Romanulu, iunie 1879 (Anul 23)
1879-06-03
ANULU DOVEPECI ȘI TREI Redacțiimea și Administrațiifliei triada Domne! 14 VUUfISBIS Si Vili PUTEA. AND?CIDEI. Lini,3 de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban Deto . , , pagina III. 2 lei — A se adresa: Di ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C -ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, N0.8I-A Fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. ’ LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentrn tótá Germania. Articolele nepublicate se ardă. 20 BAM ESEMPLARULP București,. Cireșarii. De când partida conservatóre a mai prinsă la sufletu, ve^enda că a reușit a se strecore în Cameră și mai alesű In Senat. ua parte din corifeii săi, posițiunea iei, ca și a nóstru, a partidei liberale, se desemneză din|^i în ’i mai limpede și mai lămurită. Preocupați acum, ca totă d’a una, d’a ușura starea actuală a țarei și d’a’i pregăti unii viitorii din ce în ce mai prosperii, liberalii,atâtă la guvernă câtă și prin orice alte mijloce de activitate publică sau privată, nă căutată și caută neîncetată ca statulă și națiunea nóstra se lósá cu onore, și cu câtă se póte cu mai puține sdruncinări, din dificultățile de totă felulă care veniră, în modă cu totulă estraordinară, a se grămădi în acești ultimi ani asupră’i ; dificultăți provenite pe două parte din roți intenționatele cugete, din culpabila ușurătate de spirită și din neiertata nepăsare a partidei conservatore, care o stăpânise continuă în timp de șapte ani; pe de altă parte, din tote complicațiunile și nevoile ce veniră asupră’i din afară, în mijlocul conflictului politică și răsboinică ale Orientului. Grație înțelepciunii și bărbăției ce națiunea a desvoltată în așa grele împrejurări, și grație încrederii de care s’aă bucurată din parte’s omenii ce fuseseră chiămați spre a căuta mă remediă pentru relele trecutului și spre a alege calea prin care se putemă păși cu demnitate printre atâtea noul prăpăstii, grație derii poporului română și guvernului său liberală, România a săltată cu sboră puternică, asupra mii de nevoi, și éc’o acum sosită într’uă stare politică pe care abia decadă cutezată a o visa cei mai geniali și mai îndrăsneți dintre eroii trecutului. Acestea sunt fapte istorice, positive, necontestabile, a căroră imensă însemnătate scapă a fi din ochii celor mai mulți, chiară din causa apropierii lor. Cu greă își póte închipui o mulă de acțiune, ce se feresce de a fi cuprinsă de uimitorea beție a triumfului, că însuși a putută fi făptuitorului sau ajutătorul unor acte, estraordinare prin măreța loră însemnătate. Viitorimea, aflându-se pusă la distanța necesară spre a cuprinde dintr’uă privire tóte dimensiunile fapteloră împlinite în zilele nóstre, va da cui ce se cuvine. Noi, d’uă-cam-dată, putemă numai să presimțimă tóte folosele ce aă se reiesă din faptele împlinite, mai alesă decă nu vomă comite imprudința d’a ne opri în cale. Și într’adevérat, déca nu ne este dată noué a ne bucura acil pe deplină de totă înălțarea morală și politică la care a ajunsă, în câteva luni de bărbătescă și eroică acțiune, statură română, apoi causa principală este că vedemă d’inainte ne âncă așa multe de făcută, încâtă nu ne remâne timpulă d’a ne resfăța ochii asupra unui edificiu, căruia simțimă bine că’i lipsesce âncă ună amenagramentă completă, corespunzătorii cu uă atâtă de temeinică clădire. Eco pentru ce, acum ca și mai inainte, ca totă-d’auna, credincioși prin ipseloră nóstre liberale, patriotice și progresiste, (jhemă tutuloră Românilor) : „La lucru! La literulă „organisării sociale și economice a „patriei nóstre, pe care ne-a succesă a o înălța mai susă decâtă a „fostă oricândă, pe scara politică!“ Aioi, ni se cere de întrega Europa, ca se stergemă din instituțiunile nostrenesce restricțiuni legislative, ce suntă cu totulă contrarie spiritului tolerantă ale țăriloră celoră mai culte. Acestă cerere nă făcuse partida liberală la 1866. Gestiunea nefiindă atunci înțelesă de majoritatea națiunii, este dreptă a spune că Europa, facîndu-ne acum acestă cerere, nu pare a se preocupa așa multă de nevoile nóstre economice, câtă de întregirea ideilor liberale în sînulă Constituțiunii nóstre. Derutată de uă dată ea ne lasă libertatea completă de-a combina aceste două necesități, precum vomă socoti că ele se aproprieză mai bine cu situațiunea țării nóstre. Suntem dată puși în posițiune de-a stabili noi onșine echilibrulă acumpenei ; între principiele liberale, care singure înlesnescă poporului română uă propășire mai răpede decâtă a oricărui altă stată modernă, și între precauțiunile indispensabile spre a garanta naționalitatea română, în contra unei debilitări a iei, ce s’ară produce prin infusiunea în sînu’i a unei mari câtime de disolvanță străină. Acesta fiindă astăzi situațiunea— și se observămă că ea nu este așa tare impusă de diplomația străină, câtă este de demnitatea ce datorimă principielor, după care aflămă avantagie de-a ne administra—datoria nostră este de-a aborda, de-a trata și de-a resolve câtă mai curând lü acesta cestiune, oricâtă ară fi ea de dificilă. A căuta să ne sustragemă de la densa, prin subterfugii, nu este a înlătura, ci numai a amâna și a îngroșa dificultatea. Se fi resolvită noi, precum se cădea, acestă cestiune acum trei-sprezece ani, ea nu ne-ară fi revenită astăzi, în proporțiunile ce a dobândită prin eronata neprevedere a celoră cari la 1866 aă impusă țârei uă așa neexplicabilă abatere de la principiele liberale ale legiuiriloră nóstre. Déca s’ară cerca cineva sé alunge soluțiunea și de astă dată, pericolul ă ară deveni și mai mare și mai iminentă. Negreșită că acelă pericolă nu va fi provocată de către partida liberală. Ințelegendă și demnitatea, și folosulă țarei, ea este gata a intra fără întârziare în cercetarea cestiunii, pentru care națiunea a fostă chramată a’și dată Constituantă. Ea simte că, și întru acesta, este ună pasă mare de făcută pentru întărirea instituțiunilor n nostre interiore, pentru consolidarea politică a statului română. Acelă pasă , ea este nerăbdătorea’să face câtă mai curendă. întârzierile nu potă ave nici ună folosă; din contra, ele sunt menite a învenina din ce în ce mai multă situațiunea. Cândăuă operațiune, oricâtă de durerosă și de delicată, este recunoscută ca necesară, chirurgulă prevertetorui nu cată s’o amâne. Elă se teme de cangrenă. Totă asemene și ’n țară la noi, partida liberală n’a pregetată nici uădată de a feri corpulă nostru socială de cangrena ce voră să’i inoculeze adversarii ideilor liberale. Orice ară rjice omenii partidei conservatóre, în sofisticele loră raționamente, reala nu póte consiste nici vădată în întemeiarea și răspândirea libertăților; el provine din restricțiuni exagerate, din aplicațiunea falsificată și restălmăcită a principielor și a disposițiunilor liberale. Amânările continue, deviațiunile de latină scapă determinată, împleticirile și confusiunea, tote aceste pedice, întrebuințate ca tactică în afacerile statului, aă formată mai totă-deauna bagagială cu care partida conservatóre a intrată în luptă cu cea liberală din țară de la noi. Purtarea represintanțiloră ies în Camere, declarațiunile ies înaintea alegerilor, vociferările fără șiră și esința jiaristicei conservatóre, totală ne aretă că oposițiunea are cu totulă alte gânduri decâtă acela de a căuta îndată oă soluțiune dreptă și patriotică pentru cestiunea capitală ce este astăzi în desbatere. Noi, nu numai că presupunemă, dejii suntem chiară bine convinși că sorgintea și tendințele acestor apucături să să se destăinuiescă forte curendă. Este mai multă decâtă probabilă, bună oră, că d. Manolaki Kostaki, a cărui franchețe de caracteră este bine cunoscută, nu va lăsa multă timpă pe publică la îndouială despre scopurile pe care le urmăresce de uă camdată partida conservatore, ne va scuti de a spune noi cu deamănuntulu lumii tóte cele ce voră dobândi ună preță cu multă mai mare, cândă vară avè caracterulă unei confesiuni publice a înșiși celoră interesați. Berlin, 13 Iunie. — Serbătorile și ceremoniele cu ocasiunea nunței de aură a împăratului s’aă închisă ieri sera printr’ună splendidă concertă la palatură imperială. Municipalitatea din Berlin a alesă, în unanimitate, pe d. de Folkenbeck, președintele demisionată al Reichstagului, ca represintante alăseü în Camera magnaților din Dieta Prusiei. Guvernul a presintată consiliului federală proiectele de lege privitore la construirea mai multor drumuri deferă între Teheran, Diedenhofen, Buschweiler și Schwerhausen. Liniele cele nouă aă scapă durată strategică. Londra, 13 Iunie. — Camera Comunelor a votată la a doua citire împrumutată de cinci milione livre (125 mil. fr.) pentru guvernul Indieloră. Principele Bulgariei a plecată astăzi la Bruxelles. The Daily News anunță că, după câteva zile petrecute în familie la Darmstadt, principele se va duce la Roma și se va îmbarca la Brindisi pentru Constantinopole, unde nu va sta de câtă trei zile. The Standard desminte spirea după care Germania -sîară propune să trimită vase cuirasate în apele Alexandriei. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Viena, 13 Iunie. — Tagblatt anunțță că un membru din președenția ligei de la Prizren care să se ducă la Constantinopole pentru a se sili se esercite orecare influință în favorea Jirăniei, în negocierile ce au să se deschidă la Constantinopole pentru resolvarea cei bunii grecesci. In contra unor articole ale Nouă Prese Libere, care tindeau a denatura intențiunile guvernului austriacă pentru punerea în esecutare a celei din urmă convențiuni cu Turcia în privința Imgineului Novibazar. Corespondența politică publică ună Comunicată după care gimrnală nu e încătărîtă de a esecuta convențiunea. Cândă va crede elă că a venită momentală, va trimite oficiali pentru a esamina drumurile și localitățile și pentru a fixa de mai înainte regulamentarea intrării trupelor austriace. De acesta examinare prealabilă va depinde cum și la ce timpă se va face ocupațiunea; deci ea nu se va întinde decâtă la cele trei punte otărîte în convențiune sau și la alte localități, sau în sfîrșitu décà guvernulu renunță pentru momenta la ori-ce ocupare a sangiakului. Comunicatulă adiuge că, în ori ce casă, cheltuielele la care va da locu acesta ocupare voră fi furte mici și că, pe de altă parte, faptele indefinite voră înlătura, mai bine de câtă vorble, nesce acasărî care n’au fostă aruncați de câtă cată manoperă electorală. Administrațiunea Rumeliei Orientale. Corespondintele vienesă ală lui Daily Telegraph trimite dtiarului său următorele informațiuni, care, după cum asigură elă, ar fi din isvoră forte bună : „Este uă greșălă a crede că plecarea generalului Stolipin, precum și retragerea oștirilor rusesci va fi semnalulă unei schimbări esențiale în starea actuală de lucruri de la sudul Balcanilor”. Lucrurile au fostă organisate astfelă încâtă tota Rumelia Orientală este presărată în acestă momenta cu uă administrațiune ascunsă ruso-bulgară, care promite a înfrunta autoritatea funcționarilor regulați. Nu se pute aștepta nemică de la energia și de la lealitatea lui Aleko-pașa. Elă s’a dedicată deja cu totă sufletulă unei procederi, care nu mai lasă nici vă índouiala că a devenită necredinciosă causei otomane. Elă a refuzată deja a împlini dorința Porții de a depărta trei din membrii bulgari ai guvernului centrală de curendă numiți și e sigură că, într’uă formă sau într’alta, va primi uă aspră remonstrare. Ense acesta nu va tulbura delocă liniștea sea, căci elă trebuie să se fi simțită bine sprijinită înainte de a adopta atitudinea sea de acum. Aleko-pașa trebuie considerată de acum în cele astă felă cum s’a arătată, adică ună instrumentă complesantă ală Rusiei.* GERMANIA ȘI EGIPTULU. Gazeta Germaniei de Nord publică testull notei de protestare îmânată Redivului, la 18 Mai, de către consulul generală ală Germaniei în numele guvernului imperiala germană. E co cuprinsulă acelei note . In decretul de la 22 Aprile, prin care cestiunea datoriei este regulată într’ună modă incompletă de guvernulă egipteană și drepturile esistente și recunoscute sunt suprimate, guvernul imperială vede uă violare fățișă și flagrantă a obligațiunilor internaționale contractate cu ocasiunea reformei judecătoresce, e obligată de a tăgădui acelui decretă orice valore juridică din puntură de vedere ală competinței tribunalelor mixte și ală drepturilor supușilor imperiului și face pe vice-regele respundătoră de tote urmările purtării sale contrariă dreptului. Discusiunile economice în Reichstagul germană. Parlamentulă germană și-a reîncepută ședințele sale întrerupte cu ocasiunea serbătorilor. Rusaliiloră. Discuțiunea articoleloră tarifului vamală va urma, pentru unii în prima citire, pentru ceilalți în a doua citire. Dară pare că guvernul nu e sigură de noua sea majoritate din drepta, astfelă încâtă primele voturi ale Reichsta DUMINECA, 3 IUNIU 1879. ILUMINEZATE ȘI VEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte: una anii 48 lei; ș6e luni 24 lei; trei luni 12 lei; vă lună 4 lei. Pentru tóte țările Europei trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-nil Davras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleisch markt. IN ITAJjIA la d. doctorü Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusd.- 20 BANI ELE»PLARTILO Gului în favorea drepturiloră asupra berei și tutunului arătute pre lesne să nu fie definitive; așa celă puțină reiese din ună articolă publicată de Germania, organulă autorisată ală catoliciloră: »Conservatorii și cancelarul, dice acestă organă, recunoscă ore în fine că situațiunea legală a bisericei catolice nu pate fi regulată după neste teorii liberă cugetătore ? De la respunsulă ce ni se va face în acesta privință va depinde votulă centrului în cestiunile economice/ Esecutarea lui Solowieff. Reproducemă după Berliner Tageblatt următorea descriere a esecuțiunii lui Solowieff, pe care o primeșce din Petersburg cu data de 9 Iunie : Sentința pronunciată în contra lui Solowieff s’a esecutată astăzi, la 10 ore înainte de amiedi, pe câmpul de la Smolensk, prin spenejurare. Esecuțiunea era publică. Se înțelege énse că se luaseră întinse măsuri polițienesc!. Aparatele de esecuțiune se aflaă ca la oă sută de pași de la șoseua care trece peste câmpă. Spânzurătorea se rădica deasupra unei tribune de lemnă înaltă de 3 piciore și având o uă periferiă de 12 piciore, încongiurată cu ună grilagiă de seră și avândă mai multe trepte. Spândurătarea propriă disă (furcile) era formată din două stâlpi, înalți de 12 piciore, legați între ei prin nă bârnă pusă de-a curmezișură, în mijlocul căruia se afla ună cârligă de seră de care atârnau două lațuri (unulă de reservă). Pe tribună, din doratură aparatului de spânzurare, se afla un carcan. In fața acestei construcțiuni, erau mai multe bănci de lemnă pentru asistenții legali. Deja la 6 ore diminața, locul de esecuțiune începu a fi ocupată de mulțime. La 8 ore armata, poliția și gendarmii călări închiseră ună spațiă de vruă 250 pași în pătrată, în mijlocul căruia era spânzurătorea, îndată după aceștia urma ună lanță formată de casaci. Péné acorîcine avea voiă să se apropie; casé de aci în colo nu putea străbate fără uă permisiune specială. La orele 9 și fjum., patru companii din gardă formară ună careă jură împrejurulă spendurătorea și ală bănciloră. Personalulă judecătorescă și generalulă Surow sosiră la orele 9 și trei pătrare ; ord condamnatulă sosi cu câteva minute înainte de 10, în telega temniței, ședendă în fundă pe on bancă rădicată. Mânile îi erau legate de ună drugă de seră care se rădica de-asupra băncei. Căruța era escortată de infanteriă din gardă, de casa ei și de igendarmi. Sosindă la spendurătare, călaulă se sui în căruță, deslega pe delicventă și’lă conduse pe eșafodă, reclămându’lă de carcan. Soldații presintară armele și sentința confirmată se mai citi uădată. Solowieff avea uă figură sveltă, statura ceva mai mare decâtă mijlocia, facla cam palidă și perulă negru, icî colea cam căruntă. Elă era îmbrăcată în negru și purta cisme înalte. Privirea sea se preumbla jură împrejură parte cu energie, parte cu desfidere și părea că voiesce se arate într’ună modă ostentativă că nu se teme de morte. Călăulă, care dealtmintrerea era în costumă națională rusescă, purta obicinuita cămașă roșie cu vestă negru și cu pantalonii băgați în cisme lungi. Eră aduse pe condamnată puțină mai în fadă. Preotul, înarnată sui treptele pe tribună și înainta spre Solowieff, înse fu respinsă de acesta. După aceia gâdele arunca peste Solowieff uă cămașă albă cu capișonă, îi lega cu mânecele cele lungi încă uădată brațele la spate și împinse supt fringhiă uă scăriță cu trei trepte. Apoi conduse pe condamnată pe trepte în susă și-i puse lațură de gută. După ostentațiune vădită călcase Solowieff pe cea din urmă treptă, punendă cu energiă piciorulă pe ea. Călânlă împinse scărița. Câteva convulsiuni și condamnatură se sfirșise. Din momentulă cândă Solowieff a respinsă pe preotă și pene la sfîrșită, corpulă de toboșari așezată lângă eșafodă a bătută mereu tobele, ântâi mai tare și apoi din ce în ce mai încetă. Cadavrulă remase spendurată uă jumătate de