Romanulu, februarie 1879 (Anul 23)

1879-02-14

ANULU DOVE­STECI ȘI TREI VOIE8CE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina 111, 2 lel — A adi hm« : IN ROMANIA, la administrațiunea(parului. LA PARIS, la Havas, Laffite e( C-ne, 8 Plaice de la Bourse. LA LONDON, la KugéneMicoud, No. 81-A Fleel Street, London E. C. IiA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. ’ LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Ártieolele nepublicate se ardü. 20 BÁNI ESEMPLARTJLU Bucuresci, H Făurarii. Micula grupu de personalități ce s’a formații și s’a declarată centru, pare a -și fi alesă, cinară de la con­stituirea sea, biserica română dreptă armă de lupte politice. Totă vara organulu centrului a pu­blicată lungi articoli, forte nereve­­rențioși și une­ori chiară injurioși în contra I. P. S. S. mitropolitului pri­mară. Dacă ne-amă fi permisă a pu­blica noi asemeni articol!, îndată a mă fi recrutű pe oposițiune, cu centrală în cap, acuzându-ne că batjocorimă biserica, că atacămă religiunea în primul ă său păstoră, amă fi fostă îndată acuzați de nihilist­ și de pe­troliști. Noi cnse, departe de a ne folosi de atacurile îndreptate în contra Pri­matului României, spre a releva ne­cuviința loră și a imputa centrului că debută în viața politică, introdu­­cêndu și târîadă și pe marii demni­tari ai bisericei în luptele politice de partidă, am lăsată din contra cu totulă nerelevați’virulenții articole publicați în contra Mitropolitului primat, spre a nu mai învenina zizania agățată în înaltulă cleră, și sperândă că bărbații seri­oși din noulă grupă politică vor­ înțelege în fine că trebuie să ferescá biserica și pe demnitarii iei de pasi­unile ce nască din luptele de patri­­dă, pasiuni incompatibile cu carac­­terul­ servitorilor­­ altarului. Centrulă și-a urmată éase calea, silindu-se a-și perfecționa din ce în ce mai multă noua armă politică ce născocise. Astă­feră, cându se întâm­plară necuviințele de la înmormân­tarea doctorului Codreanu, centrală, prin șefulă sau autoritată, transfor­­ma de Îndată acestă incidență într’uă unealtă de resturnare a guvernului. Pentru prima oară că cestiune curată religiósa era întrebuințată ca armă de oposițiune politică. Acesta regre­tabilă inovațiune revine pe deplină centrului. Dară ceia ce e și mai regretabilă încă de­câtă acestă faptă, este că ună înaltă demnitară ală bisericei, ală douile mitropolită ală țârei, a fostă târîtă cu acestă ocasiune în lupta politică , cu uă pasiune ce făcea să dispară cucerniculă servitorii ală al­tarului, spre a nu lăsa în locul I de câtă pe zelo sală neofită ală unei nu­anțe politice. Prea Sfîntulă adeptă ală centrului s’a lăsată până într’atâtă a fi rătă­cită de­uă pasiune cu totulă nouă pentru P. S. Lea, în câtă ch­iară înal­tulă săă caracteră duhovnicescă a fostă atinsă. Adevărulă este prima din virtuțile duhovnicesci; celă ce cere adevărul, de la toți aceia ce vină se -i încre­dințeze tainele lor, sufletesc­, trebuie să fiă elă ânsuși chivotul­ adevărului. In arderea luptei politice, remas­a are P. S. Lea credinciosă acestei vir­tuți ? Nu vomă analiza întregă discur­­sul­ P. S. Sele, căci nu voimă a face politică cu P. S. Sea , lăsămă altoră organe a ’să duce în ispită pe acestă cale; vomă atinge numai ună puntă din acelă discursă, puntă care a pro­dusă să vină impresiune. P. S. Lea a afirmată, în aplausele celor­ adunați spre a asista la de­butură unui prelată în luptele poli­tice, că acelașă doctoră Russel, care voise a înmormânta pe doctorul­ Co­­drenu fără servițiulă religiosă ală bi­sericei ortodoxe române, este profe­­soră la seminariul­ de la Curtea de Argeș. Afirmarea era gravă, dară venia de la ună înaltă solemnitară ală bi­sericei, și n’o puteamă pune în bănu­ială. Cu tote aceste, ne informarămă, ca să vedemă cum se face ca ună profesoră de seminariă să se puie în luptă declarată cu Episcopală locală. Care ne lu ânsă surprinderea cândă ne asigurarămă că doctorul­ Russel nu este nici profesoră la seminariă, nici nu ocupă vre-uă funcțiune pu­blică, de ori-ce natură ară fi ! Cum remânea dură afirmarea P. S. Sele? Cercetândă mai cu de-amenun­­țură, aflarămă că cursul­ de hiygienă de la seminariulă de Argeșă este făcută de regulă de doctorul­ spita­lului locală. Postură de doctoră la acelă spitală remânândă câtă­va timpă văduvă de titulatul­ săă, și bolnavii neputându-se lipsi de îngri­jirile medicale, doctorul­ Russel, sta­bilită în orășelul­ Curtea de Argeșă, fu singurulă care putu să fie însăr­cinată pro­visoriu cu îngrijirea spita­lului. In calitate de dr. ală spitalu­­lului, elă făcu câtă­va timpă la se­minariă și cursură de hygienă, ce nu are nimică a face cu religiunea și cu dogmele iei. In urmă însă veni ună doctoră titulară română la spi­tală, și doctorulă Russel remase sim­plu doctoră particulară, ca și mai nainte și ca și astac­i. Acestea se petrecură cu multe luni înainte de a se fi întâmplată inci­­dentulă de la înmormântarea docto­rului Codranu; adică pe atunci când­ cea mai mică plângere, de ori­ ce na­tură ar­ fi fostă, nu se produsese în contra doctorului Russel. Din acastă vechie istorie, despre ună provisorală încetată de multă timpă, P. S. Lea Mitropolitul­ Mol­dovei a făcută uă afacere de actua­litate, aretândă pe doctorul­ Russel ca profesoră numită de guvernă la seminariulă Curtea de Argeșă, pe cândă în realitate acestă doctoră nici că fusese vre-uă dată profesoră titu­lară, și provisoratulă se­ încetase de multă timpă, în urma sosirii unui profesoră titulară română. Frumósa este óre­un asemene ur­mare din partea unui arh­ipăstoră ală bisericei creștine ? Bine este ca ună Mitropolită se dae astă­felă exemplulă pecătuirii, pă­­cătuindă elă ânsuși în publică în contra poruncei a noua ? Se vedemă ce dice Confesiunea or­todoxă asupra acestei a noua porunci: „Întrebarea LXX. Cum trebuie se înțelegemă acestă poruncă ? „ Respuns”. Acestă poruncă opreșce ca se dică cine­va vre-uă minciună în potriva apropelui săă, s­ă să ’l stri­ce numele celă­burat din vre-uă ră­utate saă resbunare. Cu ună cuvântă se înlăturămă ori­ce aplecare rea, ca să nu ne facemă fii ai diavolului, asemenea cu aceia către care Dom­­nulă a­­ jisit : „Voi sunteți de la ta­­­tălă vostru de la diavolulă, și vo­­iți să faceți dorințele tatălui vostru. „Acelă ucigașă de ómeni a fostă de „la începută și nu a stătută în a­­­devăr”, pentru că adevărulă nu este „într’ânsulă. Cândă spune minciuna, „spune dintr’ale sele, pentru că min­­­cinosă este și tatălă săă.”)“ Acastă evangelică explicare a po­­runcei a noua ară fi bine s’o aibă P. S. Lea Mitropolitul­ Moldovei în vedere, pentru discursurile sale poli­tice viitore, daca are de gândă să mai urmeze pe calea pe care a fă­cută primulă pasă, spre a nu mai fi ispitită „să facă dorințele“ cui­va, în scopu „de a strica numele celă bunu­l, ală apropelui seă și ală fiului săă sufletescă. Recunoscerea independinței României Estragemă următorele dintr’ună ar­­ticolă ale Republicei francase : Diavulă Tas Débats se înșelă dacă crede că încetămă de-a dori grabnica recunosce­­re a independinței României. Ne citezá e­­xemplulă Italiei, ală Englilorei, ală Germa­niei, îi vomă respunde că, în acestă ma­­teriă, purtarea Austriei și a Rusiei, vecine imediate ale României și mai bine de­câtă ori­cine în curentulă greutăților­ situațiu­­nei, are mai multă însemnătate în ochii noștri. De aceia stăruimă a crede că, la semnele de bună-voință ale cabinetului din Bucuresci, trebuie să respundemă printr’uă probă de simpatia efectivă. Se facă can­celaria germană ce’i convine, acesta o pri­­vesce, dară nu avem a să o luămă de mo­delă. România este uă țară latină, âră nu germanică, pentru care are dreptu să să nu aibă unu mare interesă. Nu este ast­­­felă pentru noi. Poporală română, tine­rimea română a­ căutată totă­dea­una sim­patia, încuragiările Franciei. Marele nume ale democrației francese, Michelet, Quinet, sunt­ privite în România ca nișce glorii naționale. Există acolo ună interesă de pa­­tronagiă morală d’uă mai mare însemnă­tate de câtă uă meschină cestiune de pro­cedură parlamentară și diplomatică, și do­­rimă ca guvernul­ nostru se înțelegă ace­sta. Repetimă că ceia­ ce trebuie obținută de la adunările de revizuire din Bucuresci, este egalitatea civilă și religiosă, și susținemă că se va obține mai multă de la nișce preju­decăți învechite ne­ ciocnindă nici uă sus­ceptibilitate, de­câtă aretândă­uă asprime care nu este în geniul­­ națiunii și care póte ajunge tocmai la ună resultată opusă aceluia pe care o să avemă în vedere. ERATA.—- Uă erore tipografică ne a fă­cută se comite mă uă necuviință în primul ă nostru articolă de ieri. In pagina I, colona l-a, s’a imprimată. »Este ciudată numai că oposițiunea, în sînul­ căreia se găsescă mai mulți omeni de stată și bărbați inteligenți, de­și conservatori, etc­, în loc­ de ,deși conservatori*. S’aă strecurată asemene mai multe alte erori, pe care sperămu énse că cititorii le voră fi rectificată ei înșiși servițiulu telegrafici. ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 24 Februarie. — Se telegrafiază din Constantinopole că Reus-pașa ministrulă de resbelă, și generalele Totleben au de­cretată că se va mai lăsa la Adrianopole ună mică numără de trupe ruseșci. Tîrnova, 24 Februarie.—Adunarea nota­­bililoră n’a ținută ședință astăzii, din causa serbărilor, primei­­ zile a postului. Cuartia rasă generale ală armatei de ocu­pare se va fixa la Varna, îndată ce se va sfîrși deșertarea. Poștele și telegrafele, care suntă încă supt direcțiunea generalulor comandante ală armatei de ocupare, voră trece în curând ă supt direcțiunea principelui, guvernatoreală Bulgariei. E că câte­va din articolele cele mai însem­nate ale Statutului organică aprobată de îm­­păratul­ Rusiei și distribuită deputaților­. Libertatea întrunirilor­ și libertatea pre­sei sunt­ stabilite în noulă principată, na­*). Evangelia de la Ioan, 8, 44. Ve­. Confesiunea chreștină tradusă de dr. Barbu Constantinescu, pagina 182. ționalitatea bulgară aparține de dreptă tu­­turară acelora care sunt­ născuți în Bul­garia. Tóte funcțiunile publice voră trebui a fi ocupate de Bulgari. Deputații vor­ avâ trei origini : 1) de­putații de dreptă, cum suntă magistrații, președinții municipalității și președinții con­­silielor­ de arondismentu; 2) deputații a­­leși prin voturile concetățenilor- loră; 3) deputații numiți de-a dreptură de către principele Domnitor­. Magistrații vor­ fi numiți de puterea e­­secutivă. Cea mai mare parte din deputați se arată satisfăcuți de Stătută, pe care­ să găsescă forțe liberală relativă cu starea țârii. Mulți se pregătescă a reclama inamovibilitatea magistraturei și predominarea elementului electivă în Camera deputaților­. Viena, 24 Februarie. — Gazeta oficială publică numirea colonelului Thommel în po­stură de ministru reședințe pe lângă prin­cipele Muntenegrului Se scrie din St. Petersburg Corespondin­­­ n politice că în cercurile politice din ca­pitală se pune în legătură sosirea lordului Dusterin, nou­ă ambasadore ală Engliterii, cu speranța că reînouirea convențiunii an­­glo-rusesci, privitore la delimitarea sferei de influență a celor­ două puteri în Asia centrală, se va face cu vederi mai largi. Eastern Budget primește de la corespon­­dintele seu din Viena, cu data de la 15 a. c., următorele informațiuni în privința afacerii Arab-labia : »Cabine­tulă rusă arătă în afacerea Arab­­tabieî oă moderațiune cu multă mai mare de­câtă se credea după articolele presei semi-oficiale ruse. Rusia n’are intențiunea nici de a lua numai asupră­,șî regularea a­­cestei cestiuni, nici de a ușa de represalii în contra României, și a declarată că în nici ună casă nu va căuta se apuce îna­intea otărîrii Europei. »Acesta, precum și împrejurarea că Ru­sia a remuneiată de a ocupa Arab-tabia îna­inte de resolvarea cestiunii, aă pusă acestă afacere într’uă lumină cu multă mai favo­rabilă de cum era cu­pă săptămână mai nainte și va înlesni forte multă uă înțele­gere pacînică. »Toți s’aă m­ită ca ambasadorii din Con­­stantinopole să revizuiască otărîrile comisi­­unii­ de delimitare și se speră că se va pu­tea dobândi ună resultată unanimă. »De­ore­ce Rusia, în așteptarea unei re­­solvări a cestiunii, pune mare preță pe re­stabilirea statului quo , se póte presupune că conferința ambasadorilor­ va căuta să resolve mai nainte de tote acestă prnză. Faciă cu disposiț­iunile momentane ale pu­­terilor­, România nu putea de­câtă să câ­știge, făcâadă concesiuni într’uă afacere la care de altmintrerea nu era vorba de câtă de­uă cestiune de formă.* (fiarele din Viena anund­ă că Vineria trecută 9 (21) a. c. Românii au deșertată forlulă Arab-tabia. Recti­fica­rea frunt.Tine­lorii gre­­co-turcesci. Din Viena se telegrafiază cu data de 17 Gazdei Coloniei că, după informațiuni luate din cercurile diplomatice de la Constanti­nopole, Austria susține demersurile făcute de Francia pentru a aduce oă grabnică re­gulare în cestiunea fruntarieloră grecescă. Foia semi-oficială din Viena, Abendpost, vorbindă despre acestă cestiune, exprime speranța că acestă afacere »până acum în­târziată mai multă de­câtă se cuvenia, va fi resolvată în curând. Fremdenblatt scrie în acestă privință ur­mătorele : Demersură făcută de Francia pe lângă Portă de­ a grăbi regularea cestiunii gre­cesc! pe basa­otărîrilor a Congresului e a­­probată, pare-se, de tote puterile semna­tare tratatului. După informațiunile ce pri­­mimă din capitala otomană, represintanții diplomatici ai mai multora puteri au es­­primată, ca și d. Fournier, opiniunea că, de­și­otărîrile luate în a trei­spre­zzecea ședință a Congresului în privința rectificării fruntarieloră grecesci n’ad ună caracteră MERCURI, 14 FEBRUARIU, 1879 LUMINEZA­TE ȘI VEI FI. A­B­O­N­AM­ENTE, ign­i Capitali și districte: un 8 an8 48 tei; șasu luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lunii 4 lei. Pentru tóte țăirile Europel, ri estru 15 lei­­ se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (parului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 6rue de l’anciene comédie și Havas, La fii It et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. Popovicl, 15 Fleiscl - markt. IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusS. 20 BANI ESEMPLARULU obligatoria pentru Turcia. Porta e totuși obligată de­ a da împuternicițiloră sei in­strucțiuni indestulatare în privința propu­nerii franco-italiane, adoptată în acea șe­dință, despre o­ linie de fruntari, care se mărgă de la valea Salambria la valea Ka­­lamas. Engliteza și Zulușii.­ ­ Ducele de Cambridge a trecută în revistă, în zi­ua de 18 Februarie, în câm­­pul­ de la Aldershot, trupele engleze ce trebuie să plece la Cap. După on telegramă din Londra, seomo­­tele privitore la numirea lordului Napier de Magdala, săă a d-lui Garnet Wolseley, ca comandante al­ armatei de la Cap, sunt­ neîntemeiate. Sir Charles Dilke, dice­uă telegramă, are de gândă să propuie în Camera Comune­­loră un resoluțiune care să declare că Ca­mera, de­și are intențiunea de-a ajuta pe guvernă ca să repare deza strulă întâmplată trupelor­ engleze la Cap, consideră totuși neîndestulătore motivele ce au determinată invasiunea țăreî­­ulușiloră și regretă că s’a trimisă regelui Ced­yway o ultima lulă care a provocată și grăbită acestă re­belă. Agenția Havas comunică diarelor­ străine următorele telegrame : Madera, 19 Februarie.—Scrie de la Ca­petown, cu data de 29 Ianuarie, anunțță că colonelul­ Wood a fostă atacată de 4,000 ruluși. Victoria a rămasă Englesiloră. Ina­­miculă a fost­ împrăștiată. Colona englesă s-a putut­ retrage, în­­cercândă să perdere neînsemnată. Mai multe alte colone au fost­ atacate ; Zulușii au fost­ respinși pretutindeni. S’aștăptă să luptă apropiată forte vină, căci Zulușii se concentră spre Ekova, unde colóna Pearson ocupă posițiuni întărite. Cu tote acestea, e sigură că gravitatea situa­­țiunii n’a fost­ exagerată, și se crede că va trebui a se limita operațiunile militare la apărarea posițiunilor­, așteptând­ sosirea ajutorelor­ cerute la Londra. Londra, 19 Februarie. — Cetă d’ântâiă corpă destinată pentru Cap și compusă de 906 soldați și 30 oficiali, s’a îmbarcată as­tăzi la Southampton. Primirea deputațiunii române în Sabia. Citimă în Tagblatt din Săbia de la 19 a. c.: »Primirea Esc. Sele mitropolitului Mironă Romană, care a sosită ieri din Viena, s’a făcută fără nici oă presiune oficială, case într’ună modă cu atât și mai sinceră și mai strălucită. La gară Esc. Sea fu întâmpinată de Uită inteligința română de aici, precum și de numerose deputațiuni din comunele învecinate. După aceia mitropolitulă a fostă însorită până la palatură săă de ună con­ductă impunătoră cu oă mulțime de stin­darde naționale .La 11 ore, înainte de a mătrî, uă depu­­tațiune de peste 400 membri, în frunte cu d. George Barițță, se duse la reședința mi­tropolitană. In deputațiune se afla baronulă Ursă, d-niî Slodoșie, Măcelarul, Bologa și alții, clerulă română din orașă și din di­stricte, representanții seminariului greco­­orientală, notarii și primarii comunelor­ ro­mâne învecinate și diferite corporațiuni. Con­­ducătorul­ deputațiunii române, cf. George Barițiă, ținu ună lungă "discursă, la care mitropolitulă respinse prin câte­va cuvin­te. El­ accentua în respunsur ă săă nesigu­­ranța reușitei și comunică declarațiunile îm­păratului (publicate de noi în m­ulă din numeri­ trecuți). De la reședința mitropoli­tană deputațiunea se duse la arhhimandri­­tulă Popea și de aci la deputatulă Parteniă Cosma. »Săra, la 7 ore, începu conductură cu fa­cle, care își urma cursulă după programă. Peste 600 purtători de facle, între care se aflau și Germani și Maghiari, străbătură stra­dele orașului și se întorseră apoi dinaintea reședinței mitropolitane, unde d. Hodoș să ținu ună discursă f­ără mitropolitul­ îi res­­pinse mulțămindu-î. Manifestanții făcură a­­poi ovațiuni archimandritului Popea și de­putatului Partenie Cosma.* (fiarele române de peste Carpați ne spună că deputațiunea prelaților­ români a fost­ primită cu același intusiasmă la tote sta­țiunile pe unde­a trecută în călătoria sea de la Viena, adică la tote stațiunile căii ferate pe unde se află Românii. Die Presse din Viena, vorbind­ despre primirea acestei deputațiuni, u­ice între al­tele :

Next