Romanulu, octombrie 1876 (Anul 20)

1876-10-18

A­N­U­N­C­I­U ß­I Linia de 30 litere petitii, pagina IV,— 40 bani. Deto — — — — pagi­na III, 2 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruhii. LA PARIS, la Havas, Laffite , C-nne, 8, Place da la Bourse, LA LONDON, la d. Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein ți Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate te­ar AH. 20 BANI ESEMPLARUL ROMANULU (A) Ediții mea de sera ÎHE­­­ANULU ALU DOUE­ PECELEA Refracțiimea și Adminiiatrațîmiea gtrații Délimei 14 LUNI, MARȚI 18, 19 OCTOBRE 1876. VOIESCE ȘI TEI PUTEA LUMINEAZA-TE ȘI TEI FI , A­B­ON­AMENT­E In capitali, um­­ană 48 lei: sese luni 24 lei trei luni 12 lei; "uă lună 4 lei In districte, unu anu 54 lei; gése luni 27 lei trei luni 14 lei; uă lună 5 lei Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei­­ se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la d-nul Darras-Hallegrain 5, rue de l’ancienne comedie, si Havas, Laf­fite , C­ nne, 8, Place de la Bourse LA TIENA, la d. B. G.Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL BUCISM, l1 BRUMARELU NU vu­ datu amo á ré tat ü, catü e de desgustatorü d’a hipta contra imen­rele credințe, care nu se opresce nici naintea calomniei, nici naintea nea­­devĕruriloru, nici naintea esploată­­rilorö celorü mai nedemne a cestiu­­nilor, cari interesei intr’unü modú mai directü și mai palpitandu pe pu­­blicu. A da în fi­ecare <Ji desmințiri este pe de uü parte oă sarcină din cele mai neplăcute, era pe d’alta chiaru eficacitatea acestei sarcine nu este deplină, cându avemu a face cu nisce adversari cari ’mpingü cinismulu așa departe, în­câtă desmințirea cea mai sdrobitóre nu’i mișcă câtuși de pu­țină și nu’i opresce ca a doua­ eji se scota la lumină neadevăruri și ca­lomnii încă și mai sfruntate. Că a­­semenea tactică trebuie să mărtu­­risimă că induce pe unii cititori can­dizi în erore, căci el nu’și potă în­chipui că se găsescă ómeni capabili d’a <zice, a scrie ș’a susține asemeni neadevăruri, fără să aibă și ore­care temeiă. Spre a nu degenera într’uă certä de­­ zilnică de smințire, ne­amă decisă a trece cu nepăsare asupra mănun­­teloră neadevăruri, cari facă ele sin­gure tată fondulă polemicei de opo­­sițiune a organelor) reacțiunii. Astă -­felă, ch­iară în numărul ă de ieri, ve­­demă pe nobilul ă ,iară Timpulűtra,­tăindu-ne nu elegandele estiiosiuul do­mimpudenti,“ și „neobrăzați“, fiindă­­*ă amă fi­r isă că d-lă Rosnovanu a fostă achitată de Curtea de Iași pentru uă cestiune de formă, cu tóte că i suntă deja cinci­­ file de cândă Românulu, revenind asupra unei prime erori, produse de ună suplimentă totă ală­isiazului Timpulu, constatase că sentința Curții de Iași achitase pe d. Rosnovanu nu pentru vicță de formă în facerea perchisițiunii, ci fă­­căndu-se judecatarea puterii legiui­­tore și contestândă chiară preroga­tivele constituționale precise ale Ca­merei. Asemenea, în altă numără, a­­celași nobilă (fiară, răspun­ jendă la desmințirea ce amă dată noi în pri­virea pretinsei h­ârtii-monetă, ijb­ea că totă așa amă desmințită și des­­­­tituirea d-lui Săndulescu-Nănoveanu, "o d­estituire care chiară în aceiași ani apărea în Monitoru­", faptulă a fost­ însă că noi n’amă făcută de­câtă a reproduce după însuși Timpulű epis­tola prin care d. Săndulescu desmin­­ția că ar fi primită insulte și ame­nințări din partea actualului minis­tru de justiție, după cum afirmase demnulă organă ală regimului tre­cută. Dară ânc’vă­ dată, acestea suntă­mănunte acte de rea credință, de cari nu ne ocupămă, pentru că atunci ară trebui să ne împlemă colónele cu uă polemică înjositóre și nici de cum merință a oferi publicului uă pitire sănătăsă și de bună gustă. TM Suntă însă propagande d’acelea pe cari în interesul­ generală nu le putemă lăsa să se facă fără nici uă împotrivire. Astă­felă este propa­ganda făcută de lealii noștrii adver­sari în privirea împuținării funcțio­­narilor­ publici; astă­felă este și acea despre creditul­ țării și împrumu­turile proiectate. Regimul­ trecută n’a părăsită pu­terea, după șapte ani de domnire a­­prope esclusivă, de­câtă atunci când a simțită că ’I 'este peste putință de a se mai menține, nu din causa a­­tacurilor­ și puterii oposițiunii, nu din causa perderii majoritâții în Se­­nată, căci lesne i-ară fi fostă de a disolve uă-dată și de două ori Se­­natulă și de a pune [gura tunurilord în pepturile alegătorilor­, ci fiindă­­că nu mai avea nici bani, nici cre­dită, spre a mai guverna după sis­tema­rea de risipă și de corupere, singura cu care putea eră să guver­neze. Pe câtă timpă fusese la pu­tere, îndouise impositele și înzecise în același timpă datoria publică; noule resurse îi erau peste putință de a-și mai crea; alte imposite nu se mai pu­­teau pune, cele esistente covârșindă puterea contribuitóre a țării și produ­­căndă­uă esasperare forte întinsă, împrumuturi noul­ui erau asemenea peste putință d’a contracta, căci nici ună capitalistă nu putea să aibă încredere într’una guvernă care per­petua din ană în ană deficituri din ce în ce mai mari. Pe d’altă parte, ÎI era imposibilă de-a merge ’nainte fără împrumuturi, de­ore­ce, ântână tre­­buiau 30 de milione arătate în ra­­portul­ d-lui Strajă, pentru defici­­tulă constatată de d-sea, și apoi alte 43 de milióne pentru drumurile de seră din noă concedate. Ce a făcută atunci nefastulă regimă ai celoră șapte ani de calamitate? A ștorsă Visk­oi­îel pe,nu 1 *v­ooiA nociV­­elo j»-o mă bană, a mistuită de la Casa de depuneri, de la Casa de licidare, etc. totă capitalul ă soră, și pe urmă, după cum invasiunile barbare pără­­siaă uă­dini oră țările secate și pus­tiite de dănsele, astă-feră acelă re­gimă părăsi puterea, după ce nu mai rămase nici un singură casă publică negolită de dânsulă, și nici un sor­ginte de­venită nesleită. Ce putea să facă m­ă guvernă pa­triotică, venindă la putere într’un a­­tâtă de deplorabilă stare de lucruri? Negreșită, tată ce putea face era de-a întreprinde cu curagiă cele mai seriose și radicale economii în chiăl­­tuieli, și de-a se decide să echili­breze bugesculă, chiară avăndă con­vingerea că’și va crea mii de inamici din atâți funcționari rămași fără o­­cupațiune prin economiele impuse ca să condițiune de esistența. Daca nobilulă organă ală adver­sarii oră ară putea să fiă ună singură momentă de bună-credință, ară măr­­turisi negreșită elă ănsuși că acesta era singura cale pe care putea să calce ună guvernă patriotică spre a scăpa țara de bancrută și a rădica în câtă­va timpă creditulă­iei. Lea­lii noștrii adversari preferă ănsă a-și face uă armă contra partidei astăzi la putere tocmai din cee­a ce face meritul ă iei celă mai mare și -i a­­testă patriotismul­. Ei apeleză la ura funcționarilor­ suprimați, cărora ară trebui să le ceru iertare, căci răsi­­pele desfrânate și corupțiunea regi­mului trecută le-aă răpită astăzi de la gură pânea de tóte filele. Cu același curagiă însă cu care guvernulă și Camerele actuale s’aă decisă a echilibra cu ori­ce preță și într’ună modă seriosă bugetală, spe­­rămă că voră urma până la împli­nirea misiunii loră, căutândă în a­­celași timpă a românisa și servițiulă căiloră ferate, pentru ca astă­ feră să parv­ă a înlătura suferințele a­­tâtoră vechi funcționari suprimați în urma economieloră ce ni se im­pună într’ună modă fatală. Tată atâtă de reali și de bună­­credință suntă partizanii regimului trecută și în cee­a ce privesce cre­ditulă țării. Nu este Și în care ei să nu pună imposibilitatea de a se contracta astăzi vreună împrumută în sarcina creditului personală al­­amenilor, astăzi la putere. La venirea guvernului actuale, res­­belulă împresura deja fruntariile; te­­saurulă publică era sleită; tóte ca­sele publice golite; ună deficită per­­manente anuală de 20 milióne, ună altă deficită constatată de 30 de milióne apăsat asupra bugetului și nimicită creditulă Statului. Pe de altă parte ună împrumută de 43 mi­lióne pentru căile ferate venia se mai agraveze acestă stare de lucruri. Acesta era situațiunea financiară pe care o primia guvernul­ actuale, fără a mai adăuga lipsa de esportă, re­colte proste, sărăcia generale. Și cândă în fația unei asemeni situa­­țiuni, și mai cu deosebire din causa panicei aduse de resbelă, capitalurile străine nu curără a se expune în Ori­­entă, nobilii și lealii adversari ai gu­vernului actuale cuteză a susține în tote zilele că împrumuturile votate nu se potă contracta, fiindă­că d. Catargi și demnulă săă regimă numai putere. Darü care atată, ori­câtă de puternică se fiă, ară pute astăzi se contracteze m­ă împru­mută ? Ore însăși Rusia n’a încer­cată pretutindeni contractarea unui împrumută de 200 milione ruble și pretutindeni n’a întâmpinată refu­­suri ? Acesta va se­rică că Rusia nu mai are credită ? Negreșită, n nimeni n’ară pute se susțină acesta. Ade­­vărul­ este că lumea financiară în specială și publicată europenă în genere aă orere de resbelă, nu vo­­iescă cu nici ună preță să se facă resbelă, și astă-feră nu voră se îm­prumute nici ună bană mai cu ose­bire Statelor­ din Oriunte, temăndu­­se ca acești bani se nu servescă la alimentarea resbelului și se nu ftă puși în periculă de vicisitudinile lui. In acestă privire publicămă mai la vale câte­va estrase dintr’uă revistă financiară a ziarului l'Estafette. A­­cestă Șiară ne arăta câtă e de te­ribile impresiunea pe care politica o eserciteza asupra Burselor­, cum imensele tesaure ale Banceloră ce­loră mari gemă de numerară care stă neproducătoră, din causa neîncre­derii ce inspiră situațiunea Europei. Astăzi să se încheie pacea, în con­­dițiuni cari să inspire ore­care în­credere, și mâne­amă vede tóte a­­ceste capitaluri căutândă pretutin­deni debușeuri, pe câtă ănsă va fi resbelă, și uă amenințare de resbelă încă și mai mare, realizarea ori­cărui împrumută va fi aprope peste putință. Daca Rusia n’a putută con­tracta ună împrumută în străinătate, noi, Stată mică, și așezată între Serbia, Turcia și Rusia, nu pu­tem­ ave pretențiune de-a inspira mai multă încredere și d’a oferi mai multe garanții capitaliștilor”. E că purulă adevără în cee­a ce priveșce creditulă Statului română, și suntemă convinși că în ziua cândă orizontele politică se va limpezi, a­­pucăturile de economie și de ordine financiară ale guvernului actuale vor­ inspira cu neasemănare mai multă încredere în afară, de­câtă risipa desfrânată a regimului tre­cută. Evă­darea de sumă financiară a ziarului Estafette, de care vorbimă în revistă: „De multa timpu n’am­ avuta a da sema de­uă septemână asta de agitată. Bursa era coprinsă de friguri, aprópe nebună, și, într’uă aceași ședință, s’a asistata la uă scădere de 1 g urmată de uă urcare de 1­8 și apoi eră și de uă scădere de 1 g. «Neapărata nu s’ar­ putea crede că a­­ceste mișcări așia de răpeai și atâta de contradictorii depindă de politică, și cu tóte acestea e forte adevărata.... „Am­ asistata septemână acesta la­să panică, panică motivată de gravitatea ces­­tiunii politice, și mișcările s’au precipitata tocmai în momentul­ când­ evenimentele se mai opriau puțina. «In momentul­ de faciă nu se mai face diplomația între cabinetele europene, ci geografia. «A fosta de ajunsB uă lichidare de cinci­sprezece zile care a presintatB­uă fisiono­­miă îndouială pentru ca se se producă uă preschimbare în unelele spirite. Încă de luni, am­ semnalata verisăre de rentă de la purtători mari. Speculațiunea cea mică, deja încărcată, târâtă cum fusese de miș­carea falsă provocată de scomptele despre conversiune, n’a putut­ se sufere acestă nouă greutate; ea a căutat a se se ajute, deji n’a întâmpinată atunci acea contra greutate a stabilimentelor­­ de credite, căci acestea începuseră vânzarea. „Tergulu, spăimântatd că nu găsesce m­ă noö cumpărătorii, a căutata rațiunea a­­cestui neajunse în depeși și noutăți, atunci au circulata iscomotele cele mai diferite și din cuarț de oră în cuarț de oră, se resturnau miniștrii, se înodau și se desno­­dau pe rând B alianțele puterilor­ europene. „Nu era nevoia de atâte proteste. Momen­tul B actuale trebuia se vină; nu se va mai găsi un B noB cumpărător B cu unB pieță­are­care. Furtuna care amenință Orientul B este în timpul B de faciă causa care deter­mină acestă abținere. Deja ne aflămB în facia unei mișcări care are un B temeiu mai seriosB de­câta tema de­uă specula­­țiune isilnică. «A fost a­pă mare deprețiare de titluri, și scimB că portofolii grase sunt B pline cu titluri de rentă, atâta de 5 § câtu și de 3 §. S’a exageratu atâtB cursul­ fondu­­rilor B publice, cât și și prosperitatea țerii. Fie­care repetă că banii sunt B în astB­fel­ de abundență, în câtă nu se scie unde se’î mai pună; noi ^iceni B că nu vorB să fie puși. Suma enormă de numerar B aflată la Banca Franciei este are unB semnă de a­­vuțiă? E numai unB semn­ de neactivi­­tate. Biletula este represintată în mai în­­tregul­ lui prin metalul B încasat B; acesta metal B circulă supt forma cea mai comodă, cea mai portativă, supt forma de bilet B; deși acesta numai este agentul B creditu­lui, ele nu sporesce de­cât­ cu aprópe 15g circulațiunea reale a capitalului. Negreșită, după desastrele nóstre, a fost a uă fericire pentru țară că banii s’au în­dreptată asupra rentei, dari acest­ curent are și el p­ună timp B și cursurile ’nalte sunt B făcute spre a’lB opri. Titlurile deți­nute în portofoliile cele grase sunt B ti­tluri flotante când B amenință unB eveni­­menta. Ele revinB pe piad­ă și provocă a­­cele scăderi precipitate care par­ nebune, darB carî aB rațiunea lorB, căcî ele vorB permite micei economii să cumpere cândB cursurile suntB posibile. Detantorii cei mari sperau în zadarB să venflă titlurile lorB cu prețurile la carî urcaseră într’un moda tactice rentele; mica economiă se depărta. VorB fi nevoiți se ’napoieze cea-a ce și-au însușită cu un B ast­­fel­ de pieță, cu care și capitalistul B cel­ micB va consimți a o lua, și atunci se va face clasarea reale. Rent­eruția cera mică nu vinde, chiar­ în presiuța evenimentelor­ politice; decii sta­bilimentele sunt­ silite, în ori­cari împre­jurări, a vinde, supt pedepsa d’a PeML d’ad­ acele panice cari parS a compromite avuția publică, dérS cari, răpind­ capita­­liștilor, lacomi beneficiele, permită în rea­litate micei economii se găsescă și ea uă plasare a cărei siguranță o cunosce.» Pentru a dovedi câtă sunt­ de­scriese afirmările organelor, oposițiunea că împru­­mutul­ nu s’a putut­ contracta din causa presinței la putere a partitei liberale, re­­producemB după t­iarul B englesB Daily Te­legraph rândurile ce urmază, a căror­ tra­ducere ne-o dă Economistulu româno: «Creditulă principatelor B dunărene a fost B destula de bine mănținută pe piacra nós­­tră de la ultimul B împrumuta suptscris B, sunt B acum 10 anî. DerB posițiunea actuală a Oriinteluî impune capitaliștilor B englesî înțelepta­otărîre d’a refusa orî-ce ajutor B bănescB StatelorB în continent B, mari saB mici, care sunt B, pentru unB cuvent B saB altul B, pe cale d’a fi îmbrâncite intr’unB resbelă probabile, beB cari aB interesa d’a sgândări agitațiuni., «Una din șansele care militeză în favo­­rea păcii este lipsa de bani în care se gă­­sesc­ puterile continentale, lipsă ast­­fel­ că, dacă va trece în acțiune, va ajunge ne­­greșită la falimentB. In adever­, orî-ce pre­gătire de resbelă nu se póte face fără mari sacrificii de bani, prin urmare trebuie să se oprescă reușita a orî­căreî tentative d’a se procura bani pe pied­ele nóstre, orî­ care ar fi fi motivula pentru care ei se cer B, ori­­care ar fi fi garanția ce se dă. Orî­ce proiecta trebuie pusă la uă parte până ce resulta­­tul B negociărilor B întreprinse de puterile cele mari va fi cu desăvârșire otărît B și în­­chiriatB; căci, dacă puterile sunt B sincere și n’aB planuri de cotropire, pacea trebuie să se restabilescă.» Rperoducemü după edițiunea de dimineța a numărului președinte ur­­matorele : Semiin, 25 Octobre.— Se scrie de la Belgrad: Generalul­ Keller a bătuta la 23 cuvinte pe Turci naintea Zah­arului, luân­­du-le Ljubnica și alte posițiuni de prin prejura. Din sorginte oficiale se anund­ă că Boboviște nu e încă evacuata, ci întărită cu 14 batalioni. Schiljegovac a fosta arsă de Turci. Paracin, 24 Octobre.— Turcii au lup­­tat­ două­­ jile cu puteri mari contra po­­sițiunii serbesci la Djunis, care era apă­rată de Horvatovici. Paszega, 25 Octobre.— Alaltă­ieri și ieri Mehmed-Ali-pașa a cercat a se ocupe posițiunile ce avusese mai înainte pe tavor, dari a fosta respinsa în ambele fune de către Novoseleff. Serbii ocupă încă Vasi­­linal B. Cettinge, 25 Octobre.— Astăzi au fost­ aduși aci prisoniarii turci de la Medium. Ei au defilată pe dinaintea principelui, după ce s’a celebrata mai ântâiB un­ o­­ficiu divină. Biserica era decorată la acestă ocasiune cu 43 stoguri luate de la Turci. 120 de prisoniari carî erau mai bolnavi, au fost e­liberați. Aici se află și 13 ofi­­cialî turci prisoniari. Constantinopole, 23 Octobre.— Porta propune oă suspendare a ostilităților­ pen­tru timpB de două luni, spre a fi lăsată se pune în aplicare reformele promise. Paris, 25 Octobre.— Sorii din Madrid face cunoscuta că numărul­ conspiratori­­lor B descoperiți până acum în complotul B Zorilla-Salmeron este de 126, dintre care 18 generali; toți aceștia sunt­ arestați. Constantinopole, 25 Octobre.— Arestă­rile și esilările din causa conspirațiunii des­coperită contra miniștrilor­, ar data loc B la nesce măsuri seriose. In acestă afacere sunt­ compromiși mulți foști demnitari de StatB, și mai toți aparținând­ partitei lui Iusuf Izzedin. Conpirațiunea s’a formata mai multa din puntule de vedere religios B de­câta politica. Arestarea conspiratorilor B s’a proiectata forte în secretă și s’a făcuta alaltă­ieri fără veste, căcî eî aveau de gândB­ieri se pune în aplicațiune planul B îndată după primirea lui Tgnatieff de că­tre Sultan B.

Next