Romanulu, septembrie 1876 (Anul 20)
1876-09-12
ANULU ALU PQRE pECELEA Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 VOIESCE ȘI VEI PUTEA ANONOIURI Linia de 30 litere petitii, pagina IV,— 40 bani. Deta — — — — pagina III, 2 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului, LA PARIS, la Havas, Laffite & Cune, 8, Place de la Bourse LA LONDON, la d. Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. A YIENA, la d-nil Haasenstein ți Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARUL ROMANULU (A) Edițiunea de sera MS DUMINECA, 12 SEPTEMBRE 1876 LUMINEAZA-TE ȘI YEIFI ABON~AMENTEI In capitală, unu anul 48 lei;eae lan! 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. In districte: unu anui 54 lei; șeae luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă lună 5 lei. Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: îi k. ac*viinistrațiunea Siarului. LA PARIS, la d-nil Darraa-Hallegrain 5, rued« l’ancienne comedie, si Havas, Laffite & C-nie, 8, Place ae la Bouri« LA YIENA, la d. B. G.Popovicl, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate te refueă. 20 BANI ESEMPLARUL Up SERVICIULU TELEGRAFICU ALUI ROMANULUI*. Viena, 22 Septembre.— Corespondința politică scrie : întemeiați pe informațiuni autentice, suntem în posițiune d’a anuncia că înțelegerea marelor puteri în afacerea mijlocirii s’a stabilită pe baza propunerilor Angliei; prin urmare acțiunea diplomatică în scopul restabilirii păcea sa va deschide la Constantinopole Zilele acestea. Afară d’acestă stare de lucruri, se mărescă și silințele îndreptate asupra restabilirea armistițiului. Ambasadorele Austriei la Constantinopole, d. comite Zichy, a primită ordinul d’a lucra într’ună modă grabnică pe lângă Portă în acestă sensă BUCUM, a RAPCIW. Nu putem lăsa să treca fără luare aminte scirile telegrafice de cea mai are însemnătate ce ne sosescu despre mijlocirea puterilor în privirea încheierel păcei. Daca condițiunile programei anglo-ruse, comunicate nouă ieri după Gazetta de Colonia, simtă esacte,—și amă avea cuvântă a le crede esacte,— apoi acesta pace n’ar fi nimică mai puțină decâtă uă adevărată revoluțiune în Turcia de Europa, și ună pasă uriașă spre suprimarea deplină a dominațiunii musulmane dincóle de Bosfor. In adevără, remânerea Serbiei și Muntenegrului în statu quo ante bellum, este cea mai ușiară din condițiunile de pace ce sară impune Tur, instituiri de administrațiuni autonome în Bosnia, în Herzegovina și în Bulgaria, ar fi partea cea mai grea pentru Turcia a acestor condițiuni. A se constitui aceste provincie, pe baza unoră administrațiuni autonome, ară fi a le creată posițiune astăzi m asia depărtată de posițiunea însăși Serbiei, și mâne de bună semn pe deplină independentă, ceea ce echivaleza cu suprimarea dominațiunii otomane în Europa. Negreșită cândă sară apropia acelă momentă, independința absolută a tutoră naționalităților din peninsula balcanică ară fi ună faptă neînlăturabilă, și amenințătorea cestiune orientală s-ară afla resolvată. Că este forte posibilă ca Rusia se formulată condițiunile de pace astăfelă cum ni se transmită după Gazetta de Colonia, nu mai încape nici uă îndouială; și noi credemă că astăzi, cândă s’a produsă în Englitera ună revirimentă atâtă de deplină în privirea Turciei, cândă ânsăși acesta mare amică a Turciei, unde acum a intra în mișcarea de resolvere a cestiunii Orientului prin emanciparea și constituirea naționalităților din peninsula balcanică, noi credemă, shemă, că e fórte probabilă ca chiară Engliteza se fi formulată condițiunile de pace astăfelă cum ni se comunică. tJntrebarea este acum, primi-va Treia aceste condițiuni? De bună-voie negreșită că nu, dară părăsită precum este de aliații iei de odiniora, simțindă câtă de greă apasă asupră’l impunerea Europei întregi, credemă că va fi nevoită să le primescă. Altă felă sare spune a vedea de îndată scularea generală asupră’a tutoră naționalitățiloră de supt dominațiunea iei stă în legături de ori-ce natură cu densa, mișcare ajutată de astă-dată de sprijinulă chiară armată la trebuință ală Europei întregi, seă celă mai puțină ală Rusiei și Englitezei. Și Turcii nu ’și potă face ilusiune; el n’ară fi delocă în stare să resiste unei asemeni mișcări, și s’ară vedea răpede sdrobiți și aruncați peste Bosfor. De aceaa ni se pare că chiară daca condițiunile păcei, după programa anglo-rusă, ară fi astăferă cum nise comunică, Turcia se va primi și pacea se va încheia. Nu se va încheia pate pentru lungă timpă, nu pentru a mai cruța asta multe jile marelui bolnavă, ci pentru a face sfirșitulă mai puțină spăimântătură, pentru a pregăti oă ultimă sguduire mai puțină mare. Deca éase Turcia nu va voi a se supune condițiunilor de pace, —ceea ce, încă vă dată, nu ni se pare posibilă — atunci acesta va fi ultima sea nebunie: resbelulă va trebui neapărată se ia proporțiuni mult mai mari; nimeni nu se va mai găsi interesată a păstra neutralitatea; din contra, fiecare din statele ce înconjura Turcia se va afla interesată a avea partea sea din acesta mare descompunere, și atunci toți căjândă asupră’i cu tóte puterile loră, lupta nu’I va mai fi decâtă un sângerosá agonie. Prin urmare din două una, Suă Turcia se supune la tóte condițiunile de pace ce i-se vorăpune, și atunci se face ună pasă uriașă spre resolverea cestiunii Orientului, mai amănându-se cu câtăva timpă ultima lovitură. Saă Turcia nu primesce condițiunile păcei, urmeza resbelulă, se întinde, se declară din mai multe părți, ia proporțiuni îngrozitóre și Turcia se sfirșiasce într’uă cumplită vărsare de sânge. Rolul României în asemeni eveniminte n’ară putea neapărată se fie pasivă; interesele iei vitale iară comanda roială celă mai activă posibilă. Publică inflial la vale uă dare de somn despre modula In care a procedată poliția spre a descoperi pe furii cutezători ce au spartă și prădată comptuarulă d-lui Fardii. Cu acesta ocasiune sperămă că publicul va face oă comparațiune intre poliția actuală, ce nu costă mai nimică pestată din paragraful fondurilor secrete, și poliția regimului trecută, care costa pe fiecare lună din fondurile secrete numai câte șapte optă și zece mii de lei, după cum noi înși nearnă constatată din scriptele ministeriului de interne. Se se compare descoperirea furilor din afacerea Fardhi cu nedescoperirea furiloră din spargerea identică comisă în comptuarul d-lui Marmaroș, acum mnăană. Și pe atunci onorabilii prefecți ai poliției puneau în buzunară până la 11 mii lei pe lună, fără a da nici uă semă de întrebuințarea loră, pe cândă d. proiectă Pache Protopopescu a justificată la ministerial de interne întrebuințarea oricărei sume câtă de mici din fondurile secrete. Dară alta era misiunea poliției supt regimul trecută, și alta este misiunea iei supt guvernulă actuală. Pe atunci poliția nu se ocupa de câtă de-a urmări, de-a persecuta, de-a maltrata, de a arunca terórea între cetățenii onorabili, cari nu consimți să să se mînjască în vr’uă complicitate cu acelă regimă; în acestă scapă poliția, departe de-a urmări pe făcătorii-de-rele, se asocia cu dânșii și chiară îi subvenționa. Astăzi cândă poliția și-a luată de singură misiune a apăra societatea de facătorii-de-rele și a înlătura pe câtă este prin putință faptele lor, trebuie se dea mereu peste relațiunile foștilor agenți de poliție cu facătorii-de-rele. Astăfelă în urmărirea furilor de la comptuarul Farchi, a dată peste relațiunile dintre vestitulă sub-comisară Constantinescu, — celă mai rea din sbirii de la colorea de Negru, astăzi girantă ală onorabilului organă ale „marelui partidă conservatorii,“ —• cu unulă din hoți. Onorabilulă girantă s’a lăudată elă ânsuși că a jucată bileardă în cafeneua de la otelulă Atena cu acelă hoță. Felicitândă pe nobilulă ,iară de relațiunile amicale ale girantului stă cu furii prin spargere, constatămă că de aceaa nu s’aă descoperita anulă trecută furii de la comptuarul Marmaroș, fiindă-că pe atunci agenții polițienesc, în loc de-a pune mâna pe hoți, jucau cu dânșii bileardă prin cafenele și -i ocrotină. Aceiași agenți, astăzi destituiți, urmeză celă mai puțină de-a ocroti pe hoți, daca nu chiară a fi complicii soră: în adevară, prefectură poliției aiândă că onorabilulă girantă ală onorabilului <fiară timpulu s’a lăudată că elă a jucată bileardă cu unulă din furii de la Farchi, i-a oferită că primă însemnată se i’să descopere; dar onorabilulă girantă a refulată. Care putea óre se fie mobilulă acestui refusă ? Negreșită mă devotamentă fără margine către acelă hoță, saă profitură pecuniară din aceste relațiuni. In ambele cozuri felicitămă pe nobilulă organă ală , marelui partidă conservatoră* de cuvintele seriose ce are de-a arunca defăimarea asupra poliției guvernului actuală, rugămă în acelașă timpă pe juzii instructori ce se ocupă de spargerea de la Farchi a stabili bine starea relațiunilor dintre girantulă nobilului organă cu hoții, și de căușele pentru cari (fisură girantă n’a voită a descoperi pe partenariulă sau de bileardă. Schimbarea văzută și simțită a purtării poliției faciă cu cetățenii și cu interesele lor, este negreșită ună obiectă de recunoscință publică către d. Pache Protopopescu, care, în scurtulă timpă ală funcționării sale ca prefectă, a realizată acesta schimbare. Astăzi cândă după uă funcționare de mai multe luni, fórte pagubitore pentru interesele d-sele personale, d. Pache Protopopescu și-a reluată laboriasele d-sele lucrări de advocată și de bună cetațiană, primesc o uă strîngere de mână de mulțămire de la toți aceia cari l’aă văzută la lucru și să sclută să’lă aprecieze. Reproducemă după edițiunea de dimineța a numărului precedinte următarele : Petersbourg, 20 Septembre.—Scriea despre proclamarea principelui Milan ca rege ală Serbilor, a produsouă impresiune defavorabile în cercurile diplomatice d’aici. țiarele o combate Journal de St. Petersbourg găsesce că acestă proclamare nu e nici decum făcută la timpă. Gelos vede în ea începutulă dictaturei militare, care nu pote fi folositóre decâtă Porții. Constantinopole, 20 Septembre. — Uă irade imperială dispune ca armistițiulă se începă de la cea din urmă Vineri, pentru ca se înlesnescă negoțierile de pace. Belgrad, 20 Septembre. — Cu totă armistițiulă Turcii au atacată a laltăieri trupele de la Alexinatz, elerii a fost respinși. Gentrarele Cernateff a telegrafiată principelui că ’n asemenea condițiuni nu se póte îngagia se păstreze armistițiul, cu strictețe. SOIRI MAI NOUL Londra, 20 Septembre. — Faia oficială Gazette publică, într’ună suplimentă, raportată d-lui Baring, secretară la ambasada Angliei, relativă la cruzimele din Bulgaria. Acestă actă voluminosă descrie începerea și mersul insurecțiunei bulgare și specifică tote crujiaile săvârșite. După descrierea d-lui Baring, vărsarea de sânge de la Batak, unde au fost uciși și măcelăriți peste 5000 omeni, întrece tote atrocitățile cunoscute. D. Baring stăruiesce a se pedepsi Mohamed-aga și Achmet-aga ca autori ai măcelului de la Batak pentru care guvernul le-a oferită decorațiunea Medjidie. D. Baring constată că 12,000 de cbreștini au fost uciși și 58 sate incendiate. Turci au fost omorîți numai 200. In fined. Baring termină jicândă că insurecțiunea a fostă potolită într’ună modă sălbatecă nemai auzită, deorece pentru ună vinovată a suferită 50 indivizi nevinovați. CORES PONDINȚA PARTICULARA a ROMANULUI. Sibiü, 21 Septembre, 1876. Venirea la Sibiu a împăratului Austriei și marele principe al Transilvaniei a fostă pe neașteptate. Nici chiară fiarele oficiale și oficiase din Pesta și Viena n’au fost încunoșciințate despre acesta călătorie. Douăzeci și cinci ani bogați în suferințe și apăsări naționale s’au strecurată în negra vecinică de cândă împăratulă n’a mai cercetată Transilvania. D’atunci și pân’astăiii poporulă română din Transilvania, c’uă mică întrerupere dintre anii 1862—1866, geme supt cele mai neîndurate sisteme de sclaviă națională. Absolutismulă nemțescă a dispărută, ca se răsară pe ruinele lui ună absolutismă și uă stare escepțională ungurescǎ. In facia acestoră dureróse și înduratóre stări de lucruri, poporală română, îmbrăcată în haine de jale pentru perderea autonomiei țărei sale, pentru sugrumarea limbei sale din afacerile publice și în sfirșită pentru ștergerea numelui seă de Română, a privită cu întristare la festivitățile din Sibiă. Insocindu’mi dorit condeiule cu vocea sugrumată a compatrioților mei, nu mă voi ocupa cu descrierea festivităților, ci voiă constata numai că venirea d-loră Ionă Braziang*J Eugeniă Stătescu, însorițiă de oficia rusă Cotruță în mijloculă nostru ne-a aliniată pentru momentă tóte durerile ș’a mai reîmprospătată în animele nóstre speranța într’ună viitor ă mai ferice. La 10 ale cuvintei, cetățenii români din Sibiu salutară cu bucuriă și cu iubire pe înalții dspeți din România liberă. Pre Sanția sea Mitropolitulă Româniloră le-a pusă la disposițiune reședința sea. A doua zi dimineța miniștrii români au fostă mai ântâiă felicitați de prefectură districtului Sibiu, apoi de membrii municipalității și în fine de membrii societății liniei ferate ce este proiectată a se împreuna cu linia română pe la Turnulăroșu. La 12 ore din zi, miniștrii români au fost primiți la audiență la împăratură, pe care l’aă felicitată în numele Statului și ală Domnului Românilor ă. In aceași zi la 6 ore au asistată la mésa de gală a împăratului, unde după prânjă, între orele 9 —10 sera, asemenea, asistată la conductură de torțe arangiată în onorea monarhului. A treia zi, miniștrii României au dată visite d-soră Wenkheim, ministru pe lângă persona monarhului, gherarelul Mendel, adjutantele împăratului, și mareșalelui Ringelsheim, comandantele militară în Transilvania. Demnitarii Austriei âncă în aceași jilă întorsă visita fiăcare la rândul ă său miniștrilor români. Totă In acesta ji Pre Santia sea părintele Mitropolită a dată asemenea uă mesa de gală în onorea ospețiloru din România liberă. La prânză au participată 26 persone, între cari erau episcopii și alți onorațiori români, cari din Întâmplare să aflaă în Sibiu. La 8 ore sera, miniștrii români au fost primiți de împăratură pentru a-și lua concedii fără a patra zi la 4 ore diminățară plecată spre Bucureșci, lnsocul fundă până la gară de mai multe persone distinse. D. Ion Brătianu iată timpulă de care a putută dispune l’a petrecută In mijlocul Românilor, pe cari partea i-a favorisată ca să fie în Libiă, convorbindă mai cu sema despre afacerile nóstre sociale. Cetățenii români din Libiă,împreună cu toți acei demnitari austriaci cari au convenită cu înalții ospeți Români, aă rămasă încântați de afabilitatea d-lui Ion Brătianu. Nu mai puțină impresiune a făcută asupra Româniloră și viaiță interesă care s’a manifestată de astădată împăratulă în privința nóstru. In convorbirile avute cu prelații români, revenia cu predilecțiune asupra relațiunilor nóstre, a apăsată de nenumărate ori propășirea Românilor și a lăudată în termeni măgulitori desteritatea militară a soldatului română.