Romanulu, februarie 1879 (Anul 23)
1879-02-14
ANULU DOVESTECI ȘI TREI VOIE8CE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto , , , pagina 111, 2 lel — A adi hm« : IN ROMANIA, la administrațiunea(parului. LA PARIS, la Havas, Laffite e( C-ne, 8 Plaice de la Bourse. LA LONDON, la KugéneMicoud, No. 81-A Fleel Street, London E. C. IiA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. ’ LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru tótá Germania. Ártieolele nepublicate se ardü. 20 BÁNI ESEMPLARTJLU Bucuresci, H Făurarii. Micula grupu de personalități ce s’a formații și s’a declarată centru, pare a -și fi alesă, cinară de la constituirea sea, biserica română dreptă armă de lupte politice. Totă vara organulu centrului a publicată lungi articoli, forte nereverențioși și uneori chiară injurioși în contra I. P. S. S. mitropolitului primară. Dacă ne-amă fi permisă a publica noi asemeni articol!, îndată a mă fi recrutű pe oposițiune, cu centrală în cap, acuzându-ne că batjocorimă biserica, că atacămă religiunea în primul ă său păstoră, amă fi fostă îndată acuzați de nihilist și de petroliști. Noi cnse, departe de a ne folosi de atacurile îndreptate în contra Primatului României, spre a releva necuviința loră și a imputa centrului că debută în viața politică, introducêndu și târîadă și pe marii demnitari ai bisericei în luptele politice de partidă, am lăsată din contra cu totulă nerelevați’virulenții articole publicați în contra Mitropolitului primat, spre a nu mai învenina zizania agățată în înaltulă cleră, și sperândă că bărbații serioși din noulă grupă politică vor înțelege în fine că trebuie să ferescá biserica și pe demnitarii iei de pasiunile ce nască din luptele de patridă, pasiuni incompatibile cu caracterul servitorilor altarului. Centrulă și-a urmată éase calea, silindu-se a-și perfecționa din ce în ce mai multă noua armă politică ce născocise. Astăferă, cându se întâmplară necuviințele de la înmormântarea doctorului Codreanu, centrală, prin șefulă sau autoritată, transforma de Îndată acestă incidență într’uă unealtă de resturnare a guvernului. Pentru prima oară că cestiune curată religiósa era întrebuințată ca armă de oposițiune politică. Acesta regretabilă inovațiune revine pe deplină centrului. Dară ceia ce e și mai regretabilă încă decâtă acestă faptă, este că ună înaltă demnitară ală bisericei, ală douile mitropolită ală țârei, a fostă târîtă cu acestă ocasiune în lupta politică , cu uă pasiune ce făcea să dispară cucerniculă servitorii ală altarului, spre a nu lăsa în locul I de câtă pe zelo sală neofită ală unei nuanțe politice. Prea Sfîntulă adeptă ală centrului s’a lăsată până într’atâtă a fi rătăcită deuă pasiune cu totulă nouă pentru P. S. Lea, în câtă chiară înaltulă săă caracteră duhovnicescă a fostă atinsă. Adevărulă este prima din virtuțile duhovnicesci; celă ce cere adevărul, de la toți aceia ce vină se -i încredințeze tainele lor, sufletesc, trebuie să fiă elă ânsuși chivotul adevărului. In arderea luptei politice, remasa are P. S. Lea credinciosă acestei virtuți ? Nu vomă analiza întregă discursul P. S. Sele, căci nu voimă a face politică cu P. S. Sea , lăsămă altoră organe a ’să duce în ispită pe acestă cale; vomă atinge numai ună puntă din acelă discursă, puntă care a produsă să vină impresiune. P. S. Lea a afirmată, în aplausele celor adunați spre a asista la debutură unui prelată în luptele politice, că acelașă doctoră Russel, care voise a înmormânta pe doctorul Codrenu fără servițiulă religiosă ală bisericei ortodoxe române, este profesoră la seminariul de la Curtea de Argeș. Afirmarea era gravă, dară venia de la ună înaltă solemnitară ală bisericei, și n’o puteamă pune în bănuială. Cu tote aceste, ne informarămă, ca să vedemă cum se face ca ună profesoră de seminariă să se puie în luptă declarată cu Episcopală locală. Care ne lu ânsă surprinderea cândă ne asigurarămă că doctorul Russel nu este nici profesoră la seminariă, nici nu ocupă vre-uă funcțiune publică, de ori-ce natură ară fi ! Cum remânea dură afirmarea P. S. Sele? Cercetândă mai cu de-amenunțură, aflarămă că cursul de hiygienă de la seminariulă de Argeșă este făcută de regulă de doctorul spitalului locală. Postură de doctoră la acelă spitală remânândă câtăva timpă văduvă de titulatul săă, și bolnavii neputându-se lipsi de îngrijirile medicale, doctorul Russel, stabilită în orășelul Curtea de Argeșă, fu singurulă care putu să fie însărcinată provisoriu cu îngrijirea spitalului. In calitate de dr. ală spitalulului, elă făcu câtăva timpă la seminariă și cursură de hygienă, ce nu are nimică a face cu religiunea și cu dogmele iei. In urmă însă veni ună doctoră titulară română la spitală, și doctorulă Russel remase simplu doctoră particulară, ca și mai nainte și ca și astaci. Acestea se petrecură cu multe luni înainte de a se fi întâmplată incidentulă de la înmormântarea doctorului Codranu; adică pe atunci când cea mai mică plângere, de ori ce natură ar fi fostă, nu se produsese în contra doctorului Russel. Din acastă vechie istorie, despre ună provisorală încetată de multă timpă, P. S. Lea Mitropolitul Moldovei a făcută uă afacere de actualitate, aretândă pe doctorul Russel ca profesoră numită de guvernă la seminariulă Curtea de Argeșă, pe cândă în realitate acestă doctoră nici că fusese vre-uă dată profesoră titulară, și provisoratulă se încetase de multă timpă, în urma sosirii unui profesoră titulară română. Frumósa este óreun asemene urmare din partea unui arhipăstoră ală bisericei creștine ? Bine este ca ună Mitropolită se dae astăfelă exemplulă pecătuirii, păcătuindă elă ânsuși în publică în contra poruncei a noua ? Se vedemă ce dice Confesiunea ortodoxă asupra acestei a noua porunci: „Întrebarea LXX. Cum trebuie se înțelegemă acestă poruncă ? „ Respuns”. Acestă poruncă opreșce ca se dică cineva vre-uă minciună în potriva apropelui săă, să să ’l strice numele celăburat din vre-uă răutate saă resbunare. Cu ună cuvântă se înlăturămă orice aplecare rea, ca să nu ne facemă fii ai diavolului, asemenea cu aceia către care Domnulă a jisit : „Voi sunteți de la tatălă vostru de la diavolulă, și voiți să faceți dorințele tatălui vostru. „Acelă ucigașă de ómeni a fostă de „la începută și nu a stătută în adevăr”, pentru că adevărulă nu este „într’ânsulă. Cândă spune minciuna, „spune dintr’ale sele, pentru că mincinosă este și tatălă săă.”)“ Acastă evangelică explicare a poruncei a noua ară fi bine s’o aibă P. S. Lea Mitropolitul Moldovei în vedere, pentru discursurile sale politice viitore, daca are de gândă să mai urmeze pe calea pe care a făcută primulă pasă, spre a nu mai fi ispitită „să facă dorințele“ cuiva, în scopu „de a strica numele celă bunul, ală apropelui seă și ală fiului săă sufletescă. Recunoscerea independinței României Estragemă următorele dintr’ună articolă ale Republicei francase : Diavulă Tas Débats se înșelă dacă crede că încetămă de-a dori grabnica recunoscere a independinței României. Ne citezá exemplulă Italiei, ală Englilorei, ală Germaniei, îi vomă respunde că, în acestă materiă, purtarea Austriei și a Rusiei, vecine imediate ale României și mai bine decâtă oricine în curentulă greutăților situațiunei, are mai multă însemnătate în ochii noștri. De aceia stăruimă a crede că, la semnele de bună-voință ale cabinetului din Bucuresci, trebuie să respundemă printr’uă probă de simpatia efectivă. Se facă cancelaria germană ce’i convine, acesta o privesce, dară nu avem a să o luămă de modelă. România este uă țară latină, âră nu germanică, pentru care are dreptu să să nu aibă unu mare interesă. Nu este astfelă pentru noi. Poporală română, tinerimea română a căutată totădeauna simpatia, încuragiările Franciei. Marele nume ale democrației francese, Michelet, Quinet, sunt privite în România ca nișce glorii naționale. Există acolo ună interesă de patronagiă morală d’uă mai mare însemnătate de câtă uă meschină cestiune de procedură parlamentară și diplomatică, și dorimă ca guvernul nostru se înțelegă acesta. Repetimă că ceia ce trebuie obținută de la adunările de revizuire din Bucuresci, este egalitatea civilă și religiosă, și susținemă că se va obține mai multă de la nișce prejudecăți învechite ne ciocnindă nici uă susceptibilitate, decâtă aretândăuă asprime care nu este în geniul națiunii și care póte ajunge tocmai la ună resultată opusă aceluia pe care o să avemă în vedere. ERATA.—- Uă erore tipografică ne a făcută se comite mă uă necuviință în primul ă nostru articolă de ieri. In pagina I, colona l-a, s’a imprimată. »Este ciudată numai că oposițiunea, în sînul căreia se găsescă mai mulți omeni de stată și bărbați inteligenți, deși conservatori, etc, în loc de ,deși conservatori*. S’aă strecurată asemene mai multe alte erori, pe care sperămu énse că cititorii le voră fi rectificată ei înșiși servițiulu telegrafici. ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 24 Februarie. — Se telegrafiază din Constantinopole că Reus-pașa ministrulă de resbelă, și generalele Totleben au decretată că se va mai lăsa la Adrianopole ună mică numără de trupe ruseșci. Tîrnova, 24 Februarie.—Adunarea notabililoră n’a ținută ședință astăzii, din causa serbărilor, primei zile a postului. Cuartia rasă generale ală armatei de ocupare se va fixa la Varna, îndată ce se va sfîrși deșertarea. Poștele și telegrafele, care suntă încă supt direcțiunea generalulor comandante ală armatei de ocupare, voră trece în curând ă supt direcțiunea principelui, guvernatoreală Bulgariei. E că câteva din articolele cele mai însemnate ale Statutului organică aprobată de împăratul Rusiei și distribuită deputaților. Libertatea întrunirilor și libertatea presei sunt stabilite în noulă principată, na*). Evangelia de la Ioan, 8, 44. Ve. Confesiunea chreștină tradusă de dr. Barbu Constantinescu, pagina 182. ționalitatea bulgară aparține de dreptă tuturară acelora care sunt născuți în Bulgaria. Tóte funcțiunile publice voră trebui a fi ocupate de Bulgari. Deputații vor avâ trei origini : 1) deputații de dreptă, cum suntă magistrații, președinții municipalității și președinții consilielor de arondismentu; 2) deputații aleși prin voturile concetățenilor- loră; 3) deputații numiți de-a dreptură de către principele Domnitor. Magistrații vor fi numiți de puterea esecutivă. Cea mai mare parte din deputați se arată satisfăcuți de Stătută, pe care să găsescă forțe liberală relativă cu starea țârii. Mulți se pregătescă a reclama inamovibilitatea magistraturei și predominarea elementului electivă în Camera deputaților. Viena, 24 Februarie. — Gazeta oficială publică numirea colonelului Thommel în postură de ministru reședințe pe lângă principele Muntenegrului Se scrie din St. Petersburg Corespondin n politice că în cercurile politice din capitală se pune în legătură sosirea lordului Dusterin, nouă ambasadore ală Engliterii, cu speranța că reînouirea convențiunii anglo-rusesci, privitore la delimitarea sferei de influență a celor două puteri în Asia centrală, se va face cu vederi mai largi. Eastern Budget primește de la corespondintele seu din Viena, cu data de la 15 a. c., următorele informațiuni în privința afacerii Arab-labia : »Cabinetulă rusă arătă în afacerea Arabtabieî oă moderațiune cu multă mai mare decâtă se credea după articolele presei semi-oficiale ruse. Rusia n’are intențiunea nici de a lua numai asupră,șî regularea acestei cestiuni, nici de a ușa de represalii în contra României, și a declarată că în nici ună casă nu va căuta se apuce înaintea otărîrii Europei. »Acesta, precum și împrejurarea că Rusia a remuneiată de a ocupa Arab-tabia înainte de resolvarea cestiunii, aă pusă acestă afacere într’uă lumină cu multă mai favorabilă de cum era cupă săptămână mai nainte și va înlesni forte multă uă înțelegere pacînică. »Toți s’aă mită ca ambasadorii din Constantinopole să revizuiască otărîrile comisiunii de delimitare și se speră că se va putea dobândi ună resultată unanimă. »Deorece Rusia, în așteptarea unei resolvări a cestiunii, pune mare preță pe restabilirea statului quo , se póte presupune că conferința ambasadorilor va căuta să resolve mai nainte de tote acestă prnză. Faciă cu disposițiunile momentane ale puterilor, România nu putea decâtă să câștige, făcâadă concesiuni într’uă afacere la care de altmintrerea nu era vorba de câtă deuă cestiune de formă.* (fiarele din Viena anundă că Vineria trecută 9 (21) a. c. Românii au deșertată forlulă Arab-tabia. Rectificarea frunt.Tinelorii greco-turcesci. Din Viena se telegrafiază cu data de 17 Gazdei Coloniei că, după informațiuni luate din cercurile diplomatice de la Constantinopole, Austria susține demersurile făcute de Francia pentru a aduce oă grabnică regulare în cestiunea fruntarieloră grecescă. Foia semi-oficială din Viena, Abendpost, vorbindă despre acestă cestiune, exprime speranța că acestă afacere »până acum întârziată mai multă decâtă se cuvenia, va fi resolvată în curând. Fremdenblatt scrie în acestă privință următorele : Demersură făcută de Francia pe lângă Portă de a grăbi regularea cestiunii grecesc! pe basaotărîrilor a Congresului e aprobată, pare-se, de tote puterile semnatare tratatului. După informațiunile ce primimă din capitala otomană, represintanții diplomatici ai mai multora puteri au esprimată, ca și d. Fournier, opiniunea că, deșiotărîrile luate în a treisprezzecea ședință a Congresului în privința rectificării fruntarieloră grecesci n’ad ună caracteră MERCURI, 14 FEBRUARIU, 1879 LUMINEZATE ȘI VEI FI. ABONAMENTE, igni Capitali și districte: un 8 an8 48 tei; șasu luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lunii 4 lei. Pentru tóte țăirile Europel, ri estru 15 lei se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea (parului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 6rue de l’anciene comédie și Havas, La fii It et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. Popovicl, 15 Fleiscl - markt. IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusS. 20 BANI ESEMPLARULU obligatoria pentru Turcia. Porta e totuși obligată de a da împuternicițiloră sei instrucțiuni indestulatare în privința propunerii franco-italiane, adoptată în acea ședință, despre o linie de fruntari, care se mărgă de la valea Salambria la valea Kalamas. Engliteza și Zulușii. Ducele de Cambridge a trecută în revistă, în ziua de 18 Februarie, în câmpul de la Aldershot, trupele engleze ce trebuie să plece la Cap. După on telegramă din Londra, seomotele privitore la numirea lordului Napier de Magdala, săă a d-lui Garnet Wolseley, ca comandante al armatei de la Cap, sunt neîntemeiate. Sir Charles Dilke, diceuă telegramă, are de gândă să propuie în Camera Comuneloră un resoluțiune care să declare că Camera, deși are intențiunea de-a ajuta pe guvernă ca să repare deza strulă întâmplată trupelor engleze la Cap, consideră totuși neîndestulătore motivele ce au determinată invasiunea țăreîulușiloră și regretă că s’a trimisă regelui Cedyway o ultima lulă care a provocată și grăbită acestă rebelă. Agenția Havas comunică diarelor străine următorele telegrame : Madera, 19 Februarie.—Scrie de la Capetown, cu data de 29 Ianuarie, anunțță că colonelul Wood a fostă atacată de 4,000 ruluși. Victoria a rămasă Englesiloră. Inamiculă a fost împrăștiată. Colona englesă s-a putut retrage, încercândă să perdere neînsemnată. Mai multe alte colone au fost atacate ; Zulușii au fost respinși pretutindeni. S’aștăptă să luptă apropiată forte vină, căci Zulușii se concentră spre Ekova, unde colóna Pearson ocupă posițiuni întărite. Cu tote acestea, e sigură că gravitatea situațiunii n’a fost exagerată, și se crede că va trebui a se limita operațiunile militare la apărarea posițiunilor, așteptând sosirea ajutorelor cerute la Londra. Londra, 19 Februarie. — Cetă d’ântâiă corpă destinată pentru Cap și compusă de 906 soldați și 30 oficiali, s’a îmbarcată astăzi la Southampton. Primirea deputațiunii române în Sabia. Citimă în Tagblatt din Săbia de la 19 a. c.: »Primirea Esc. Sele mitropolitului Mironă Romană, care a sosită ieri din Viena, s’a făcută fără nici oă presiune oficială, case într’ună modă cu atât și mai sinceră și mai strălucită. La gară Esc. Sea fu întâmpinată de Uită inteligința română de aici, precum și de numerose deputațiuni din comunele învecinate. După aceia mitropolitulă a fostă însorită până la palatură săă de ună conductă impunătoră cu oă mulțime de stindarde naționale .La 11 ore, înainte de a mătrî, uă deputațiune de peste 400 membri, în frunte cu d. George Barițță, se duse la reședința mitropolitană. In deputațiune se afla baronulă Ursă, d-niî Slodoșie, Măcelarul, Bologa și alții, clerulă română din orașă și din districte, representanții seminariului grecoorientală, notarii și primarii comunelor române învecinate și diferite corporațiuni. Conducătorul deputațiunii române, cf. George Barițiă, ținu ună lungă "discursă, la care mitropolitulă respinse prin câteva cuvinte. El accentua în respunsur ă săă nesiguranța reușitei și comunică declarațiunile împăratului (publicate de noi în mulă din numeri trecuți). De la reședința mitropolitană deputațiunea se duse la arhhimandritulă Popea și de aci la deputatulă Parteniă Cosma. »Săra, la 7 ore, începu conductură cu facle, care își urma cursulă după programă. Peste 600 purtători de facle, între care se aflau și Germani și Maghiari, străbătură stradele orașului și se întorseră apoi dinaintea reședinței mitropolitane, unde d. Hodoș să ținu ună discursă fără mitropolitul îi respinse mulțămindu-î. Manifestanții făcură apoi ovațiuni archimandritului Popea și deputatului Partenie Cosma.* (fiarele române de peste Carpați ne spună că deputațiunea prelaților români a fost primită cu același intusiasmă la tote stațiunile pe undea trecută în călătoria sea de la Viena, adică la tote stațiunile căii ferate pe unde se află Românii. Die Presse din Viena, vorbind despre primirea acestei deputațiuni, uice între altele :