Romanulu, noiembrie 1878 (Anul 22)

1878-11-22

ANÜLU DOÜE-pECI ȘI DOÜI VOIESCE SI TEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina III. 2 let — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Red­acțiunea și Administrațiunea strada Do nmei 14 MERC­URI, JOUI 22, 23 NOEMBRE, 1878. LUMINEZA­ TE ȘI VEI FI. A­B­O­N­A­M­ENTE. n Capitală și districte: ună ană 43 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei. ’ A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunoa di&rulul. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’aneiene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA la d. doctoră Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusä. 20 BANI ESEMPLABULÜ Ri­piiracni ^ bpumaru DUBUI ObU, 4 UNDREA De la deschiderea Corpurilor­ le­gi­uitare se urmeză desbateri și dis­­cusiuni, care de­și s’au mănținută pe una teráma oficiosă și particu­larii, au cu tóte aceste uă mare în­semnătate. ■v­r.iv 7 *" Cestiunele care se desbată în în­truniri do­uă sută de persone, nu sunt ă cestiuni secrete. Daca ele s’au tratată pâne astăzi pe unu térámü oficiosü, causa este că nu erau de natură a se putea trata de nă­cam­­dată altű-felu. Pentru acésta noi nu ne simțimă casé mai puțină datori de a pune publiculă, pe câtă putin­ță este, în curentulă­celoră petrecute între represintanții națiunii și gu­vern­ulă. Guvernulă venită la putere în 1876 se afla la începutul­ sesiunii 1878— 1879 la capitala unei opere mărețe, pe deplină săvârșită. România din puntulă de vedere internațională, din puntulă de vedere ală însemnătății sale politice, ală po­­sițiunii sale în Oriinte, ală rolului său politică în Europa, a fostă cu to­­tul­ transformată în cei doui ani trecuți de cândă ministerulă liberală a venită la putere. Acestă ministeriă a primită Ro­mânia vasală, sau celă puțină con­siderată ca vasală de Europa între­­gă. Pe atunci reputațiunea națiunii române, înrîurită și de starea iei de vasalitate către­­ Turcia, era fă­cută de inamicii iei din afară în condițiunile cele triste pentru densa. Poporă turbulentă, focară de desor­­dine, și în același timp ă lașă. E că ce se zicea pe atunci despre Ro­­mânia Vasalitatea lua României ori­ce însemnătate politică. Reputațiunea nedreptă ce se făcuse națiunii în a­­fară, punea pe Români pe cea mai de pe urmă treptǎ a poporelor­ Eu­ropei, fâcându’i să fie priviți ca ună poporă netrebnică și menită a fi pusă la regulă, printr’uă împărțire even­tuală, de națiunile limitrofe. In Ungaria se scria pe fie­care si că ună regimentă de honvezi este de ajunsă spre a arunca în Dunăre întrega armată română. Turcia re­­fuza de a ne da cea mai mică sa­tisfacere și desprețuindu-ne nu voia să trateze cu noi, pentru că, după cum­­ zicea Mithad Pașa către ună străină de distincțiune, stabilită de mulți ani în România, se credea că armata română va lua-o la fugă la prima descărcătură de pușei. Ca posițiune internațională, va­salitatea. Ca reputațiune națională, disprețuia în afară. Acesta era posițiunea politică a României și­ a națiunii române la venirea la putere a cabinetului Bră­­tianu. In acelă momenta cestiunea C­­riintelui se redeschidea­­ână noă și înfricoșată resbelă avea să încapă între Rusia și Turcia. România a­­vea să devie fatalmente calea beli­­geranților­ și pate chiară teatrulă resbelului. A se folosi de aceste grave îm­prejurări, pe care ori­ce ornă poli­tică trebuia să le privescá ca înce­putul­ unei transformări radicale a prientelui; a îngagia de-a dreptul­ tóte puterile națiunii române, spre a sfărâma uă­dată piedecele puse la rădicarea României de posițiunea iui politică și de lipsa ori­cărei stime în afară, fu cugetarea și vo­ința staruitare a guvernului libe­rală. Nici oposițiunea cea mai înverșiu­­nată, nici frica că Românii nu voră parveni de­câtă a’și arăta în res­belă lipsa loră de ori-ce vitalitate, — frică împărtășită de fórte mulți Români,— nici lipsa de ori­ ce încu­­ragiare din afară , nu putură opri cabinetulă Brătianu d’a se folosi de unica ocasiune ce se înfățișa Româ­niei, d’a se rădica prin ea însăși, și din posițiunea înjosită ce’i făcea va­salitatea, și din nesocotirea și lipsa de stimă, în care o menținea re­putațiunea ce’i făcuseră inamicii iei din întru și din afară. Acestă scapă patriotică și măreță fu urmărită cu uă energic, cu uă inteligință și uă dibăciă, care pu­seră în mirare și în admirațiune Eu­ropa întregă. Mulțămită credinței în națiunea română cu care elă fu urmărită, îl­ vedemă astăzi pe deplină ajunsă. Armata română ajutată cu pa­­triotismă de națiunea întrega, ni­mici cu glob­ă calomniele de lașitate și de lipsă de vitalitate care apesau de atâta timpă asupra Românilor­. Politica și diplomația română se a­­rătarä dem­ne de armată, prin dibă­cia loră, prin spiritulă loră de in­­dependință și prin demnitatea ati­tudinii lor­. Grație politicei, arma­tei și diplomației naționale, Româ­nia devenia pe deplină independinte prin propriele iei mi­jloce, fără a tre­ce supt înrîurirea predemnitare a nici unriftV ora voii nou ¥ nei coj.­jki puuuili Rădicându-se astă­felă din pun­tulă de vedere politică și morală, statulă română câștiga și din pun­tulă de vedere materială predom­­i­rea pe am­endoul țărmii Dunării, pe partea cea mai importantă a acestui mare fluviu, dobândia posesiunea și paza exclusivă a guzelor­ Dunării, în numele Europei, precum și ună în­tinsă litorală maritimă cu porturi, care o pune în contractă nemijlo­cită cu occidentală pe calea largă și lesniciasă a mărilor­. Că ultimă pedecă se opunea încă la începutul­ septemânei trecute la săvârșirea măreței opere întreprinsă de cabinetul­ Brătianu în 1876. Ba­sarabia era ocupată de Rusia de­uă lună jumătate, și cu tote acestea Do­­brogea nu trecuse încă în posesiu­nea României. Totă felul­ de difi­cultăți se rădica­ în contra îndepli­nirii acestei disposițiuni a tratatului de la Berlin. Cu tote aceste, sin­gură guvernală, fără a ave recursă la nici uă intervenire din afară, fără a face să plângere, prin singura sea purtare dibactă, demnă și în acelașă timpă energică, parveni să înlăture tote dificultățile și în ziua de 14 Noembre, repurtâ­nd victoria totă atâtă de însemnată pe teremura di­plomatică, câtă fuseseră altele pe teremura resboinică. Astă­feră, în ziua de 15 Noem­­bre, marea operă era pe deplină să­vârșită; guvernulă actuală îndepli­nise cu ună strălucita succesă mi­siunea patriotică ce-și impusese în 1S76, în contra celei mai vii opo­siți­uni și a celoră mai învederate prevențiuni. Deja spre a ajunge aci, guver­nul­ fusese nevoită să concentreze în acestă uriașă lucrare, tótu aten­țiunea și tótu activitatea s­a, ast­­­felă că interesele curată interiare ale țării fuseseră lăsate pe al­ dou­­ilea plană. Cu începutul­ sesiunii actuale, misiunea de ardicare politică fiindă terminată, trebuia neapărată a se întreprinde opera întăririi și­ a îm­­bunătățirilor­ interiore, oă lucrare cu totulă diferită, forte vastă, forte grea și care cerea concur­­sulă tutoră animelor­ patriotice. Greutățile acestei opere erau în­că multă agravate prin trebuința de a se convoca în curândă Camere de revizuire, spre a pune legislați­­unea nostra f interioră în acordă cu ore­care principie statornicite de tra­­tatul­ de la Berlin, pentru nouele state din Oriente. In ajunul­ întreprinderii acestei grele lucrări, președintele cabinetu­lui veni­se espuse represintanților­ națiunii situațiunea, recunoscu că absorbirea în cestiunele politice și în acțiunea militară a putută face ca multe erori și neajunsuri să se co­mită în afacerile curată interiore ale țării, și ceru concursul ă tutoră nu­­anțelor­ liberale pentru întreprin­derea acțiunii interiore, ce trebuie neapărată să urmeze operei de reai­­dicare politică astăzi pe deplină să­vârșită. Tőramur­ conlucrării comu­ne a tutoră nuanțelor­­ liberale era multă înlesniți! prin împrejurarea că trei scaune se aflau vacante în mi­­nisteră, astă­felă că prin completa­rea cabinetului se puteau da garan­ții și satisfacere tutulară. Din momentul­ în care președin­tele cabinetului puse acestă cestiune, se urmeză neîntreruptă desbateri și negocieri, spre a găsi ună ter­mă de conlucrare comună și sinceră, pe care tóte nuanțele să se puie fără ■prevențiuni și fără precugetări, într’uă deplină încredere reciprocă și fără intențiunî de anihilare sau de împuți­nare una în contra alteia. Găsi-se-va acestă terama ? In facia vechieloră prevențiuni ș’a înăspririloră sistematică ațîțate de inamicii partitei liberale, lucrulu este fórte anevoiă , de­și trebuie să fiă dorința cea mai scumpă animeî tu­­toră Românilor, cu simțiminte li­berale. In totă casulă majoritatea liberală a Camerei s’a întrunită și, printr’uă resoluțiune votată în una­nimitate , a dată deplină încredere și mandată d-lui Ionn Brătianu, d’a completa ministerială conformă usu­­rilor­ parlamentare. Situațiunea în care ne aflămă încă astăzi, situațiunea nehotărâtă din punctul­ de vedere ală completării cabinetului, nu mai póte prin ur­mare se urmeze multă timpă. In câte­va zile corpurile legiuitóre își vor­ putea urma lucrările importan­te ce suntă la ordinea jilei, a­vândă de basă uă situațiune pe deplină cla­rificată, dinare pe anul­ 1879, spre a face faciă trebuințelor­ armatei. Comisiunea a discutată apoi raportulă asupra bugetului afacerilor­ străine. Corni­țele Andrassy, criticândă acestă raportă, de­clară că ’să consideră ca ună actu de a­­cusațiune și ca ună votă de neîncredere, faciă de care va sei se arate simțimintele sale constituționale. In cele din urmă ra­portulă a fostă adoptată de comisiune cu uă majoritate de 12 voturi contra 6. Londra, 3 Decembre.— Uă luptă înver­șunată a fostă ieri tată diua în pasulă Pei­­war. Resultatulă nu e cunoscută. Lahore, 3 Decembre.—­oficială­. Nici un­ incidinte nu s’a ivită astăzli în pasulă Ki­­ber. Scrii autentice spună că Gelahabad e dezertată de Afgani. Constantinopole, 3 Decembre.—Consiliul­ de resbelă a condamnată pe Suleiman-pașa la cinci­spre­zece ani de închisore în­că fortăreță și la degradare. Monnis-bey e numită introducătorii de ambasadori. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS Londra, 2 Decembre.—­oficial). Uă te­legramă din Lahore spune că s’a primită aici uă epistolă de la Emiry, dorit că co­­prinsulu­i ei nu e cunoscută. Scomotele des­pre atacurile îndreptate de către Afgani a­­supra fortăreței de la Kiber, spre a ’lă lua înapoi, au fostă exagerate. Comandantele Altmasjidului își va asigura comunicațiu­­nile prin instilă Kiber. Pesta. 2 Decembre. — Comisiunea finan­ciară a delegațiunii austriace a adoptată propunerea d-lui Herbst, care cere a nu începe discuțiunea proiectului privitor­ la creditele cerute pentru a acoperi în 1879 chieltuielele ocupațiunii Bosniei și Brzego­­vinei, ci a aloca provisorii suma de 15 milióne supt titlul­ de chieltuieli estraor­e primescă, în fine, fiindă­că este forte ușoră d’a președe uă Cameră a căreia majoritate înțelege, cum­­pănesce, iubesce și este­otărîtă d’a nu cruța nici ună sacrificiă, nici u­­nulă, pentru triumfal­ dreptății și ală libertății, pentru gloria și mă­rirea națiunii. Cuvintele d-lui președinte au fostă­desă întrerupte de lungi și căldurose aplause. S’a procedată apoi la alegerea vice-pre­­ședinților­ și, despoiându-se scrutinută, s’aă proclamată vice-președinți d-nii N. K. Lo­­custenu cu 73 voturi; An. Stolojanu cu 70; Hasnaș cu 54 și Sc. Pastia 54 din 78 vo­turi esprimate. Aă fostă 12 bilete albe. Secretari s’aă alesă d-nii El. Vergati, I. Vilacros, G. Serendache, Isăcescu, Cisman, D. lonescu, Calcantraur, Poroinenu. Cestori s’aă alesă d-nii Tăcu, Goga, Ca­­zoti și Serurie. Discursulu d­-lui președinte alü Camerii. Camera a ținută ședință ieri, Marți. Cândă s’a anunciat că la ordinea­­ lilei este alegerea vice-președinților­, d-nii de­putați au cerută venirea la tribună a d-lui președinte. D. C. A. Rosetti, ocupândă fotoliulă pre­­ședenției în aplauzele frenetice ale Came­rii, a rostită următorele cuvinte : Domnitorii deputați, Trimițendu-mă din nou la acestă biurou, care este pentru mine unii af­ară politicii și amintindu’mi de unde plecarămă, prin ce evenimente trecurămă și unde ajunserâmă, imi pare că percurserămă împreună nu trei, ci una sută ani. Ce iritațiuni, ce temeri, ce are chiar­ la nascerea acestei legisla­ture, și ceö­ ne ajunși, ca indivizi și ca națiune, la liniște și la cea mai deplină independință. Printr’uă credință nestrămutată, prin puternica disciplină a omeni­­lor d íntr’adevĕrü liberi, și prin vi­tejia fiilor ă­iei, România luându’și loculă în familia europeană, ați per­­cursö ast­­felu una ch­in întregă ce este d’ajunsu d’a onora­ nu numai viața unei legislaturi ci chiar­ a mai multor­ generațiuni. Acestei Camere énse, acestui Parlamentă i s’a dată și mai multă. La înălțimea la care ajunserămă, Europa tata ne vede și are ochii țintiți asupră-ne. Dobândindă stima și încrederea iei pe câmpul ă de bă­taia, avemă acum fericita pensiune d’a o face să ne-o acorde și pe tă­­râmură politică. Multă, fórte multă este de făcută și n’avemă înainte-ne de câtă trei luni. Lungi înse suntă aceste trei luni pentru aleșii națiunii, care prin suferințe, și lupte aă învețată a sta uniți, a iubi ș’a lucra. Se pare în adevera­tă minune d’a face uă par­te din ce datori suntemă a face, veți face case, căci Români sunteți, și prin minuni a trăită 18 socele a­­castă coloniă a lui Traiană. Iubitore, inteliginte, nobilă, gene­­rósá și muncitore este națiunea ro­mână. Ce deru pate fi peste putință d’a face aleșiloră­iei, care ad­âncă și fericirea d’a ave ună Domnă, care cu vitejia lupta pe câmpul­ de o­­nore în capul­ națiunii, în tóte și pe deplină liberă. Europa a admini­strată acestă faptă unică în aseme­nea timpă. Trebuie domit să dovedimă pe tótu ijiua că scimă a fi liberi. Onorată d’a conduce lucrările vó­­stre și în acesta sesiune, care este încoronarea edificiului ce-ați înce­pută, primescă cu recunoștință și eu credință acestă frumosă sarcină. O primescă, căci ea ’mi dă drep­­tul ă să v’aducă a*minte cuvintele (zise de Thiers Camerei, în miijlocul­ lupteloră celoră mai crâncene : „Partita, care pune în fine va tri­umfa și va guverna , va fi partita cea mai dreptă și mai înțeleptă.“ Citimă Iîn Diritto de la 29 No­em­bre : „Telegrafulă ne dă­ună resumată din discursul­ tronului citită Came­­relor­ române: „Mai însemnată de câtă tóte e ur­mător­ulă pasagră: „....Țeza va fi astă­felă pusă în posițiune „d’a răspunde, pe cale constituțională, la „așteptarea Europei, și d’a satisface inte­­­resulă morală ală Românilor” etc.... po­trivită cu luminele secolului.“ „Nu putem ade­câtă se aplaudămă la acestă solemnă declarațiune a gu­vernului română și înțelegemă ca pu­terile Occidentului să nu mai aibă nici uă obiecțiune pentru deplina și definitiva rec­unoscere a independin­­ței României, fnțelegemă ca tóte pu­terile occidentale să urmeze exem­­plul­ Italiei, și se acrediteze miniș­tri plenipotențiari pe lângă curtea din Bucuresci.“ OCUPAREA DOBROGEI. Ministerul­ afacerilor­ străine a primită de la d. pifim-delegată română de la Tul­ Gon lîrm D.fm­PR tpiporomo • ----- -J-------~ —­­“O *• • „Astăzi, Sâmbătă, la 12 ore din­­ și, dupe sânțirea apeloră la malur­ Dunărea, ar­mata nostră a intrată în orașă, unde pe strada Boboci, a defilată pe dinaintea ge­neralului Anghelescu, cu stogurile împodo­bite de cununi de fiori, oferite de către domnele din Tulcea, și cu urări entusiaste din partea populațiunei. N. Catargi,­­Monitorului­. -------- - -------------------------­ADRESA DOBROGENILOR U. A. S. R. Domnulu, a primită următorea depeșă din Tulcea: Tulcea, 18 Noembre 1878. Prea Înălțate Domne, Drapelul­ oștenului română, încununată de flori, fâlfâie mândru între noi. Sl­ amă salutată cu iubire și devotamentă, și ini­­mele nóstre tresaltă de lacrimi de bucurie, căci în elă vedemă simbolul­ civilisațiunei pe care Alteța­rea Regală, marele căpitană al­ vitezei este române, semeni în noua provincie regală. De astăzi, înainte începe să vieță nouă pentru noi. Vomă privi dură cu încredere și iubire în viitoră, uitândă trecutulă. Ridicăm­ă rugi căldurose către a totă putințele pentru ca să bine­cuvin­­teze opera românismului dincolo de Du­năre și depunemă la piciorele Alteței Tele Regale simțimintele nóstre de iubire și fi­delitate. Dumnedeă se aibă în sânta sea pază pe Alteța Ta Regală! Dumnedeă se protejeze pe duiasa Au­gusta nostră Suverană! Dumnedeă să ție putere ostașului nos­tru ! Colonia Română: Mihhailă Petrescu, R. Dimitriu, Em. Popovici, V. Sotirescu, B. Crețoiu, M. Sotirescu, V. Nedelcu, V. Di­­mitrescu, G. Burgelea, T. Enache, P. Do­­rovici, I. Plengu. Colonia Bulgară: D. Todorof, I. Ceau­­soulă, S. Teodorof, ;P. Havesof, P. Teo­­dorof, R. Gradinarof, B. Lasarof, G. Gea­­cofu. Colonia GrScă: U. Kara via, Em. Ghilli Epaminondas, U. Liciardopulos, M. Com­­zsos, A. Valasoglu. Colonia Rusă: Dimitrie Rudinovtof, pe­­tru Mihailoff, P. Adolfof, Dimitrie Scoal­­hof, V. Timofei, V. Grigoroff. Colonia Musulmană: Idet Efendi, Meh-

Next