Romanulu, noiembrie 1878 (Anul 22)
1878-11-22
ANÜLU DOÜE-pECI ȘI DOÜI VOIESCE SI TEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 let — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Redacțiunea și Administrațiunea strada Do nmei 14 MERCURI, JOUI 22, 23 NOEMBRE, 1878. LUMINEZA TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. n Capitală și districte: ună ană 43 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. ’ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunoa di&rulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’aneiene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA la d. doctoră Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusä. 20 BANI ESEMPLABULÜ Ripiiracni ^ bpumaru DUBUI ObU, 4 UNDREA De la deschiderea Corpurilor legiuitare se urmeză desbateri și discusiuni, care deși s’au mănținută pe una teráma oficiosă și particularii, au cu tóte aceste uă mare însemnătate. ■vr.iv 7 *" Cestiunele care se desbată în întruniri două sută de persone, nu sunt ă cestiuni secrete. Daca ele s’au tratată pâne astăzi pe unu térámü oficiosü, causa este că nu erau de natură a se putea trata de năcamdată altű-felu. Pentru acésta noi nu ne simțimă casé mai puțină datori de a pune publiculă, pe câtă putință este, în curentulăceloră petrecute între represintanții națiunii și guvernulă. Guvernulă venită la putere în 1876 se afla la începutul sesiunii 1878— 1879 la capitala unei opere mărețe, pe deplină săvârșită. România din puntulă de vedere internațională, din puntulă de vedere ală însemnătății sale politice, ală posițiunii sale în Oriinte, ală rolului său politică în Europa, a fostă cu totul transformată în cei doui ani trecuți de cândă ministerulă liberală a venită la putere. Acestă ministeriă a primită România vasală, sau celă puțină considerată ca vasală de Europa întregă. Pe atunci reputațiunea națiunii române, înrîurită și de starea iei de vasalitate către Turcia, era făcută de inamicii iei din afară în condițiunile cele triste pentru densa. Poporă turbulentă, focară de desordine, și în același timp ă lașă. E că ce se zicea pe atunci despre România Vasalitatea lua României orice însemnătate politică. Reputațiunea nedreptă ce se făcuse națiunii în afară, punea pe Români pe cea mai de pe urmă treptǎ a poporelor Europei, fâcându’i să fie priviți ca ună poporă netrebnică și menită a fi pusă la regulă, printr’uă împărțire eventuală, de națiunile limitrofe. In Ungaria se scria pe fiecare si că ună regimentă de honvezi este de ajunsă spre a arunca în Dunăre întrega armată română. Turcia refuza de a ne da cea mai mică satisfacere și desprețuindu-ne nu voia să trateze cu noi, pentru că, după cum zicea Mithad Pașa către ună străină de distincțiune, stabilită de mulți ani în România, se credea că armata română va lua-o la fugă la prima descărcătură de pușei. Ca posițiune internațională, vasalitatea. Ca reputațiune națională, disprețuia în afară. Acesta era posițiunea politică a României și a națiunii române la venirea la putere a cabinetului Brătianu. In acelă momenta cestiunea Criintelui se redeschideaână noă și înfricoșată resbelă avea să încapă între Rusia și Turcia. România avea să devie fatalmente calea beligeranților și pate chiară teatrulă resbelului. A se folosi de aceste grave împrejurări, pe care orice ornă politică trebuia să le privescá ca începutul unei transformări radicale a prientelui; a îngagia de-a dreptul tóte puterile națiunii române, spre a sfărâma uădată piedecele puse la rădicarea României de posițiunea iui politică și de lipsa oricărei stime în afară, fu cugetarea și voința staruitare a guvernului liberală. Nici oposițiunea cea mai înverșiunată, nici frica că Românii nu voră parveni decâtă a’și arăta în resbelă lipsa loră de ori-ce vitalitate, — frică împărtășită de fórte mulți Români,— nici lipsa de ori ce încuragiare din afară , nu putură opri cabinetulă Brătianu d’a se folosi de unica ocasiune ce se înfățișa României, d’a se rădica prin ea însăși, și din posițiunea înjosită ce’i făcea vasalitatea, și din nesocotirea și lipsa de stimă, în care o menținea reputațiunea ce’i făcuseră inamicii iei din întru și din afară. Acestă scapă patriotică și măreță fu urmărită cu uă energic, cu uă inteligință și uă dibăciă, care puseră în mirare și în admirațiune Europa întregă. Mulțămită credinței în națiunea română cu care elă fu urmărită, îl vedemă astăzi pe deplină ajunsă. Armata română ajutată cu patriotismă de națiunea întrega, nimici cu globă calomniele de lașitate și de lipsă de vitalitate care apesau de atâta timpă asupra Românilor. Politica și diplomația română se arătarä demne de armată, prin dibăcia loră, prin spiritulă loră de independință și prin demnitatea atitudinii lor. Grație politicei, armatei și diplomației naționale, România devenia pe deplină independinte prin propriele iei mijloce, fără a trece supt înrîurirea predemnitare a nici unriftV ora voii nou ¥ nei coj.jki puuuili Rădicându-se astăfelă din puntulă de vedere politică și morală, statulă română câștiga și din puntulă de vedere materială predomirea pe amendoul țărmii Dunării, pe partea cea mai importantă a acestui mare fluviu, dobândia posesiunea și paza exclusivă a guzelor Dunării, în numele Europei, precum și ună întinsă litorală maritimă cu porturi, care o pune în contractă nemijlocită cu occidentală pe calea largă și lesniciasă a mărilor. Că ultimă pedecă se opunea încă la începutul septemânei trecute la săvârșirea măreței opere întreprinsă de cabinetul Brătianu în 1876. Basarabia era ocupată de Rusia deuă lună jumătate, și cu tote acestea Dobrogea nu trecuse încă în posesiunea României. Totă felul de dificultăți se rădica în contra îndeplinirii acestei disposițiuni a tratatului de la Berlin. Cu tote aceste, singură guvernală, fără a ave recursă la nici uă intervenire din afară, fără a face să plângere, prin singura sea purtare dibactă, demnă și în acelașă timpă energică, parveni să înlăture tote dificultățile și în ziua de 14 Noembre, repurtând victoria totă atâtă de însemnată pe teremura diplomatică, câtă fuseseră altele pe teremura resboinică. Astăferă, în ziua de 15 Noembre, marea operă era pe deplină săvârșită; guvernulă actuală îndeplinise cu ună strălucita succesă misiunea patriotică ce-și impusese în 1S76, în contra celei mai vii oposițiuni și a celoră mai învederate prevențiuni. Deja spre a ajunge aci, guvernul fusese nevoită să concentreze în acestă uriașă lucrare, tótu atențiunea și tótu activitatea sa, astfelă că interesele curată interiare ale țării fuseseră lăsate pe al douilea plană. Cu începutul sesiunii actuale, misiunea de ardicare politică fiindă terminată, trebuia neapărată a se întreprinde opera întăririi și a îmbunătățirilor interiore, oă lucrare cu totulă diferită, forte vastă, forte grea și care cerea concursulă tutoră animelor patriotice. Greutățile acestei opere erau încă multă agravate prin trebuința de a se convoca în curândă Camere de revizuire, spre a pune legislațiunea nostra f interioră în acordă cu orecare principie statornicite de tratatul de la Berlin, pentru nouele state din Oriente. In ajunul întreprinderii acestei grele lucrări, președintele cabinetului venise espuse represintanților națiunii situațiunea, recunoscu că absorbirea în cestiunele politice și în acțiunea militară a putută face ca multe erori și neajunsuri să se comită în afacerile curată interiore ale țării, și ceru concursul ă tutoră nuanțelor liberale pentru întreprinderea acțiunii interiore, ce trebuie neapărată să urmeze operei de reaidicare politică astăzi pe deplină săvârșită. Tőramur conlucrării comune a tutoră nuanțelor liberale era multă înlesniți! prin împrejurarea că trei scaune se aflau vacante în ministeră, astăfelă că prin completarea cabinetului se puteau da garanții și satisfacere tutulară. Din momentul în care președintele cabinetului puse acestă cestiune, se urmeză neîntreruptă desbateri și negocieri, spre a găsi ună termă de conlucrare comună și sinceră, pe care tóte nuanțele să se puie fără ■prevențiuni și fără precugetări, într’uă deplină încredere reciprocă și fără intențiunî de anihilare sau de împuținare una în contra alteia. Găsi-se-va acestă terama ? In facia vechieloră prevențiuni ș’a înăspririloră sistematică ațîțate de inamicii partitei liberale, lucrulu este fórte anevoiă , deși trebuie să fiă dorința cea mai scumpă animeî tutoră Românilor, cu simțiminte liberale. In totă casulă majoritatea liberală a Camerei s’a întrunită și, printr’uă resoluțiune votată în unanimitate , a dată deplină încredere și mandată d-lui Ionn Brătianu, d’a completa ministerială conformă usurilor parlamentare. Situațiunea în care ne aflămă încă astăzi, situațiunea nehotărâtă din punctul de vedere ală completării cabinetului, nu mai póte prin urmare se urmeze multă timpă. In câteva zile corpurile legiuitóre își vor putea urma lucrările importante ce suntă la ordinea jilei, avândă de basă uă situațiune pe deplină clarificată, dinare pe anul 1879, spre a face faciă trebuințelor armatei. Comisiunea a discutată apoi raportulă asupra bugetului afacerilor străine. Cornițele Andrassy, criticândă acestă raportă, declară că ’să consideră ca ună actu de acusațiune și ca ună votă de neîncredere, faciă de care va sei se arate simțimintele sale constituționale. In cele din urmă raportulă a fostă adoptată de comisiune cu uă majoritate de 12 voturi contra 6. Londra, 3 Decembre.— Uă luptă înverșunată a fostă ieri tată diua în pasulă Peiwar. Resultatulă nu e cunoscută. Lahore, 3 Decembre.—oficială. Nici un incidinte nu s’a ivită astăzli în pasulă Kiber. Scrii autentice spună că Gelahabad e dezertată de Afgani. Constantinopole, 3 Decembre.—Consiliul de resbelă a condamnată pe Suleiman-pașa la cincisprezece ani de închisore încă fortăreță și la degradare. Monnis-bey e numită introducătorii de ambasadori. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS Londra, 2 Decembre.—oficial). Uă telegramă din Lahore spune că s’a primită aici uă epistolă de la Emiry, dorit că coprinsului ei nu e cunoscută. Scomotele despre atacurile îndreptate de către Afgani asupra fortăreței de la Kiber, spre a ’lă lua înapoi, au fostă exagerate. Comandantele Altmasjidului își va asigura comunicațiunile prin instilă Kiber. Pesta. 2 Decembre. — Comisiunea financiară a delegațiunii austriace a adoptată propunerea d-lui Herbst, care cere a nu începe discuțiunea proiectului privitor la creditele cerute pentru a acoperi în 1879 chieltuielele ocupațiunii Bosniei și Brzegovinei, ci a aloca provisorii suma de 15 milióne supt titlul de chieltuieli estraore primescă, în fine, fiindăcă este forte ușoră d’a președe uă Cameră a căreia majoritate înțelege, cumpănesce, iubesce și esteotărîtă d’a nu cruța nici ună sacrificiă, nici unulă, pentru triumfal dreptății și ală libertății, pentru gloria și mărirea națiunii. Cuvintele d-lui președinte au fostădesă întrerupte de lungi și căldurose aplause. S’a procedată apoi la alegerea vice-președinților și, despoiându-se scrutinută, s’aă proclamată vice-președinți d-nii N. K. Locustenu cu 73 voturi; An. Stolojanu cu 70; Hasnaș cu 54 și Sc. Pastia 54 din 78 voturi esprimate. Aă fostă 12 bilete albe. Secretari s’aă alesă d-nii El. Vergati, I. Vilacros, G. Serendache, Isăcescu, Cisman, D. lonescu, Calcantraur, Poroinenu. Cestori s’aă alesă d-nii Tăcu, Goga, Cazoti și Serurie. Discursulu d-lui președinte alü Camerii. Camera a ținută ședință ieri, Marți. Cândă s’a anunciat că la ordinea lilei este alegerea vice-președinților, d-nii deputați au cerută venirea la tribună a d-lui președinte. D. C. A. Rosetti, ocupândă fotoliulă președenției în aplauzele frenetice ale Camerii, a rostită următorele cuvinte : Domnitorii deputați, Trimițendu-mă din nou la acestă biurou, care este pentru mine unii afară politicii și amintindu’mi de unde plecarămă, prin ce evenimente trecurămă și unde ajunserâmă, imi pare că percurserămă împreună nu trei, ci una sută ani. Ce iritațiuni, ce temeri, ce are chiar la nascerea acestei legislature, și ceö ne ajunși, ca indivizi și ca națiune, la liniște și la cea mai deplină independință. Printr’uă credință nestrămutată, prin puternica disciplină a omenilor d íntr’adevĕrü liberi, și prin vitejia fiilor ăiei, România luându’și loculă în familia europeană, ați percursö astfelu una chin întregă ce este d’ajunsu d’a onora nu numai viața unei legislaturi ci chiar a mai multor generațiuni. Acestei Camere énse, acestui Parlamentă i s’a dată și mai multă. La înălțimea la care ajunserămă, Europa tata ne vede și are ochii țintiți asupră-ne. Dobândindă stima și încrederea iei pe câmpul ă de bătaia, avemă acum fericita pensiune d’a o face să ne-o acorde și pe tărâmură politică. Multă, fórte multă este de făcută și n’avemă înainte-ne de câtă trei luni. Lungi înse suntă aceste trei luni pentru aleșii națiunii, care prin suferințe, și lupte aă învețată a sta uniți, a iubi ș’a lucra. Se pare în adeverată minune d’a face uă parte din ce datori suntemă a face, veți face case, căci Români sunteți, și prin minuni a trăită 18 socele acastă coloniă a lui Traiană. Iubitore, inteliginte, nobilă, generósá și muncitore este națiunea română. Ce deru pate fi peste putință d’a face aleșilorăiei, care adâncă și fericirea d’a ave ună Domnă, care cu vitejia lupta pe câmpul de onore în capul națiunii, în tóte și pe deplină liberă. Europa a administrată acestă faptă unică în asemenea timpă. Trebuie domit să dovedimă pe tótu ijiua că scimă a fi liberi. Onorată d’a conduce lucrările vóstre și în acesta sesiune, care este încoronarea edificiului ce-ați începută, primescă cu recunoștință și eu credință acestă frumosă sarcină. O primescă, căci ea ’mi dă dreptul ă să v’aducă a*minte cuvintele (zise de Thiers Camerei, în miijlocul lupteloră celoră mai crâncene : „Partita, care pune în fine va triumfa și va guverna , va fi partita cea mai dreptă și mai înțeleptă.“ Citimă Iîn Diritto de la 29 Noembre : „Telegrafulă ne dăună resumată din discursul tronului citită Camerelor române: „Mai însemnată de câtă tóte e următorulă pasagră: „....Țeza va fi astăfelă pusă în posițiune „d’a răspunde, pe cale constituțională, la „așteptarea Europei, și d’a satisface interesulă morală ală Românilor” etc.... potrivită cu luminele secolului.“ „Nu putem adecâtă se aplaudămă la acestă solemnă declarațiune a guvernului română și înțelegemă ca puterile Occidentului să nu mai aibă nici uă obiecțiune pentru deplina și definitiva recunoscere a independinței României, fnțelegemă ca tóte puterile occidentale să urmeze exemplul Italiei, și se acrediteze miniștri plenipotențiari pe lângă curtea din Bucuresci.“ OCUPAREA DOBROGEI. Ministerul afacerilor străine a primită de la d. pifim-delegată română de la Tul Gon lîrm D.fmPR tpiporomo • ----- -J-------~ —“O *• • „Astăzi, Sâmbătă, la 12 ore din și, dupe sânțirea apeloră la malur Dunărea, armata nostră a intrată în orașă, unde pe strada Boboci, a defilată pe dinaintea generalului Anghelescu, cu stogurile împodobite de cununi de fiori, oferite de către domnele din Tulcea, și cu urări entusiaste din partea populațiunei. N. Catargi,Monitorului. -------- - -------------------------ADRESA DOBROGENILOR U. A. S. R. Domnulu, a primită următorea depeșă din Tulcea: Tulcea, 18 Noembre 1878. Prea Înălțate Domne, Drapelul oștenului română, încununată de flori, fâlfâie mândru între noi. Sl amă salutată cu iubire și devotamentă, și inimele nóstre tresaltă de lacrimi de bucurie, căci în elă vedemă simbolul civilisațiunei pe care Altețarea Regală, marele căpitană al vitezei este române, semeni în noua provincie regală. De astăzi, înainte începe să vieță nouă pentru noi. Vomă privi dură cu încredere și iubire în viitoră, uitândă trecutulă. Ridicămă rugi căldurose către a totă putințele pentru ca să binecuvinteze opera românismului dincolo de Dunăre și depunemă la piciorele Alteței Tele Regale simțimintele nóstre de iubire și fidelitate. Dumnedeă se aibă în sânta sea pază pe Alteța Ta Regală! Dumnedeă se protejeze pe duiasa Augusta nostră Suverană! Dumnedeă să ție putere ostașului nostru ! Colonia Română: Mihhailă Petrescu, R. Dimitriu, Em. Popovici, V. Sotirescu, B. Crețoiu, M. Sotirescu, V. Nedelcu, V. Dimitrescu, G. Burgelea, T. Enache, P. Dorovici, I. Plengu. Colonia Bulgară: D. Todorof, I. Ceausoulă, S. Teodorof, ;P. Havesof, P. Teodorof, R. Gradinarof, B. Lasarof, G. Geacofu. Colonia GrScă: U. Kara via, Em. Ghilli Epaminondas, U. Liciardopulos, M. Comzsos, A. Valasoglu. Colonia Rusă: Dimitrie Rudinovtof, petru Mihailoff, P. Adolfof, Dimitrie Scoalhof, V. Timofei, V. Grigoroff. Colonia Musulmană: Idet Efendi, Meh-