Romanulu, august 1879 (Anul 23)
1879-08-02
ANULU DOUEZECI ȘI TREI VUJESCE SI TEI PUTEA. AMANCIORI. Lini" de SO iitere petit, pagina CV. — 40 ban Deto , , , pagina Ol. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului, LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugélie Micoud, No.81 -A Fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d.;A^i«lf Steiner, pentru totă Gtfrnania. Articolele nepublicite se arda. 20 BANI ISEMPLARULU Redacțiimea și Administrațiunea strada Chimiei 14 Bucuresci, ,1 Augustă. In numerului nostru de Duminecă ama reprodusă, după Monitoru, uă circulară a d-lui ministru de interne către prefecți. Acestă circulară, care este una adevărata studiu asupra pasurilor și trebuințelor și țărei, merită cea mai seriosă luare a,minte a publicului, din mai multe puncte de vedere; ea rădică numeróse cestiuni de ordine socială și economică, care trebuie neapărate, de aci înainte, să preocupe tóte spiritele în România, daca voimă se învingemü anevoințele ce se rădică, în fiecare zi mai amenințătore, în calea propășirii nóstre naționale. Producerea acestora anevoințe totü mai numeróse este unii efectü naturală ale răpesniciunii cu care națiunea română a trăită în ultimii treizeci și cinci sau patruzzeci de ani. Ni s’a întâmplată ca aceloră tineri cari, rămași copii până la patrusprezece seă cincisprezece ani, se desvoltă d’uă dată și crescă peste măsură într’ună singură ană. Suntă înalți, li s’a schimbată vocea, aă devenită din copii bărbați; însă constituțiunea și puterile le-au fostă slăbite de acestă pré răpede desvoltare și astăfelă suntă supuși la totă felulă de accidente, ale căroră efecte nenorocite nu se pot neutraliza decâtă cu mare îngrijire și cu multe precauțiuni. Statuia română este tenerul, pre răpede desvoltată : trebuia să se desvolte răpede, căci împrejurările îl opriseră pre multă timpă pe locă și acum nu’i mai era permisă de a înainta încetă și treptată, era nevoită să înainteze prin mari salturi, spre a nu mai fi ună codașă inutilă în mersur statelor Europei pe calea civilisațiunii. Organismul acestui corp, atât de repede desvoltată, resimte astăzi efectulă salturilor, ce supt pedepsă de a peri a trebuită să le facă; părțile ce’să constituiescă nu’și facă între densele ună echilibru perfectă, și astăfelă elă este supusă unoră accidente, ce’să potă pune chiară în pericolă, daca diagnosa, pentru oricare casă, nu va fi bine făcută, și locurile bine nemerite. Noi credemă că diagnosa stării morbide de care suferimă astăzi este pe deplină bine făcută, când se zice că bola este mai presusă de toté economică. Suntemă prin urmare încredințați că aceia cari voiescă cu orice preță se facă din acestă bolă economică, că bolă politică, contribuiescă ca reală să se agraveze și să se complice; de unde ară resulta că, corpulă slăbindă încă și mai multă , accidentele s’ară înmulți și ânsăși vieța pacientului ară pute să fiă pusă în pericolă. Astăzi reala este economică; ei bine, déca în locă de a’lă locui cu ceia ce ] póte vindeca un asemene bolă, îlă vomă trata numai ca ună rea politică, atunci, causa primordială a reului subsistândă, mâne poimâneală se va complica într’ună modă îngrozitoră cu accidente naționale și sociale, astăfel încâtă va fi cu multă mai anevoie de vindecată. Și chiară daca se va vindecă, urmele ce elă va lăsa în organism ălu statului română voră fi multă mai adânci, decâtă cele ce ară remâne deca amă căuta astăzi vindecarea, combătândă bula în căușele séle de căpetenie. Din acestă panză de vedere suntemă fericiți cândă vedemă că luarea aminte a publicului începe^a se îndrepta cu totă seriositatea spre cestiunile economice , suntemă fericiți cândă vedemă mai cu osebire că guvernul, ală cărui rolă și putere este forte mare într’uă stată tenöru, ca inițiatoră, susțiioră și încuragiatură alăturoră întreprinderilor utile țarei, începe a se preocupa cu totă dinadinsulă de cestiunile economice. Circulara d-lui ministru de interne, reprodusă în numărulu nostim de Duminecă, intră cu totul în acesta ordine de idei. S’ară face mă pasă seriosă înainte deca și domnii prefecți s’ară pătrunde de trebuințele aretate în acestă circulară și să ară areta capabili și zeloși de a le satisface. Amă suplimiază cuvânturii zeloși , pentru că amă avută de mai multe ori ocasiunea de a ne convinge că, ceia ce din nefericire împiedecă adesea la noi realizarea progresului este lipsa de zelă, este nepăsareaj incuria, mai multă decâtă lipsa de capacitate și de inteligență. Județial, care are fericirea de a avea în capulă senină prefecții înzestrată și cu zelă, pe lângă capacitate, resimte de îndată că îmbunătățire în starea sa. Din acestă punză de vedere, circulara d-lui ministru de interne conține două idei, de care ară fi de dorită să se inspire toți aceia cari aă marea onore și respundere de-a fi în capul administrațiunii unui județ. Prima este rolulă și puterea unui prefectu de-a contribui la fericirea județului ce administreza. A doua este eficacitatea mijlocelor practice, ce derivă de la simpla activitate personală, în realizarea îmbunatățirilor sociale, economice și administrative, trebuinduse la celă mai mare grabă țărei nóstre. Adevĕrul este că ne nomolimű în legi, pe care le înmulțim neîncetată, fără sé aplicămă nici pe cele ce le avemă deja, închipuindu-ne că amă făcută totă, că amă realisată îmbunătățirea pe care o avemă în vedere, din momentulu ce amă votată și promulgată uă lege. Ară trebui să ieșimă vă dată din acestă erore funestă și să ne convingemă că numai pe terâmură practică, pe terâmur aplicațiunii, se realiseza adevăratele îmbunătățiri. Se încetămă de a arunca asupra defectuosității legilor, vina incapacității și mai cu osebire a neglijenței nóstre; se ne punemă seriosă pe lucru, căci a modifica și a remodifica mereu legile, adesea într’ună sensă greșită, nu este de câtă a perde timpă și altă nimică. Uă lege defectuosa, énsé bine și cu inteligență aplicată într’ună scapă bună, este două miie de ori mai bine-facétóre, de câtă uă lege oricâtă de perfectă, énsé réa aplicată. Englesii, fără chiară a’șî modifica legile, dintre care unele sunt cu totulă barbare, că realisată pe fărâmură practică cele mai mari progrese și se află astăzi în capul civilisațiunii. Se ne îndreptămă și noi spiritulă spre aplicațiune, spre practică, daca voima se îndreptămă relele de care suferimă și să nu ne perdemă posițiunea onorătore ce neamă dobândită între Statele Europei. Despre ceia ce este capabilă și în putere de a face mă prefectă pentru județulă săă, pe tărâmulu practicu, n’avemă de câtă a da de esemipiu Dobrogea, și mai în specială orașulă și județulă Costanza, supt administrațiunea inteligentă, probă și mai presusă de tóte zelasá a d-lui Remus Opreanu. Facă ’și toți prefecții totă astăfelă datoria, și în puțină timpă țara se va simți transformată. Vomă reveni. Suntă câteva zi e> supt titlul„ avisa agricultorilor, neamă permisă a consilia pe toți câți că în magazinele foră cereale să țină la preță, pentru că el care să se urce anulă acesta ca nici uădată, deorece în totă Europa recolta a fostă cu desăvârșire slabă. Astăzi suntemă în posițiune de a susține consiliul nostru prin probe neîndonio3e. Eco in adeveru lămuririle ce le găsim în totă presa străină asupra stării recoltei în 1879. „După datele casei Barthelemy Estienne, din Marsilia, — date privite în comercială cerealeloră ca avendăuă mare însemnătate, — situațiunea recoltelor în străinătate este urmatórea : „Francia. — Recolta va fi mai rea decâtă acum ună ană. Vomă ave celă puțină aceleași nevoi ca în 1878. „ Algeria. — Va fi nevoită să importeze, atâtă de slabă este recolta rea. „Italia. — Recoltă rea. „Spania. — Deficită însemnată. „ Elveția, Belgia, Germania. — Recoltă din cele mai mediocre. „ Rusia, Turcia. — Recolte satisfăcătóre la începută, mediocre acum , pe cândă acum umană aceste două țări trămuiaă în Apusă două recolte, anulă acesta abia voră trămite jumătate din ce aă trămisă în 1878, și încă nu se scie. „ Ungaria. — Abia se va pute îndestula pe ea însăși. „America. — Nu va da nici mai multă nici mai puțină decâtă anulă trecută. Va trebui să esporteze celă multă 50 milione ectolitre. „Engliteza.—Va importa 8 seă 10 milione de ectolitre mai multă decâtă acum ună ană. „In resumată, situațiunea e de plânsă pretutindeni.“ Prin urmare încă vă dată Z Temă cultivatoriloră , țineți la preță ! M. S. R. Domnitorulă a însocită pe ilustru să seă ós pe pene la fruntarii, de unde s’a și întorsă. -------------------—-------------------—— TELEGRAMA Servițiulă particulară ală Românului. Sinaia 1 Augustü 2 ore d. a. înălțimea Sea Imperială arhhiducele Albrecht a sosită a seră, la orele 5, dimpreună cu M. S. R. Domnitorulă, a prânzită aici, a masă noptea aici, și astăzi la 9 ore dimineța s’a înapoiată la Brașovă. n . SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Viena, 12 Augustă. — (10 ore sora) oficială. Impăratului a primită demisiunea tuturoră membrilor ministerului austriacă. Maiestatea Lea a adresată cu acesta ocasiune scrisori autografe d-lui de Stremayer și d-lui comite Taaffe, miniștri demisionați. Maiestatea Lea a însărcinată pe acesta din urmă de a forma noulă cabinetă. Constantinopole, 12 Augustă.— Sultanulă a esprimată comitelui Zichy, ambasadorul Austro-Ungariei la Constantinopole, regretele sale cu ocasiunea desastrului de la Seraievo și interesul ce nutreșce pentru nefericiții incendiați; elăa adausă că e convinsă că guvernul austro-ungară va face de sicură tată ce -i va fi cu putință spre a ușura miseriile causate de acestă catastrofă. Gastein, 12 Augustă. — Impăratului Wilhelm a plecată astăzi de aici, înainte de plecarea sen elă a disfi primarului orașului că se duce plină de bucuria pentru cura fericită ce a făcuta și pentru întrevederea sea cu impăratului Austriei, pre iubitulu seu nepotü. Retragerea comitelui Ambassy. Citimă următorele în Pester Lloyd de la 11 Augusta : „Primimű vă scrie forte importantă, despre a cărei verosimilitate n’avem nici cea mai mică îndouială. „Ni se scrie că călătoria comitelui Andrassy la Terebes e considerată ca preludiulă unei retrageri definitive a comitelui de la conducerea afacerilor străine. „chemă încă vă dată că acestă scrie o primime din isvorulă celă mai sigură; deră cu tóte aceste sperămă că ea nu se va adeveri. De aceia ne abținemă de la ori ce comentarie, pentru că voimă se așteptămă ca se vedemă ce ne aduce Ziua de mâne.“ .Tiua ministerială în Austria. Pesti Napló de la 11 Augustă anunciă următorele : „M. S. Imperatulu Franciscă Iosifă a declarată ieri dimineță principelui Schwarzenberg și principelui Rohan : „Ainu se va spune că scrie îmbucurătore. In sesiunea cea mai de aprope a Reichsrathului, Boemia va fi pe deplină represintată.“ Acestă declarațiune a împăratului spune totală. Dornițele Taaffe a reușită de a stabili oă înțelegere între Cehi și Germani și acum negocieză pentru compunerea noului cabinetă conformă nouilor împrejurări. „Cabinetul actuală se va retrage și cornițele Taaffe va fi însărcinată cu compunerea celui număr) ală cărui nume oficială va fi : „ ministerulă de coalițiune. „In noulă cabinetă , elementulă slavă va ave preponderanța. Se zice că el se va compune în modulă următoră : „Un ministru va fi pentru Boemia și unulă pentru Galiția. Două seă trei Cehi și Polonesi vor fi miniștri de resorturi. Germanii vor fi represintați în noulă cabinetă prin d-nii Taaffe, Stremayr și Horst, deputați aleși în Bucovina. Acesta va fi noulă ministeru de coalițiune ală Austriei.“ Arcîn ducelu Albrecht. Credemă a face să plăcere cititorilor noștri publicândă câteva 1 1 Uă depeșe pe care o primimű acp din Viena confirmă acastă scrie. JOUI, 2 AUGUSTU, 1879. ZIUHI NEBA TE SI TEI FI, ABONAMENTE,! In Capitală și districte, prin anii 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; nă lună 4 lei. Pentru tóte țările Europei, trimestru 15 sei.A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, ia d-nii Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et Cune, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovicî, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI MEMPLARUMI date biografice relative la ilustrul# aspe pe care o să avemă de-aseră pe teritoriulă nostru . Arhiducele Alfordt-Friederich-Rudolph e născuții în 3 Augusta 1817. Ela e fiia ala fratelui moșului actualului împeratu ala Austriei Francisc-Iosif, adecă alu arhiducelui Carol, și alți fiicei principelui Friederich Wilhelm de Nassau-Weilburg, Henrieta. Arhiducele Carol era fiia ala împăratului Leopold II, astfel că arhiducele Albrecht e nepota de fiia ala acelui împerata. Ela s’a însurata la 1 Mai 1844 cu arhiducesa Hildegarde-Ludovica-Charlotta-Teresa-Frederica (născută în 10 lunie 1825), fiica lui Ludovic I, regele Bavariei. Elfi e văduvii de la 2 Aprile 1864. Titlurile sale sunt : Feldmareșalii și inspectorii-generalfi al fi armatei austriace, proprietară al fi regimentului de infanterie No. 44 și al fi regim, de dragoni No. 4, șefa ar fi regimentelor și ruse de “lăncerî de Litania No. 5 și de infanteriă No. 86, precum și alți regim, de infanteriă prusian și No. 3. Arhiducele Albrecht a jucată necontenita unfi rolă însemnată în politica austriacă, ca celu mai influente membru alfi Casei Habsburgice. Cu tote astea nu totudeauna vederile sale politice afi avuta preponderanța, căci, deși a înclinată spre Rusia și n’a iubita nici vădată pe Unguri, totuși aceștia afi putută ajunge copiii resfățați ai Casei Habsburgice, în paguba celorfilalte popore din țările de supt sceptrului acestei case domnitore. Nu putemu trece cu vederea fără a aminti că arhiducele Albrecht s’a folosita de mai multe ocasiuni spre a recunosce și a lăuda bărbăția Românului din Ardelfi. Ca șefa alui armatei ocasiunile nu i-afi lipsita. La manevre ca și dinaintea focului inamicului elfi a recunoscuta vitejia soldatului română de peste Carpațî, și într’unfi rondă a dat și chiar și ună ordină de di pe armată în limba română, lăudând și curagiula și destoinicia soldatului româna în focă. Astafela archiducele e considerată ca ună filo-română convinsa. Acum două ani, pe cândă asista la manevrele de tomnă, un regiment și română a jucata înaintea înălțimii Sale Imperiale jocuri naționale și arhiducele, încântata de acesta, a data unu ospeții acelui regimenta. Arhiducele Albrecht va vede la Sinaia pe dorobanțulfi care a făcuta ultimula resbelă și care a dovedită că nimică nu să deosebesce, în ceia ce privesce aptitudinile militare, de frații săi din Ardelfi. Salutăm fi, în acestă ilustru ospe aia M S. R. Domnitorului nostru și ala poporului româna, pe celă d’ânteia membru ală Casei Habsburgice care calcă pe teritoriul României, pe acela care a recunoscuta calitățile Românului ardeleni și servițiele ce elfi a făcutu imperiului austriaca ori de câte ori s’a aflată în timpuri grele, și care va contribui pute încă ca frații noștri de peste Carpațî să se bucure de oă sortă mai bună și de mai multă dreptate din partea guvernanților filorfi. Scrisore privitóre la învățământulüpii Micii. Domnule, iv. Aceia pe cari ’i numimii anticii erau în adevărűncul în tóte lucrurile și formau copilăria ómeniloru... In noi se póte regăsi acea anticitate pe care o reverăm și în ceîl alți B. Pascal. Putem fi studia limbile viu, prin mijloce mai ușore și mai imediate: le putem fi vorbi. De multă nu se mai vorbesce latinesce, chiar în scalele străine; s’a recunoscută că e ridicuse de-a vorbită limbă mortă și esperiența dovedise că obiceiulfi de a vorbi latinesce într’unfi moda neapărata barbara era cu totulă păgubitorii pentru nesce studie bune. Și cu tóte acestea a vorbi și audi vorbindu se că limbă este modulă celu mai nemeritoi pentru a o în