Romanulu, iunie 1878 (Anul 22)

1878-06-03

ANULU COVE­PECI ȘI POPI VO1ENCE ȘI TEI FETEA. A­N­U­N­C­IU EI. Linia da 30 litere petit, paginea IV,— 40 baut De to » » » paginea III, 2 le. A se adresa: ÎN ROMANIA, la administrațiunea pianulu­ i lA PARIS, la Havas, Laffîte et C­une, 8, Place de la Bourse, M 'LONDON, la Eugene Micovici, No. 81-A Fleet Street, London E.­­î. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Will Gecbgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentrn tótfi, Germania. Articolele nepublicite se ardü. 20 BANI ESEMPLABULU Iledacțivi­pea și Arl­itnigtrat limea, strada Do­mnei, 14. Bucuresci, a Ciresarii. Tóte p­apagandele făcute de opo­sițiune, ni le amu esplicată mai multu sau mai puțină, aceia pe care a în­treprins-o cnsé de la plecarea d-loru Ion Brătianu și Cogălniceanu la Ber­lin, nu ne-o putem a esplica séu, mai exactu, nu cutezamă a ne da noué ânși­ne singura esplicare posibilă, atâtă sunt­ de revoltatare tendin­țele ce ea ară descoperi. Din­­ Jiua în care represintanții României pe lângă Congresă au ple­cată din Bucuresci, principalulă or­­gană alu oposițiunii n’are altă grijă de­câtă de a’și da tóte silințele pu­ti­ncióse, spre a face ca ei să nu fie primiți cu bună-voință și cu încre­dere de către represintanții marilor­ puteri, ba chiară ca ei să fia de­părtați, ca suspecți de socialismă. Tocmai astăzi, când­ Impăratulu Germaniei este victima unui al­ douilea atentată politică, tocmai a­­stăzi, când­ principele de Bismark apeleză la Europa întregă spre a lua în comună garanții în contra catastrofelor, ce le-ară fi pregătindă socialismulă, patriotica nostra opo­­sițiune, cu istarulă Pressa în capă, găsesce că nu este nimica­mai în interesulă României de­câtă de a propaga că d. Brătianu, că represin­­tantul­ României este socialistă, este demagogii europeana , că a avută stiluse relațiuni cu Mazzini, ba chiară că a avută cunoscință cu Orsini și a fostă implicată în atentatură în contra vieței lui Napoleon. Când o ună împărată zace încă de vanele primite într’una atentată co­misă de ună membru al­ partidei extreme din Germania, și cândă Eu­ropa întregă este sguduită de con­secințele acestui atentată, organul­ oposițiunii din România nu găsesce nimica mai patriotică de­câtă de a spune represintanțiloră marilor­ pu­teri și principelui de Bismark că re­­presintantulu României ară fi fostă implicată într’ună atentată în con­tra vieței altui imperato ! Cum se pute pre­califica acesta urmare din partea unui ziară ro­­mânescă ? Care trebuie să’i flă ten­dințele, pentru ca sé aibă recursă la asta­felu de mijloce ? S’ară mai fi înțelesă ca, mai na­­inte de a se decide cine sé repre­­sinte România pe lângă Congresă, o­­posițiunea se cerà a nu se da acésta însărcinare d-lui Ion Brătianu, pen­tru că ară fi socialistă, demagogă, petrolistă etc. Déru astăzi, după ce faptul­ e săvârșită, și cândă, ori­ ce s’ară­­ fice și ori­ ce s’ară face, d. Ion Brătianu represintă România pe lângă Congresă, ce scopu pate să aibă o­­posițiunea făcendă totă ce ’i stă prin putință, pentru ca represintanții ma­rilor­ puteri să primescă pe repre­­sintantulă României cu neîncredere și sé ’să privescá ca suspectă ? Care este astăzi posițiunea d-lui Brătianu la Berlin ? D-sea este nea­părată ânsăși România. Ei bine, déca d. Brătianu va fi rea primită, însăși România va fi rea primită; deca d. Brătianu va fi privită la Berlin ca suspectă, însăși România va­ fi privită ca suspectă, cu atâtă mai multă că ani­­[întregi s’a făcută pr­opagandă că acesta țară ară fi ună focară de tulburări și de evoluțiuni. Acesta o voiesce are oposițiunea? Voiesce ca are sé compromită cu ori­ ce preță causa României nain­­tea Congresului ? Daca nu acesta este scopulă o­­posițiunii, amü fi fórte curioși să ne esplice ea însăși, ce alte ten­dințe potă să aibă silințele ce’și dă de a descredita cu ori­ ce preță pe aceia ce, după tote formele, suntă însăși România naintea Congresului europeană. Daca acésta oposițiune mai are vre-una simțimentă românescă, nu înțelege ea imensa responsabilitate ce’și ară asuma, déca cuvintele sale ară fi ascultate și déca Congresul ă ară trata pe represintanții Româ­niei după exemplulă ce’să dă însăși oposițiunea din țară ? Din două una : sau oposițiunea vor­­besce, prin organul ă iei, pentru ca vorbele sĕ’i fiă nesocotite și despre­­țuite de tóta lumea, sea vorbesce pentru ca să fie ascultată. In primală casă, ceia ce face este uă­curată aberațiune. Déca ease vorbesce pentru ca sé fia ascultată, atunci propaganda ce face de câte­va i­ile, este uă purtare monstruosa și necalificabilă, este ună actă de trădare. Că oposițiunea voiesce se specule pentru interese de coterie, asupra u­­nei situațiuni nenorocite, nu mai ră­­mâne nici uă îndouială. Ea își face, negreșite, ca si cinșt­­imea este forte gravă, ca anevoie vocea României va parveni a face să fie ascultată, în mijlocul­ preo­cupării generale a puterilor, de-a ajunge cu ori­ce preță la pace și de-a înlătura totă ce ară pute sé compromită asigurarea păcii; că prin urmare este dibactă din partea i, ca oposițiune, de-a pregăti din timpă térâmulü, pentru ca la casă de ne­­isbendă se potă susține că acesta neisbenda se datoresce modului în care România a fost­ represintată. Oposițiunea trebuie sé scie­­nse că asemeni dibăcii au uă margine; când­ acea margine este trecută, dibăcia ia numele de perfidie și de infamie. Și nu scimă déca marginea nu este trecută în casuță de care ne ocu­­pămu. In adevere, déca propaganda pe care o face oposițiunea ară fi menită să aibă ună efectă, acelă e­­fectă nară pute să fiă altulă de­câtă de-a descredita pe România, în persona represintanților ă­iei î nain­tea areopagului europeno. A perde ânsăși sfânta causa a Ro­mâniei, spre a răsturna pe un­ mi­nistru, se pute pre numi acesta di­­băciă? Limita despre care vorbi­­rămă nu este óre cu multă depășită, și, în acestă casă, dibăcia nu ’și schimbă numele? Acesta strania atitudine pate ea sé aibă scusa neșciinței sau ori­care altă scusă? Nu, căci chiară orga­nele reacționare, și mai cu osebire Pressa de la 22 și 23 Main, crise: „Tóte inteligințele țării, întrunite împreună într’ună singură spirită de concordiă și de patriotismă, n’ară fi încă îndestulă ca să conducă nava statului în grelele împregiurări în care ne a­flamă, și se dă guvernului României acea autoritate și acea forță morală de care are trebuință, spre a se presinta înaintea Europei.“ Daca protivnicii noștri recunoscă și proclamă acestă adevere, explice ei țării uimite, indignate, atitudi­nea loră cu desăvârșire contraria datoriei ce­­ jică că are ori­care Ro­mână, explice ei silințele înverșunate ce’și daă d’a rădica nouă pedici în calea represintanțiloră țării pe lângă marele areopagii europeni. Cesti­unile privitóre la România, care se vor­ discuta în Congresă, suntă : independința și cestiunea Ba­sarabiei. Intru­câtă privesce independința, represintanții României se vor­ în­fățișa înaintea Congresului cu vo­­tură unanimă ală represintanților­ țărei, votă la care au luată parte și conservatorii din Cameră și din Senată, votă prin care diversele nu­anțe ale partitei așa numite conser­­vatore aprobară „totă ce guvernulă propuse, consilia și făcu spre a a­­junge la scopulă ce România între­gă doresce“. 1) Guvernul­ va lucra, i­ice acelă votă, pentru ca, la viitorea pace, Ro­mânia se aibe uă posițiune de sine statutare. Și nici ună singură represintante nu fu contra acestei moțiuni; prin urmare țara întregă, conservatori și liberali, dece guvernului acesta lă­murită delegațiune. In acestă cestiune dură guvernulă nu se 'ntemeieza numai pe încrede­rea morale ce inspiră, ci ți pe vo­­i­tură unanimă, pe voința întregei na­țiuni; deci îndeplinesce cu prisosii­­ condițiunile cerute de Pressa spre a pute represintă țara cu succesă. Să venimă la a doua cestiune: cestiunea Basarabiei. Ună votă unanimă ală represin­tanților­ națiunii a ratificată refu­­sulă opusă de guvernă generalelui Ignatieff; deci națiunea a aprobată în unanimitate atitudinea guver­nului. Prin urmare, și ’n acesta a doua cestiune, represintanții noștri la Congresă se voră întemeia nu numai pe încrederea ce inspiră națiunii, în­credere ce se dovedeșce prin menți­­nerea lor­ la putere cu tote î ncer­­cările de răsturnare făcute de oposi­țiune, ci și pe ună votă expresă prin care națiunea întregă, liberali și con­servatori, aprobă atitudinea lui. Faptele ce citămă nu potă fi con­testate : represintanții conservatori din Senată și din Cameră au luată parte la am­ândouă voturile de care vorbim­ și aă dată atitudinea și precederii guvernului aprobarea loră. Așa fiindu lucrurile, ori­cine este în­dreptă de a se întreba, în nu­mele cui vorbesce Pressa, cândă con­testa dreptulă și autoritatea d’a a­­păra țara înaitea Congresului bărba­­ților, care de țară au fostă înves­tiți cu acestă misiune prin voturile ce menționarămă ? In numele cui vorbesce, când­ represintanții con­servatori s’aă unită cu acele vo­turi ? Și cre ară pute apăra mai cu autoritate interesele țerei aceia din mijlocul­ cărora se rădicară voci pentru a susține retrocedarea Basarabiei în contra țărei țoră ? Și cre ară fi putută ave mai multă autoritate acei care scriseră în fiarele loră că „suntă împreju­rări in care perderea Basarabiei ară pute să fiă privită ca ună feră de câștigă pentru poporulă română !)“ și care căutară a scusa ună ase­menea faptă, amintindă țărei că Thiers a cedată Alsația și Lorena și totuși n’a fostă considerată ca trădătoră ? Ne mulțămimu numai a pune în­trebările și țara *va respunde. I 1). Pressa, 13 Martie, 1877, SERVITIULU telegraFice ALU AGENȚIEI HAVAS, Londra, 13 Iunie. —Se telegrafieză din Constantinopole oiarului Times: „Savfet­­pașa pregătesce vă circulară către puterile întrunite la congresă spre a denund­a cru­­dim­ile săvârșite în Bulgaria în contra Ma­­hometanilor”. In acestă circulară Savfet­­pașa declară că aceste crudimi sunt­ să­vârșite cu scapă d’a stîrpi pe Mahome­tan­. „Pofta a trimi să ajutore însemnate cor­­purilor­ de espedițiune din Tesalia precum și uă corabie cuirasată.“ Aceluiași diară se telegrafieză din Viena cu data de la 12: „Se asigură că Porta nu se va împotrivi la recunoscerea indepen­­dinței României, Serbiei și Muntenegrului; ea va consimți la întinderea Muntenegru­­lui, dacă acestă întindere e neapărată; ea nu se va împotrivi la pretensiunea Serbiei de a se întinde până la țărmură dreptă ală Moravei; dojü își va pune tote silințele pentru a scăpa totă ce va pute­­a Nordul­ Bulgariei și, dacă acestă principată va ră­mânea supt atârnarea s­a, atunci ea va f.---- partea occidentală a văii Lomului, susținândă înaintea congresului că in acesta parte majoritatea poporațiunii e musul­mană. Intru­câtă privesce Asia, Porta va face observarea că, daca orașul ă [Kars va [ră­mâne în manile Rușilor], atunci că mare parte a țărei va fi fără apărare și că po­­porațiunea ținutului Batum e în contra anexării sale la Rusia.“ Berlin, 13 Iunie. — Caratheodori-pașa nu va represintă pe Turcia la congresă; el o va conferi numai cu delegații turci. Invitațiunile pentru ședința de deschidere a congresului au fost r­especitate a­fără. Atena, 13 Iunie. — In Creta opiniunea publică a primită cu intusiasmă scriea că : Grecia are speranța d’a fi­­ represintată la­­ congresă și d’a-și întinde fruntariele. Es­­­­cadra englesâ stă și acum totă dinaintea insulei și supraveghiază mișcările Turci­lor­­ ș’ale Cretaniloră. Consulele englesu e ; așteptată la Prine. Delegații cretani aă [ otărîri d’a respunde consulelui, că ei lasă sorta țării loră la otărîrile congresului. Cretanii aă arsă la Mirabelio tóte stabi­limentele militare și administrative oto­mane. S’aă trămisă la Pera delegați turci spre a susține interesele și drepturile Cre­tanilor­ otomani. I Berlin, 13 Iunie­. — Pe la ora 1, ple­­­­nipotențiarii puterilor­ s’au dusă, în uni­­­­formă, la palatul­ cancelarului imperiului. j La două ore și două­izeci de minute, s’a rădicată pe paiață pavilionulă imperiului germană spre a anuncia deschiderea con­gresului. I Principele de Bismark a salutată pe­­ membrii congresului. Dornitele Andrassy a­­ luată cuventură pentru a propune de a se da d-lui de Bismark președința congresu­lui. Densură a­disă că propunerea sea era­­ motivată nu numai de ușa, ci și ca do­­vadă despre înalta înțelepciune a cancela­rului imperiului germană. Dornitele An­drassy a terminată făceadă urări pentru însănătoșarea împăratului Wilhelm. D. de Bismark a mulțămită și a luată președen­­ția într’ună modă oficiale, apoi a proce­dată la întocmirea secretariatului. Con­gresul ă h­otărîtă a păstra secretul ă asu­­■­pra desbateriloră. Viitórea ședință a con­­­­­­gresului se va ține Luni. Pen’atunci, plenipotențiî voră trata în­­­­tre dânșii pentru a grăbi lucrările con­ r 1). Thupulti de la 9 Marte 1878. SAMBATA, 3 IUNIU, 1878. LUM­INEZA­TE 81 VEI FI. ABONAMENTE. In capitală și districte: unu anii 48 lei; șase luni 21 lei: trei luni 12 lei; nă lună 4 lei. Pentru tote țevile Europei. ti­inistru 15 la A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea rjiarulu LA PARIS, la d-uiî Darras-Halegrain, 5 rue de l’ancienecomédie și Havas: Laffîte et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA VIENA,la deB.G. PopovicI, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU greșului. De ieri­ aă începută tratări în­tre cornițele Andrassy și cornițele Șuvalofî. Monitorule oficiale ale imperiului pu­blică o­ scrisore adresată d-lui de Bismark de către principele moștenitoră. Acestă scrisóre esprime mulțămirile împăratului pen­tru numerósele manifestări de simpatie ce i s’aă făcută, nu numai din tóte părțile imperiului, ci și chiară din străinătate, cu ocasiunea celui din urmă atentată comisă în contra personei sale. Londra, 13 iunie. — Camera comunelorü. — D. Rylands propune să resoluțiune ca, pe viitor­, tóte tratatele cu puterile, ori­care ară fi, să fie supuse Parlamentului înainte de a fi ratificate, pentru ca Came­rele să’șî potă esprime opiniunea asupra loră. D. Gladstone combate acestă propunere. D. Northcore dice că s’ară pute crede că ea are în vedere acum negocierile începute la Berlin; dânsula susține că principiulă propusă e neadmisibile, căci, de va fi adop­tată, ară fi peste putință d’a conduce nes­­cari negoțiărî cu puterile. Uă asemenea propunere ară aduce uă atingere seriosă prerogativelor­ reginei. D. Nortebote pro­pune d-lui Rylands d’a ’și retrage moțiu­nea. Camera refusă retragerea moțiunii ș’o respinge fără a mai vota. Paris, 13 Iunie.—D. Henry Martin și d. Ernest Renan au fost­ aleși membri ai a­­cademiei. Bruxelles. 13 Iunie.—D. Frere-Or­an­e însărcinată a compune nou­ă ministeră. Citimă în Pesti Napló de la 12 Iunie: „Mobilisarea parțiale a începută. D. ministru de interne trimite în tote părțile telegrame prin care in­vită autoritățile civile ca să ducă la îndeplinire cu cea mai mare iuțală ordinele în privința mobilisării. „In pepturile nóstre încă se mișcă érp.­care vanitate naționale și gă­­simu că e Bine ca, pe cândă cornițele Andrassy căieuon^v.­­Berlin, în același timp, se strălu­­cescu miile de baionete la etajele frumósei nóstre Transilvanie.“ Ellenőr scrie urmátórele: „Creditulü de 60 milióne e reali­­satü. „Măsurile relative la mobilisarea armatei sunt­ puse în lucrare. Mai multe regimente s’aă pusă deja în mișcare spre etarele Transilvaniei. „Baronul­ Ringelsheim, coman­­dantele militară din Transilvania, a rugată pe d. primă-ministru, Tisza, ca de aici înainte să introducă la biurourile telegrafice și servi­ciu de nópte.“ Igiena publică. Unul­ din relele de care suferă Capitala nóstra este necurățenia. Și, cândă­­ ch­emă necurățenia, nu înțelegemă numai necurățenia pie­­țelor­ publice, a stradelor­ și a lo­­curilor­ virane, înțelegemă necură­țenia chiară și a individelor­, înțe­legemă necurățenia și privată și pu­blică, necurățenia generală. Este destulă să constatămă că într’un capitală cu uă poporațiune stabilă de peste 250.000 suflete, a­­fară de cea flotantă, nu există, pu­temü­­fice, în condițiuni mai spe­ciale, de câtă ună singură stabili­­mentă de băi, acela pe care l’a în­ființată pomenitură întru pururea fericire, repausatură Mu­rasewski, a cărui memoria consiliulă de igienă publică — deci mai există, — tre­buie s’o serbeze în totă-d’a­una. Este ce­va contra naturii, prin urmare, a se pretinde să fie sănă­tate privată și publică într’un ase­menea grămădire de poporațiune, unde, în genere vorbindă, curățe­nia corpului este totă atâtă de îna­intată ca și curățenia stradeloră. Necurățenia în curțile caselor­, necurățenia pe strade și piețele pu­blice, necurățenia pe corpul cu alte cuvinte, infecțiune generală, — sor­­­­ginte permanentă de epidemii. —

Next