Romanulu, octombrie 1876 (Anul 20)
1876-10-23
ANULU ALU DOVE pECELEA TOIESCE ȘI TEI PUTEA ANDNCIDE! Linia de 30 litere potitii, pagina IV,— 10 bani. Deto — — — — pagina III, 2 Iii. A se adresa: IN ROMANIA, la administrating a diarului LA PARIS, la Havas, Laffite - Onie, 8, Place de la Bourse LA LONDON, la d. Eugene Miooud, No. 81-A Fleet Street, Lenden E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfischgasäe 10. Articolele republicate se ardü. 20 BAM ESEMPLARUL SAMBATA, 23 OCTOBRE 1876. LÜMINEAZA-TE ȘI TEI FI A B O NAMENT E In capitală, unu anii 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; un lună 4 lei In districte, unu anii 54 lei; șese luni 27 lei trei luni 14 lei; uă lună 5 lei Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziarului. LA PARIS, la d-nul Darras-Hallegrain 5, rue de l’ancienne comedie, și Havas, Laffite A Onie, 8, Place da la Bourse LA VIENA, la d. B. G.Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BAM EXEMPLARUL EIRVICIULU TELEGRAFICU ALU «ROMANULUI» Constantinopole, 2 Noembre. — Trupele turcesc! au luații la 31 Octobre Deligradulă. Petersburg, 2 Noembre.— Monitorul publică ță ordină imperialii, prin care convocarea tinerilor căjuți la sorți se fiseră anulă acesta pentru Ziua de 1 Decembre, afară de Siberia și guvernămintele Archangel și Orenburg. Paris. 2 Noembre. — Ductle Decazes a făcută cunoscută comisiunii bugetare că va citi mâne în cameră declarațiunea prin care se afirmă că neutralitate absolută din partea Franciei în complicațiunile eventuale și esprime speranța pentru menținerea păcii, a cărei garanție este armistițiului Petersburg. 3 Noembre (oficiale). — Porta priimeste armistițiu de două luni, cu începere de la 1 Noembre, ordonândă comandanților armateloră Rele să înceteze imediată ostilitățile pe teatrul de resbelă. Redacțiimea și Admiiitratsimea strada IMititiei 14 Edițiunea de seral C * BUCUfU SGI, 22 BRUMARELU 3 BRUMARU Egoismulă este fondută politicei tutoră Statelorű. Acesta e atâtă de adevărată și de generală, încâtă ar f fi deșertăciune de-a se plânge, și nesocotință de-a cere ca abnegațiunea și sacrificiulü se înlocuiască egoismul în politica cabineteloră. Noiamă putea cu atâtă mai puțină se ceremă săvârșirea acestei adevărate revoluțiuni în politică, cu câtă posițiunea nóstru de Stată relativă mică și înconjurată de amenințări, ne impune imperiosă o politică în care raționamentul rece și «chiară egoistă trebuie se aibă cu ună mai mare rolă decât ă avariile anime». Este uă favore escepțională numai a împrejurărilor, cândă interesul nostru, chiară egoistă, se póte armonisa cu simțimintele generose; numai unei asemeni favori datorimă fericita nótră situațiune faciă cu naționalitățile chreștine din Orientă. Cândă ânsâ de la egoismă politica unoră State trece la nedreptate, atunci plângerile în contra’i devină legitime; deși de la egoismă la nedreptate nu este de câtă ună pasă, totuși nici vă dată și în nici ună casă nu se póte contesta celui nedreptățită dreptul de a se plânge. In ceea ce privește pe România, negreșită n’amă putea face nici unei puteri dă mare recriminare, deca Wnâ ne poimâne, in facia unui pericolă, ne ară lăsa se ne salvămă singuri, oricum amă sei, fără a ne da mână de ajutoră. Avemă ânsa dreptulă a ne plânge contra celoră, cari fără a se arăta câtuși de puțină dispuse a ne da vreună ajutoră reală în eventualitatea unui pericolă, ară deri totuși se nevoia compromițându-ne situațiunea în servițiul intereseloră loră particulare. Ințelegemă, pene laórecare puntă, ca politica loră să le opresca de-a se îngagia către noi cu uă sprijină, întru apărarea intereseloră și drepturiloră nóstre, nu înțelegemă însă ,delocă ca acele state puternice se pretindă de la noi, stată mică, cu pericolul nesistinței nóstre, servicie pe care foră ânșile nu le dă mâna să și le facă. Se renimă la obiectul precisă ale acestoră cugetări. Vedemă în presa chiară oficiasáa unoră State, precum în unele siarie englese, francese și mai cu osebire austriace, recriminări la adresa României că a lăsată să trecă voluntari ruși, ori că manifestă simpatii pentru nenorocitele poporațiuni creștine, pe cari Turcii le trateza ca uă turmă de vite de măcelărie, la aceste recriminări se mai adaugă și invențiuni de rea-voință și de rea-credință, — timjendă a compromite situațiunea României, — ca acelea că România lasă să trecă din Rusia în Serbia arme și materiale de resbelă. Pregătirile României de apărare, pentru orice eventualitate, suntă asemene, și mai multă decâtă orice, ună obiectă de acuzări în contrast. Nu este, după noi, nici una din aceste imputări sau acuzări, care se nu flă cea mai mare nedreptate către România. Mii de voluntari ruși au trecută prin Austro-Ungaria, acestă puternică imperiă nu i-a oprită, n’a cutezată se'I oprescă; ba chiară încertândă se’i oprescă într’ună rândă, ialiberată îndată, după reclamarea ambasadorului rusescă, și a dată esplicări, cari în fondă erau adevărate scuze. Cu tóte aceste, se cere se facă miculă Stată română, ceaa ce n’a cutezată se facă puterniculă imperiă austro-ungurescă. Pentru ce? Nu s’ar pute crea fice că cineva voiesce „se tragă castanele din focă cu mâna nóstra,“ voiesce se ne compromită, și încă fórte gravă, pentru a servi scopurile unor] mari puteri, cari nu cutezase’și aducă lrănșile acestă servină ? Nu ni se face íre aci uă nedreptate monstruosă? Putemi de prima ordine, ce n’am a întrevedea nici oă mișcare de agresiune din partea Rusiei, — care chiară deca s'oră mișca în contra soră s’ară pune ea ânsăși în pericolă, — țină cu tote acestea și păstra cele mai bune relațiuni cu dânsa, și nu facă nimică din cea-a ce ară putere o nemulțămescă. Nouă ânsa, Stată cu atâta mai slabă decâtă acele mari puteri, și lipsită de orice sprijină sicura din parte-le, ni-se pretinde se ne punemă în ostilitate facișă cu Rusia, se contracarămă pe faciă toți pașii iei. Junca declarămă la rândulă nostru că n’avemă simpatii preconcepute, că fiindă lăsați a ne apăra și garanta noi înșine, vomă căuta sprijinul și alianțe oriunde le vomă găsi mai sigure, îndată suntemă acuzați de devotați Rusiei, de instrumente ale iei, și n’amă găsi grație ’naintea acuzatoriloră noștrii, de câtă recurgândă la acte nedrepte și nesocotite de ostilitate contra Rusiei. Stateloră celoră mai puternice leară fi permisă sa caute alianța unei puteri ca Rusia, și noua, țară pe atâtu de amenințată pe câtă și de puțină apărată astății de uă susținere reală din afară, nu ne-ar fi permisă sa căutămă garanții în facia evenimentelor, în asemeni alianțe, daca ele ne-ar putea conveni? Unde este are dreptatea și logica în asemeni pretențiuni? Susținere armată la trebuință, nu ne promite și nu ne lasă sâ întrevedemă nimeni; și daca în acesta critică situațiune, ne pregătimă a ne apăra, a ne garanta noi ânșine pe câtă vomă putea esistența și a ne susține drepturile, sâ rădică protestări contra armărilor nóstre. După ce nimeni nu ne lasă sâ întrevedemă apărare, pe cândă totă Orientulă e supt arme, trebuie sâ nu ne apărămă nici noi ânșine, ca sâ cădemă prada celui d’ântâiă cotropitoră, saă sâ devenimă obiectulă primei învoieli de împărțire. Ore binevoitóre sâ fiă pentru noi aceste pretențiuni, și merită ele sâ fiă luate în seri0lă considerare de către națiunea română ? Discrețiunea, neapărată în atâte împrejurări, ne opresce de-a înmulți exemplele de pretențiunile nedrepte și suspecte ce se rădică în privirea nóstra, pretențiuni, cari atunci cândă nu mai potă invoca fapte ca sâ ne puie supt bănuială, recurgă chiară la invențiuni calomniose, ca acelea că amă călca dreptulă gințiloră, lăsândă să treca prin țară arme și voluntari armați și fără pasparte în regulă. In orice casă ensă, potă sa flă șicum aceia cari ne facă acuzări pe atâtă de nedrepte pe câtă și de interesate, că noi nu ne vomă face unealta intereselor nimenui. Nu vomă servi nici uă dată de câtă numai interese comune, când ele nu voră fi exclusivă naționale; nu vomă comite greșeala capitală de-a trage castanele din focă pentru îndestularea altora; și, mai presusă de tate, vomă lua măsuri seriose care ne putem garanta noi înșine, atâtă spre a nu fi uă lacrim pre onerasa pentru aceia cari ară voi să ne îmbrățișeze apărarea, câtă și spre a iu remâne să bi«ba țara, țara mamaua imn voe și fără apărare, menită oricândă a servi combinărilor și învoiele lor politice, ce s’ară putea face chiară la noi, despre noi și fără noi. Paris, 31 Octobre. O țiarulă la France află că Țarulă ară fi adresată regelui Italiei să scrisere autografa, în urma căreia Italia ară fi pusă la disposițiunea guvernului rusescă portulă de la Palermo scă de la Tarent pentru flota rusescă. Belgrad, 30 Octobre.— Situațiunea este forte critică. S’a răspândită scirea că Turcii mergă asupra Krușevatzului. Ciolak Antici și Bucevicî s’aă îndreptată în aceașî direcțiune. Consiliul de miniștrii este întrunită aprope în permanență. Paris, 30 Octobre. — Stânga camerei a hotărîtit să nu interpele guvernul asupra cestiunii estedére, ci, în înțelegere cu celelalte grupe, se ceră deslușiri ducelui Decazes în ceea ce privește menținerea păcii și dorința pentru neutralitate. Aflămă din sorginte sicură scriea imbucuratóre că Pórta ară fi propusă și Rusia ar fi primită ună armistițiă de două luni. Ordine imediate a fi fost trimise trupelor turceșci din Serbia de a înceta ostilitățile, și de a păzi cu stricteță armistițiulă. Ambasadorul Rusiei a declarată că va pleca din Constantinopole la prima infracțiune. Fi va urmată de pace acestă armistițiu? Se sperămă, fără ânsa a ne culca pe urechia unei depline securități. Rperoducemă după edițiunea de dimineța a numărului precedinte următarele : Servițiulă telegrafică ală Românului. Belgrad, 1 Noembre — Circulă scomptură că Porta ară fi acordată ună armistițiă de două luni, care ară fi fostă primită și de Serbia. Paris, 2 Noembre. — Agenția Havas comunică, după ună avis privată din Constantinopole, că armistițiulă s’ară fi suptsemnată aseră. Bruxelles, 31 Octobre. — zarului le Nord 11*00 că discursul tronului la deschiderea Reichsratului germană este oă confirmare solemnă a alianței celor trei împărați, căreia Europa îî datoresce pacea. Silințele pentru a sfărâma acestă alianță au rămase nefructuase. Rolul de mijlocitor dintre Austria și Rusia, pe care împeratur Germaniei îl va menține și d’aer încolo, este că garanțiă pentru înlăturarea dificultățiloră cari ară pute se se mai ivescă Belgrad, 30 Octobre. — Principele a plecată astă-nopte fără veste la Deligrad. Prin tote oțelurile pe unde se aflaă oficialî ruși și sârbi s’a afișată astă-nopte ordine ca se plece îndată la fruntarii să la Kragujewatz. SOIRI MAI NOUI Daily Telegraph publică urmatorea depoștă din Viena, cu data de 29 Octobre: „Mai tate puterile sunt favorabile ideiei unei conferința. Germania e cea mai puțină dispută a consimți, deorece, fiindă cu totulă neutră, ea nu e directă interesată să vedă restabilindu se înțelegerea între celelalte puteri. Cu tote acestea prințul de Bismark pate fi înduplecată să dea adesiunea lui, căci e greă de a vedea cum vară pute fi formulate proiectele necesare pentru reforme fără nă întrunire. Câtă despre residența conferinței, se crede în generală că va fi Constantinopole. Rusia însa pare că nu voiesce a primi Constantinopole ca orașă pentru întrunirea conferinței fiindăcă, după obiceiurile și precedentele diplomatice, representantul țârii în capitala căruia se ține conferința are dreptulă s’o presideze. Rusia ânsa, precum se scie, nu voiesce ca Turcia ne na iipxca iutmttle la uă asemenea întrunire. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de Vineri, 25 Octobre, 1876. Ședința se deschide la ora 1 supt președința d-lui colonelă Leca, vice-președinte, fiindă presiați ună numără îndestulătură de deputați. Se citesce și se aprobă sumarul ședinței precedințe. Intre comunicări, se citesce uă adresă a d-lui ministru de finance, care rogă pe adunare a lua în studiu proiectele financiare depose încă din Iuliei trecută și cele pentru legitimarea creditelor. Se înaintezi dosarele pentru nouele alegeri și apoi se procede prin tragere la sorți la alegerea comisiunii de sapte însărcinată a verifica titlurile nouilor deputați aleși. Acestă comisiune va fi compusă din d-nii: C. T. Grigorescu, An. Stoojană, D. Donici, I. Boldur-Lățescu, Ruse Stefanescu și C. Fusea. Nefiindă nimică la ordinea zilei, ședința publică se rădică la ora 2, anunciându-se cea viitare pentru a doua zi la 12 ore, cândă se va alege comisiunia pentru respinsă la discursul tronului. Senatură n’a putut ține ședință nici ieri nici astăzi, nefiindă încă în nameră. Prusa-Germania. — Resultatura alegerilor pentru camera deputaților este: 171 deputați naționali-liberali, 86 ultra-catolici, 66 progresiști, 36 conservatori-liberali, 34 conservatori de diferite nuanțe, 15 membrii ai partitei poloneze, 5 particularism și 14 cari nu facă parte din nici uă partită. Turcia. — că adresă a ulemalelor către Sultanulă desaprobă pe instigatorii complotului în contra reformelor și mai cu semn în contra vierea miniștrilor, partizani ai reformelor egalitare. Ulemalele aprobă aceste reforme. Guvernatorele districtului^vizißnafa^ desminte categorică tóte scometele ce se răspândiseră asupra unoră acte de violență cu s’ară fi comisă asupra chrestinilor de către poporațiunea musulmană din acelă districtă. piarulă ungară Kelet-Nepe anundă că demonstrațiunile simpatice Turciei cari s’aă făcută în Ungaria a produsă asupra Sultanului ș’asupra guvernului turcă uă adâncă impresiune. Midhat-pașa a propusă a se oferi museului ungurescă tóte obiectele istorice de valore pe cari Turcii le-au luată undiniora de la Unguri ca preda de resbelă. Un telegramă din Viena anuncță că acțiunea intentată lui Șefket-pașa, Ahmet-aga și Tusun-bey pentru cruzimile comise în Bulgaria e uă pură comediă. Acești indivizi sunt numai arestați. D. Baring, secretarul ambassadei anglese, însărcinată a descoperi adevârulă asupra cruzimilor, are intențiunea d’a se întorce la Constantinopole, deorece a perdută speranța d’a afla adevârulă. La începutul lui Octobre, un copilă ș’ună orecare numâră de femei chreștine de la Perussa au fostă răpite și violate de Turci. D. Baring a întâmpinată mari dificultăți pânâ se reușască a se aresta culpabilii. Spania. Insurecțiunea în Cuba durată de la 1868, fără a fi putută fi năbușită de nici unul din multele guverne ce au avută în mână frânele Statului de la acea epocă până acum, cu tote încercările și sacrificiele. Acum a fost« Însărcinată cu represiunea iei generarele Martinez-Ga»»poc* yțt 4* a ado Fi annoment la teatrul lupteloră. Invingâtorul de la Sagunto duce cu dânsulă prestigiul« ce încunjura în facia armatei pe nâbușitorul nefericitei revoluțiuni carliste; ele se bucură de iubirea soldaților; totuși nu se scie deca noua sea întreprindere va fi încununată cu acelașă succesă. Numirea sea a făcută uă bună impresiune în insulă. Dificultatea năbușitei revoluțiunii cubane, în facia cămană remasă neputinciose tóte încercările predecesorilor d-lui Canovas del Castilo, pare a nu fi de ajunsă pentru liiderul conservatorilor spanioli, deorece își crează voluntară alte dificultăți interne. După Zorele străine, cari au corespondinți în Spania, d. Canovas del Castillo ară voi se guverneze ca ună felă de dictatură conservatóre, deși dânsulă a președută, ca prim-ministru, la vobirea actualei constituțiuni spaniole în vara trecută. Pentru a’și procura acesta satisfacere, avea trebuință bună completă în contra actualei stări de lucruri și l’a găsită. D-niî Ruiz Zorila și Salmeron, foști miniștri, capi ai partitei liberale înaintate, au fost acuzați ca conspiratori, pe baza unei corespondințe ce s’ară fi descoperită la fruntarie asupra unui mesageră feminină. S’a făcută ună mare numară de arestări nu numai în capitală, ci și ’n provincie, nu numai între civili, ci și între militari. Aprópe 300 civili și generări suntă astăzi supratestă, așteptând hotărîrile justiției civile înaintea căria s’a trimisă acesta afacere. Serbia.Agenția Reuter primeste urmatorele amânunte asupra crisei ministeriale din Belgrad, despre care amă vorbită într’unul din numerele nóstre precedințe. Causa acestei crise a fostă că ministrulă de resbelă, d. Nicolici, avândă sâ se plângă de purtarea voluntarilor ruși, a scrisă generarelui Cernaieff, rugându-să sâ ie mâsurile ce ară crede de cuviință pentru