Romanulu, octombrie 1876 (Anul 20)
1876-10-18
ANUNCIU ßI Linia de 30 litere petitii, pagina IV,— 40 bani. Deto — — — — pagina III, 2 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diaruhii. LA PARIS, la Havas, Laffite , C-nne, 8, Place da la Bourse, LA LONDON, la d. Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein ți Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate tear AH. 20 BANI ESEMPLARUL ROMANULU (A) Ediții mea de sera ÎHEANULU ALU DOUE PECELEA Refracțiimea și Adminiiatrațîmiea gtrații Délimei 14 LUNI, MARȚI 18, 19 OCTOBRE 1876. VOIESCE ȘI TEI PUTEA LUMINEAZA-TE ȘI TEI FI , ABONAMENTE In capitali, umană 48 lei: sese luni 24 lei trei luni 12 lei; "uă lună 4 lei In districte, unu anu 54 lei; gése luni 27 lei trei luni 14 lei; uă lună 5 lei Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la d-nul Darras-Hallegrain 5, rue de l’ancienne comedie, si Havas, Laffite , C nne, 8, Place de la Bourse LA TIENA, la d. B. G.Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUL BUCISM, l1 BRUMARELU NU vu datu amo á ré tat ü, catü e de desgustatorü d’a hipta contra imenrele credințe, care nu se opresce nici naintea calomniei, nici naintea neadevĕruriloru, nici naintea esploatărilorö celorü mai nedemne a cestiunilor, cari interesei intr’unü modú mai directü și mai palpitandu pe publicu. A da în fiecare <Ji desmințiri este pe de uü parte oă sarcină din cele mai neplăcute, era pe d’alta chiaru eficacitatea acestei sarcine nu este deplină, cându avemu a face cu nisce adversari cari ’mpingü cinismulu așa departe, încâtă desmințirea cea mai sdrobitóre nu’i mișcă câtuși de puțină și nu’i opresce ca a doua eji se scota la lumină neadevăruri și calomnii încă și mai sfruntate. Că asemenea tactică trebuie să mărturisimă că induce pe unii cititori candizi în erore, căci el nu’și potă închipui că se găsescă ómeni capabili d’a <zice, a scrie ș’a susține asemeni neadevăruri, fără să aibă și orecare temeiă. Spre a nu degenera într’uă certä de zilnică de smințire, neamă decisă a trece cu nepăsare asupra mănunteloră neadevăruri, cari facă ele singure tată fondulă polemicei de oposițiune a organelor) reacțiunii. Astă -felă, chiară în numărul ă de ieri, vedemă pe nobilul ă ,iară Timpulűtra,tăindu-ne nu elegandele estiiosiuul domimpudenti,“ și „neobrăzați“, fiindă*ă amă fir isă că d-lă Rosnovanu a fostă achitată de Curtea de Iași pentru uă cestiune de formă, cu tóte că i suntă deja cinci file de cândă Românulu, revenind asupra unei prime erori, produse de ună suplimentă totă alăisiazului Timpulu, constatase că sentința Curții de Iași achitase pe d. Rosnovanu nu pentru vicță de formă în facerea perchisițiunii, ci făcăndu-se judecatarea puterii legiuitore și contestândă chiară prerogativele constituționale precise ale Camerei. Asemenea, în altă numără, același nobilă (fiară, răspun jendă la desmințirea ce amă dată noi în privirea pretinsei hârtii-monetă, ijbea că totă așa amă desmințită și destituirea d-lui Săndulescu-Nănoveanu, "o destituire care chiară în aceiași ani apărea în Monitoru", faptulă a fost însă că noi n’amă făcută decâtă a reproduce după însuși Timpulű epistola prin care d. Săndulescu desminția că ar fi primită insulte și amenințări din partea actualului ministru de justiție, după cum afirmase demnulă organă ală regimului trecută. Dară ânc’vă dată, acestea suntămănunte acte de rea credință, de cari nu ne ocupămă, pentru că atunci ară trebui să ne împlemă colónele cu uă polemică înjositóre și nici de cum merință a oferi publicului uă pitire sănătăsă și de bună gustă. TM Suntă însă propagande d’acelea pe cari în interesul generală nu le putemă lăsa să se facă fără nici uă împotrivire. Astăfelă este propaganda făcută de lealii noștrii adversari în privirea împuținării funcționarilor publici; astăfelă este și acea despre creditul țării și împrumuturile proiectate. Regimul trecută n’a părăsită puterea, după șapte ani de domnire aprope esclusivă, decâtă atunci când a simțită că ’I 'este peste putință de a se mai menține, nu din causa atacurilor și puterii oposițiunii, nu din causa perderii majoritâții în Senată, căci lesne i-ară fi fostă de a disolve uă-dată și de două ori Senatulă și de a pune [gura tunurilord în pepturile alegătorilor, ci fiindăcă nu mai avea nici bani, nici credită, spre a mai guverna după sistemarea de risipă și de corupere, singura cu care putea eră să guverneze. Pe câtă timpă fusese la putere, îndouise impositele și înzecise în același timpă datoria publică; noule resurse îi erau peste putință de a-și mai crea; alte imposite nu se mai puteau pune, cele esistente covârșindă puterea contribuitóre a țării și producăndăuă esasperare forte întinsă, împrumuturi noului erau asemenea peste putință d’a contracta, căci nici ună capitalistă nu putea să aibă încredere într’una guvernă care perpetua din ană în ană deficituri din ce în ce mai mari. Pe d’altă parte, ÎI era imposibilă de-a merge ’nainte fără împrumuturi, deorece, ântână trebuiau 30 de milione arătate în raportul d-lui Strajă, pentru deficitulă constatată de d-sea, și apoi alte 43 de milióne pentru drumurile de seră din noă concedate. Ce a făcută atunci nefastulă regimă ai celoră șapte ani de calamitate? A ștorsă Viskoiîel pe,nu 1 *vooiA nociVelo j»-o mă bană, a mistuită de la Casa de depuneri, de la Casa de licidare, etc. totă capitalul ă soră, și pe urmă, după cum invasiunile barbare părăsiaă uădini oră țările secate și pustiite de dănsele, astă-feră acelă regimă părăsi puterea, după ce nu mai rămase nici un singură casă publică negolită de dânsulă, și nici un sorginte devenită nesleită. Ce putea să facă mă guvernă patriotică, venindă la putere într’un atâtă de deplorabilă stare de lucruri? Negreșită, tată ce putea face era de-a întreprinde cu curagiă cele mai seriose și radicale economii în chiăltuieli, și de-a se decide să echilibreze bugesculă, chiară avăndă convingerea că’și va crea mii de inamici din atâți funcționari rămași fără ocupațiune prin economiele impuse ca să condițiune de esistența. Daca nobilulă organă ală adversarii oră ară putea să fiă ună singură momentă de bună-credință, ară mărturisi negreșită elă ănsuși că acesta era singura cale pe care putea să calce ună guvernă patriotică spre a scăpa țara de bancrută și a rădica în câtăva timpă creditulăiei. Lealii noștrii adversari preferă ănsă a-și face uă armă contra partidei astăzi la putere tocmai din ceea ce face meritul ă iei celă mai mare și -i atestă patriotismul. Ei apeleză la ura funcționarilor suprimați, cărora ară trebui să le ceru iertare, căci răsipele desfrânate și corupțiunea regimului trecută le-aă răpită astăzi de la gură pânea de tóte filele. Cu același curagiă însă cu care guvernulă și Camerele actuale s’aă decisă a echilibra cu orice preță și într’ună modă seriosă bugetală, sperămă că voră urma până la împlinirea misiunii loră, căutândă în același timpă a românisa și servițiulă căiloră ferate, pentru ca astă feră să parvă a înlătura suferințele atâtoră vechi funcționari suprimați în urma economieloră ce ni se impună într’ună modă fatală. Tată atâtă de reali și de bunăcredință suntă partizanii regimului trecută și în ceea ce privesce creditulă țării. Nu este Și în care ei să nu pună imposibilitatea de a se contracta astăzi vreună împrumută în sarcina creditului personală alamenilor, astăzi la putere. La venirea guvernului actuale, resbelulă împresura deja fruntariile; tesaurulă publică era sleită; tóte casele publice golite; ună deficită permanente anuală de 20 milióne, ună altă deficită constatată de 30 de milióne apăsat asupra bugetului și nimicită creditulă Statului. Pe de altă parte ună împrumută de 43 milióne pentru căile ferate venia se mai agraveze acestă stare de lucruri. Acesta era situațiunea financiară pe care o primia guvernul actuale, fără a mai adăuga lipsa de esportă, recolte proste, sărăcia generale. Și cândă în fația unei asemeni situațiuni, și mai cu deosebire din causa panicei aduse de resbelă, capitalurile străine nu curără a se expune în Orientă, nobilii și lealii adversari ai guvernului actuale cuteză a susține în tote zilele că împrumuturile votate nu se potă contracta, fiindăcă d. Catargi și demnulă săă regimă numai putere. Darü care atată, oricâtă de puternică se fiă, ară pute astăzi se contracteze mă împrumută ? Ore însăși Rusia n’a încercată pretutindeni contractarea unui împrumută de 200 milione ruble și pretutindeni n’a întâmpinată refusuri ? Acesta va serică că Rusia nu mai are credită ? Negreșită, n nimeni n’ară pute se susțină acesta. Adevărul este că lumea financiară în specială și publicată europenă în genere aă orere de resbelă, nu voiescă cu nici ună preță să se facă resbelă, și astă-feră nu voră se împrumute nici ună bană mai cu osebire Statelor din Oriunte, temănduse ca acești bani se nu servescă la alimentarea resbelului și se nu ftă puși în periculă de vicisitudinile lui. In acestă privire publicămă mai la vale câteva estrase dintr’uă revistă financiară a ziarului l'Estafette. Acestă Șiară ne arăta câtă e de teribile impresiunea pe care politica o eserciteza asupra Burselor, cum imensele tesaure ale Banceloră celoră mari gemă de numerară care stă neproducătoră, din causa neîncrederii ce inspiră situațiunea Europei. Astăzi să se încheie pacea, în condițiuni cari să inspire orecare încredere, și mâneamă vede tóte aceste capitaluri căutândă pretutindeni debușeuri, pe câtă ănsă va fi resbelă, și uă amenințare de resbelă încă și mai mare, realizarea oricărui împrumută va fi aprope peste putință. Daca Rusia n’a putută contracta ună împrumută în străinătate, noi, Stată mică, și așezată între Serbia, Turcia și Rusia, nu putem ave pretențiune de-a inspira mai multă încredere și d’a oferi mai multe garanții capitaliștilor”. E că purulă adevără în ceea ce priveșce creditulă Statului română, și suntemă convinși că în ziua cândă orizontele politică se va limpezi, apucăturile de economie și de ordine financiară ale guvernului actuale vor inspira cu neasemănare mai multă încredere în afară, decâtă risipa desfrânată a regimului trecută. Evădarea de sumă financiară a ziarului Estafette, de care vorbimă în revistă: „De multa timpu n’am avuta a da sema deuă septemână asta de agitată. Bursa era coprinsă de friguri, aprópe nebună, și, într’uă aceași ședință, s’a asistata la uă scădere de 1 g urmată de uă urcare de 18 și apoi eră și de uă scădere de 1 g. «Neapărata nu s’ar putea crede că aceste mișcări așia de răpeai și atâta de contradictorii depindă de politică, și cu tóte acestea e forte adevărata.... „Am asistata septemână acesta lasă panică, panică motivată de gravitatea cestiunii politice, și mișcările s’au precipitata tocmai în momentul când evenimentele se mai opriau puțina. «In momentul de faciă nu se mai face diplomația între cabinetele europene, ci geografia. «A fosta de ajunsB uă lichidare de cincisprezece zile care a presintatBuă fisionomiă îndouială pentru ca se se producă uă preschimbare în unelele spirite. Încă de luni, am semnalata verisăre de rentă de la purtători mari. Speculațiunea cea mică, deja încărcată, târâtă cum fusese de mișcarea falsă provocată de scomptele despre conversiune, n’a putut se sufere acestă nouă greutate; ea a căutat a se se ajute, deji n’a întâmpinată atunci acea contra greutate a stabilimentelor de credite, căci acestea începuseră vânzarea. „Tergulu, spăimântatd că nu găsesce mă noö cumpărătorii, a căutata rațiunea acestui neajunse în depeși și noutăți, atunci au circulata iscomotele cele mai diferite și din cuarț de oră în cuarț de oră, se resturnau miniștrii, se înodau și se desnodau pe rând B alianțele puterilor europene. „Nu era nevoia de atâte proteste. Momentul B actuale trebuia se vină; nu se va mai găsi un B noB cumpărător B cu unB piețăarecare. Furtuna care amenință Orientul B este în timpul B de faciă causa care determină acestă abținere. Deja ne aflămB în facia unei mișcări care are un B temeiu mai seriosB decâta tema deuă speculațiune isilnică. «A fost apă mare deprețiare de titluri, și scimB că portofolii grase sunt B pline cu titluri de rentă, atâta de 5 § câtu și de 3 §. S’a exageratu atâtB cursul fondurilor B publice, cât și și prosperitatea țerii. Fiecare repetă că banii sunt B în astBfel de abundență, în câtă nu se scie unde se’î mai pună; noi ^iceni B că nu vorB să fie puși. Suma enormă de numerar B aflată la Banca Franciei este are unB semnă de avuțiă? E numai unB semn de neactivitate. Biletula este represintată în mai întregul lui prin metalul B încasat B; acesta metal B circulă supt forma cea mai comodă, cea mai portativă, supt forma de bilet B; deși acesta numai este agentul B creditului, ele nu sporesce decât cu aprópe 15g circulațiunea reale a capitalului. Negreșită, după desastrele nóstre, a fost a uă fericire pentru țară că banii s’au îndreptată asupra rentei, dari acest curent are și el pună timp B și cursurile ’nalte sunt B făcute spre a’lB opri. Titlurile deținute în portofoliile cele grase sunt B titluri flotante când B amenință unB evenimenta. Ele revinB pe piadă și provocă acele scăderi precipitate care par nebune, darB carî aB rațiunea lorB, căcî ele vorB permite micei economii să cumpere cândB cursurile suntB posibile. Detantorii cei mari sperau în zadarB să venflă titlurile lorB cu prețurile la carî urcaseră într’un moda tactice rentele; mica economiă se depărta. VorB fi nevoiți se ’napoieze cea-a ce și-au însușită cu un B astfel de pieță, cu care și capitalistul B cel micB va consimți a o lua, și atunci se va face clasarea reale. Renteruția cera mică nu vinde, chiar în presiuța evenimentelor politice; decii stabilimentele sunt silite, în oricari împrejurări, a vinde, supt pedepsa d’a PeML d’ad acele panice cari parS a compromite avuția publică, dérS cari, răpind capitaliștilor, lacomi beneficiele, permită în realitate micei economii se găsescă și ea uă plasare a cărei siguranță o cunosce.» Pentru a dovedi câtă sunt descriese afirmările organelor, oposițiunea că împrumutul nu s’a putut contracta din causa presinței la putere a partitei liberale, reproducemB după tiarul B englesB Daily Telegraph rândurile ce urmază, a căror traducere ne-o dă Economistulu româno: «Creditulă principatelor B dunărene a fost B destula de bine mănținută pe piacra nóstră de la ultimul B împrumuta suptscris B, sunt B acum 10 anî. DerB posițiunea actuală a Oriinteluî impune capitaliștilor B englesî înțeleptaotărîre d’a refusa orî-ce ajutor B bănescB StatelorB în continent B, mari saB mici, care sunt B, pentru unB cuvent B saB altul B, pe cale d’a fi îmbrâncite intr’unB resbelă probabile, beB cari aB interesa d’a sgândări agitațiuni., «Una din șansele care militeză în favorea păcii este lipsa de bani în care se găsesc puterile continentale, lipsă astfel că, dacă va trece în acțiune, va ajunge negreșită la falimentB. In adever, orî-ce pregătire de resbelă nu se póte face fără mari sacrificii de bani, prin urmare trebuie să se oprescă reușita a orîcăreî tentative d’a se procura bani pe piedele nóstre, orî care ar fi fi motivula pentru care ei se cer B, oricare ar fi fi garanția ce se dă. Orîce proiecta trebuie pusă la uă parte până ce resultatul B negociărilor B întreprinse de puterile cele mari va fi cu desăvârșire otărît B și închiriatB; căci, dacă puterile sunt B sincere și n’aB planuri de cotropire, pacea trebuie să se restabilescă.» Rperoducemü după edițiunea de dimineța a numărului președinte urmatorele : Semiin, 25 Octobre.— Se scrie de la Belgrad: Generalul Keller a bătuta la 23 cuvinte pe Turci naintea Zaharului, luându-le Ljubnica și alte posițiuni de prin prejura. Din sorginte oficiale se anundă că Boboviște nu e încă evacuata, ci întărită cu 14 batalioni. Schiljegovac a fosta arsă de Turci. Paracin, 24 Octobre.— Turcii au luptat două jile cu puteri mari contra posițiunii serbesci la Djunis, care era apărată de Horvatovici. Paszega, 25 Octobre.— Alaltăieri și ieri Mehmed-Ali-pașa a cercat a se ocupe posițiunile ce avusese mai înainte pe tavor, dari a fosta respinsa în ambele fune de către Novoseleff. Serbii ocupă încă Vasilinal B. Cettinge, 25 Octobre.— Astăzi au fost aduși aci prisoniarii turci de la Medium. Ei au defilată pe dinaintea principelui, după ce s’a celebrata mai ântâiB un oficiu divină. Biserica era decorată la acestă ocasiune cu 43 stoguri luate de la Turci. 120 de prisoniari carî erau mai bolnavi, au fost eliberați. Aici se află și 13 oficialî turci prisoniari. Constantinopole, 23 Octobre.— Porta propune oă suspendare a ostilităților pentru timpB de două luni, spre a fi lăsată se pune în aplicare reformele promise. Paris, 25 Octobre.— Sorii din Madrid face cunoscuta că numărul conspiratorilor B descoperiți până acum în complotul B Zorilla-Salmeron este de 126, dintre care 18 generali; toți aceștia sunt arestați. Constantinopole, 25 Octobre.— Arestările și esilările din causa conspirațiunii descoperită contra miniștrilor, ar data loc B la nesce măsuri seriose. In acestă afacere sunt compromiși mulți foști demnitari de StatB, și mai toți aparținând partitei lui Iusuf Izzedin. Conpirațiunea s’a formata mai multa din puntule de vedere religios B decâta politica. Arestarea conspiratorilor B s’a proiectata forte în secretă și s’a făcuta alaltăieri fără veste, căcî eî aveau de gândBieri se pune în aplicațiune planul B îndată după primirea lui Tgnatieff de către Sultan B.