială; și noi credemă că astăzi, cândă s’a produsă în Engli­­tera ună revirimentă atâtă de de­plină în privirea Turciei, cândă ân­­săși acesta mare amică a Turciei, u­nde acum a intra în mișcarea de resolvere a cestiunii­­ Orientului prin emanciparea și constituirea naționa­­lităților­ din peninsula balcanică, noi credemă, sh­emă, că e fórte pro­babilă ca chiară Engliteza se fi for­mulată condițiunile de pace astă­­felă cum ni­ se comunică. tJntrebarea este acum, primi-va Treia aceste condițiuni? De bună-voie negreșită că nu, dară părăsită precum este de aliații iei de odiniora, simțindă câtă de greă apasă asupră’l impunerea Europei întregi, credemă că va fi nevoită să le primescă. Altă­ felă sar­e spune a vedea de îndată scularea generală asupră’­­a tutoră naționalitățiloră de supt dominațiunea iei stă în legă­turi de ori-ce natură cu densa, miș­care ajutată de astă-dată de sprijinulă chiară armată la trebuință ală Euro­pei întregi, seă celă mai puțină ală Rusiei și Englitezei. Și Turcii nu ’și potă face ilusiune; el n’ară fi de­locă în stare să resiste unei asemeni mișcări, și s’ară vedea răpede sdro­­biți și aruncați peste Bosfor. De acea­a ni­ se pare că chiară daca condițiunile păcei, după programa anglo-rusă, ară fi astă­feră cum ni­se comunică, Turcia se va primi și pacea se va încheia. Nu se va încheia pate pentru lungă timpă, nu pentru a mai cruța asta multe jile marelui bolnavă, ci pentru a face sfirșitulă mai puțină spăimântătură, pentru a pregăti oă ultimă sguduire mai pu­țină mare. Deca éase Turcia nu va voi a se supune condițiunilor­ de pace, —cee­a ce, încă vă­ dată, nu ni se pare po­sibilă — atunci acesta va fi ultima sea nebunie: resbelulă va trebui nea­părată se ia proporțiuni mult­ mai mari; nimeni nu se va mai găsi in­teresată a păstra neutralitatea; din contra, fie­care din statele ce încon­­jura Turcia se va afla interesată a avea partea sea din acesta mare descompunere, și atunci toți căjândă asupră’i cu tóte puterile loră, lupta nu’I va mai fi de­câtă un sângerosá agonie. Prin urmare din două una, Suă Turcia se supune la tóte con­dițiunile de pace ce i-se voră­pune, și atunci se face ună pasă uriașă spre resolverea cestiunii Orientului, mai amănându-se cu câtă­va timpă ultima lovitură. Saă Turcia nu prim­esce condițiu­nile păcei, urmeza resbelulă, se în­tinde, se declară din mai multe părți, ia proporțiuni îngrozitóre și Turcia se sfirșiasce într’uă cumplită vărsare de sânge. Rolul­ României în asemeni eve­­niminte n’ară putea neapărată se fie pasivă; interesele iei vitale i­ară comanda roială celă mai activă po­sibilă. Publică infl­ial la vale uă dare de somn despre modula In care a pro­cedată poliția spre a descoperi pe furii cutezători ce au spartă și prădată comptuarulă d-lui Fardii. Cu acesta ocasiune sperămă că publicul­ va face oă comparațiune intre poliția actuală, ce nu costă mai nimică pe­stată din paragra­­ful­ fondurilor­ secrete, și poliția regimului trecută, care costa pe fie­­care lună din fondurile secrete nu­mai câte șapte optă și zece mii de lei, după cum noi înși­ ne­arnă con­statată din scriptele ministeriului de interne. Se se compare descoperirea furi­­lor­ din afacerea Fardhi cu nedesco­­perirea furiloră din spargerea iden­tică comisă în comptuarul­ d-lui Marmaroș, acum mnă­ană. Și pe atunci onorabilii prefecți ai poliției puneau în buzunară până la 11 mii lei pe lună, fără a da nici uă semă de în­trebuințarea loră, pe cândă d. pro­iectă Pache Protopopescu a justifi­cată la ministerial­ de interne în­trebuințarea ori­cărei sume câtă de mici din fondurile secrete. Dară alta era misiunea poliției supt regimul­ trecută, și alta este misiunea iei supt guvernulă actuală. Pe atunci poliția nu se ocupa de câtă de-a urmări, de-a persecuta, de-a maltrata, de a arunca terórea între cetățenii onorabili, cari nu consim­­ți să să se mînjască în vr’uă compli­citate cu acelă regim­ă; în acestă scapă poliția, departe de-a urmări pe făcătorii-de-rele, se asocia cu dânșii și chiară îi subvenționa. Astăzi cândă poliția și-a luată de singură misiune a apăra societatea de facătorii-de-rele și­ a înlătura pe câtă este prin putință faptele lor­, trebuie se dea mereu peste relațiu­­nile foștilor­ agenți de poliție cu facătorii-de-rele. Astă­felă în urmă­rirea furilor de la comptuarul­ Farchi, a dată peste relați­unile dintre ves­­titulă sub-comisară Constantinescu, — celă mai rea din sbirii de la co­­lorea de Negru, astăzi girantă ală onorabilului organă ale „marelui par­tidă conservatorii,“ —• cu unulă din hoți. Onorabilulă girantă s’a lăudată elă ânsuși că a jucată bileardă în cafeneua de la otelulă Atena cu a­­celă h­oță. Felicitândă pe nobilulă ,iară de relațiunile amicale ale girantului stă cu furii prin spargere, constatămă că de acea­a nu s’aă descoperita a­­nulă trecută furii de la comptuarul­ Marmaroș, fiindă-că pe atunci agenții polițienesc­, în loc­ de-a pune mâna pe hoți, jucau cu dânșii bileardă prin cafenele și -i ocrotină. Acei­ași agenți, astăzi destituiți, urmeză celă mai puțină de-a ocroti pe hoți, daca nu chiară a fi complicii soră: în adevară, prefectură poliției ai­ândă că onorabilulă girantă ală onorabilului <fiară timpulu s’a lău­dată că elă a jucată bileardă cu unulă din furii de la Farchi, i-a oferită că primă însemnată se i’să descopere; dar onorabilulă girantă a refulată. Care putea óre se fie mobilulă acestui re­­fusă ? Negreșită m­ă devotamentă fără margine către acelă hoță, saă profitură pecuniară din aceste rela­­țiuni. In ambele cozuri felicitămă pe no­bilulă organă ală , marelui partidă conservatoră* de cuvintele seriose ce are de-a arunca defăimarea asu­pra poliției guvernului actuală, ru­­gămă în acelașă timpă pe juzii in­structori ce se ocupă de spargerea de la Farchi a stabili bine starea rela­­țiunilor­ dintre girantulă nobilului organă cu hoții, și de căușele pen­tru cari (fisură girantă n’a voită a descoperi pe partenariulă sau de bi­leardă. Schimbarea văzută și simțită a pur­tării poliției faciă cu cetățenii și cu interesele lor­, este negreșită ună obiectă de recunoscință publică că­tre d. Pache Protopopescu, care, în scurtulă timpă ală funcționării sale ca prefectă, a realizată acesta schim­bare. Astăzi cândă după uă funcționare de mai multe luni, fórte pagubitore pentru interesele d-sele personale, d. Pache Protopopescu și-a reluată la­­boriasele d-sele lucrări de advocată și de bună cetațiană, primesc o uă strîngere de mână de mulțămire de la toți aceia cari l’aă văzută la lu­cru și să sclută să’lă aprecieze. Reproducemă după edițiunea de dimineța a numărului precedinte ur­m­­ătarele : Petersbourg, 20 Septembre.—Scriea des­pre proclamarea principelui Milan ca rege ală Serbilor, a produso­uă impresiune de­favorabile în cercurile diplomatice d’aici. ț­iarele o combate Journal de St. Peters­bourg găsesce că acestă proclamare nu e nici de­cum făcută la timpă. Gelos vede în ea începutulă dictaturei militare, care nu pote fi folositóre de­câtă Porții. Constantinopole, 20 Septembre. — Uă i­­rade imperială dispune ca armistițiulă se începă de la cea din urmă Vineri, pentru ca se înlesnescă negoțierile de pace. Belgrad, 20 Septembre. — Cu totă ar­mistițiulă Turcii au atacată a­ l­altă­ieri trupele de la Alexinatz, elerii a fost­ res­pinși. Gent­rarele Cernateff a telegrafiată principelui că ’n asemenea condițiuni nu se póte îngagia se păstreze armistițiul, cu strictețe. S­O­IR­I MAI NOUL Londra, 20 Septembre. — Faia o­­ficială Gazette publică, într’ună su­plimentă, raportată d-lui Baring, se­cretară la ambasada Angliei, rela­tivă la cruzimele din Bulgaria. Acestă actă voluminosă descrie în­ceperea și m­ersul­ insurecțiunei bul­gare și specifică tote cruji­aile să­vârșite. După descrierea d-lui Baring, văr­­sarea de sânge de la Batak, unde au fost­ uciși și măcelăriți peste 5000 omeni, întrece tote atrocitățile cu­noscute. D. Baring stăruiesce a se pedepsi Mohamed-aga și Achmet-aga ca au­tori ai măcelului de la Batak pentru care guvernul­ le-a oferită decorați­­unea Medjidie. D. Baring constată că 12,000 de cbreștini au fost­ uciși și 58 sate incendiate. Turci au fost­ omorîți numai 200. In fine­d. Baring termină jicândă că insurecțiunea a fostă potolită în­tr’ună modă sălbatecă ne­mai auzită, de­ore­ce pentru ună vinovată a­ suferită 50 indivizi nevinovați. CORES PONDINȚA PARTICULARA a ROMANULUI. Sibiü, 21 Septembre, 1876. Venirea la Sibiu a împăratului Austriei și marele principe al­ Tran­silvaniei a fostă pe neașteptate. Nici chiară fiarele oficiale și ofi­­ciase din Pesta și Viena n’au fost­ încunoșciințate despre acesta călă­tori­e. Două­zeci și cinci ani bogați în suferințe și apăsări naționale s’au strecurată în negra vecinic­ă de cândă împăratulă n’a mai cercetată Tran­silvania. D’atunci și pân’astăiii poporulă ro­mână din Transilvania, c’uă mică întrerupere dintre anii 1862—1866, geme supt cele mai neîndurate sis­teme de sclaviă națională. Absolutismulă nemțescă a dispă­rută, ca se răsară pe ruinele lui ună absolutismă și uă stare escepțională ungurescǎ. In facia acestoră dureróse și în­­duratóre stări de lucruri, poporală română, îmbrăcată în haine de jale pentru perderea autonomiei țărei sale, pentru sugrumarea limbei sale din afacerile publice și în sfirșită pen­tru ștergerea numelui seă de Ro­­mână, a privită cu întristare la fes­tivitățile din Sibiă. Insocindu’mi dorit condeiule cu vo­cea sugrumată a compatrioților­ mei, nu mă voi­ ocupa cu descrierea fes­­tivităților­, ci voiă constata numai că venirea d-loră Ionă Braziang*J Eu­­geniă Stătescu, însoriți­ă de oficia rusă Cotruță în mijloculă nostru ne-a aliniată pentru momentă tóte dure­rile ș’a mai reîmprospătată în ani­­mele nóstre speranța într’ună vii­tor ă mai ferice. La 10 ale cuvintei, cetățenii ro­mâni din Sibiu salutară cu bucuriă și cu iubire pe înalții dspeți din Ro­mânia liberă. Pre Sanția sea Mitropolitulă Ro­­mâniloră le-a pusă la disposițiune reședința sea. A doua zi dimineța miniștrii ro­mâni au fostă mai ântâiă felicitați de prefectură districtului Sibiu, a­­poi de membrii municipalității și în fine de membrii societății liniei fe­rate ce este proiectată a se împre­una cu linia română pe la Turnulă­­roșu. La 12­ ore din zi, miniștrii ro­mâni au fost­ primiți la audiență la împăratură, pe care l’aă felicitată în numele Statului și ală Domnului Ro­mânilor ă. In aceași zi la 6 ore au asistată la mésa de gală a împăratului, unde după prânjă, între orele 9 —10 sera, asemene­a, asistată la conductură de torțe arangiată în onorea monar­­h­ului. A treia zi, miniștrii României au dată visite d-soră Wenkheim, minis­tru pe lângă persona monarh­ului, g­herarelul Mendel, adjutantele îm­păratului, și mareșalelui Ringelsheim, comandantele militară în Transilva­nia. Demnitarii Austriei âncă în aceași ji­lă întorsă visita fiă­care la rân­­dul ă său miniștrilor­ români. Totă In acesta ji Pre Santia sea părintele Mitropolită a dată aseme­nea uă mesa de gală în onorea os­­pețiloru din România liberă. La prânză au participată 26 per­­sone, între cari erau episcopii și alți onorațiori români, cari din Întâm­plare să aflaă în Sibiu. La 8 ore sera, miniștrii români au fost­ primiți de împăratură pentru a-și lua concedii f­ără a patra zi la 4 ore diminăța­ră plecată spre Bu­­cureșci, lnsocu­l fundă până la gară de mai multe persone distinse. D. Ion Brătianu iată timpulă de care a putută dispune l’a petrecută In mijlocul Românilor­, pe cari partea i-a favorisată ca să fie în Libiă, con­­vorbindă mai cu sema despre aface­rile nóstre sociale. Cetățenii români din Libiă,împreu­nă cu toți acei demnitari austriaci cari au convenită cu înalții ospeți Români, aă rămasă încântați de afa­bilitatea d-lui Ion Brătianu. Nu mai puțină impresiune a fă­cută asupra Româniloră și viaiță in­teresă care s’a manifestată de astă­­dată împăratulă în privința nóstru. In convorbirile avute cu prelații români, revenia cu predilecțiune asu­pra relațiunilor­ nóstre, a apăsată de nenumărate ori propășirea Români­lor­ și a lăudată în termeni măgu­litori desteritatea militară a solda­tului română.

Next