Romanulu, august 1879 (Anul 23)

1879-08-02

ANULU DOUE­Z­ECI ȘI TREI VUJESCE SI TEI PUTEA. AMANCIORI. Lini" de SO iitere petit, pagina CV. — 40 ban Deto , , , pagina Ol. 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului, LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugélie Micoud, No.81 -A Fleet Street, London K. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d.;A^i«lf Steiner, pentru totă Gtfrnania. Articolele nepublicite se arda. 20 BANI ISEMPLARULU Redacțiimea și Administ­rațiunea strada Chimiei 14 Bucuresci, ,1 Augustă. In nu­mer­ului nostru de Duminecă ama reprodusă, după Monitoru, uă circulară a d-lui ministru de interne către prefecți. Acestă circulară, care este una adevărata studiu asupra pasurilor­ și trebuințelor și țărei, me­rită cea mai seriosă luare­ a,­minte a publicului, din mai multe puncte de vedere; ea rădică numeróse ce­­stiuni de ordine socială și economică, care trebuie neapărate, de aci îna­inte, să preocupe tóte spiritele în România, daca voimă se învingemü anevoințele ce se rădică, în fie­care­­ zi mai am­enințătore, în calea pro­pășirii nóstre naționale. Producerea acestora anevoințe totü mai numeróse este unii efectü na­turală ale răpesniciunii­ cu care națiu­nea română a trăită în ultimii trei­zeci și cinci sau patru­zzeci de ani. Ni s’a întâmplată ca aceloră tineri cari, rămași copii până la patru­sprezece seă cinci­spre­zece ani, se desvoltă d’uă­ dată și crescă peste măsură într’ună singură ană. Suntă înalți, li s’a schimbată vocea, aă devenită din copii bărbați; însă constituțiunea și puterile le-au fostă slăbite de acestă pré răpede desvol­­tare și astă­felă suntă supuși la totă felulă de accidente, ale căroră efecte nenorocite nu se pot­ neu­traliza de­câtă cu mare îngrijire și cu mu­lte precauțiuni. Statuia română este tenerul, pre răpede desvoltată : trebuia să se des­­volte răpede, căci împrejurările îl­ opriseră pre multă timpă pe locă și acum nu’i mai era permisă de a înainta încetă și treptată, era nevoită să înainteze prin mari salturi, spre a nu mai fi ună codașă inutilă în mersur­ statelor­ Europei pe calea civilisațiu­­nii. Organismul­ acestui corp­, atât­ de repede desvoltată, resimte astăzi e­­fectulă salturilor, ce supt pedepsă de a peri a trebuită să le facă; păr­țile ce’să constituiescă nu’și facă în­tre densele ună echilibru perfectă, și astă­felă elă este supusă unoră ac­cidente, ce’să potă pune chiară în pericolă, daca diagnosa, pentru ori­care casă, nu va fi bine făcută, și locurile bine nemerite. Noi credemă că diagnosa stării morbide de care suferimă astăzi este pe deplină bine făcută, când­ se zice că bola este mai presusă de toté economică. Suntemă prin urmare în­credințați că aceia cari voiescă cu ori­ce preță se facă din acestă bolă economică, că bolă politică, contri­­buiescă ca reală să se agraveze și să se complice; de unde ară resulta că, corpulă slăbindă încă și mai multă , accidentele s’ară înmulți și ânsăși vieța pacientului ară pute să fiă pusă în pericolă. Astăzi reala este economică; ei bine, déca în locă de a’lă locui cu ceia ce ] póte vindeca un asemene bolă, îlă vomă trata numai ca ună rea politică, atunci, causa primor­dială a reului subsistândă, mâne poi­­mâne­ală se va complica într’ună modă îngrozitoră cu accidente na­ționale și sociale, astă­fel­ în­câtă va fi cu multă mai anevoie de vin­decată. Și chiară daca se va vin­decă, urmele ce elă va lăsa în or­­ganism ălu statului română voră fi multă mai adânci, de­câtă cele ce ară rem­âne deca amă căuta astăzi vindecarea, combătândă bula în cău­șele séle de căpetenie. Din acestă panză de vedere sun­temă fericiți cândă vedemă că lua­­rea­ a­minte a publicului începe^a se îndrepta cu totă seriositatea spre cestiunile economice , suntemă feri­ciți cândă vedemă mai cu osebire că guvernul­, ală cărui rolă și pu­tere este forte mare într’u­ă stată tenöru, ca inițiatoră, susții­oră și încuragiatură ală­turoră întreprin­­derilor­ utile țarei, începe a se preo­cupa cu totă dinadinsulă de cestiu­nile economice. Circulara d-lui ministru de inter­ne, reprodusă în numărulu nostim de Duminecă, intră cu totul­ în a­­cesta ordine de idei. S’ară face m­ă pasă seriosă înainte deca și domnii prefecți s’ară pătrunde de trebuin­țele aretate în acestă circulară și să ară areta capabili și zeloși de a le satisface. Amă suplimiază cuvânturii zeloși , pentru că amă avută de mai multe ori ocasiunea de­ a ne convinge că, ceia ce din nefericire împiedecă a­­desea la noi realizarea progresului este lipsa de zelă, este nepăsareaj incuria, mai multă de­câtă lipsa de capacitate și de inteligență. Jude­­țial, care are fericirea de­ a avea în capulă sen­ină prefecții înzestrată și cu zelă, pe lângă capacitate, re­simte de îndată că îmbunătățire în starea s­a. Din acestă punză de vedere, cir­culara d-lui ministru de interne conține două idei, de care ară fi de dorită să se inspire toți aceia cari aă marea onore și respundere de-a fi în capul­ administrațiunii unui județ­. Prima este rolulă și puterea unui prefectu de-a contribui la fericirea județului ce administreza. A doua este eficacitatea mijlo­­celor practice, ce derivă de la simpla activitate personală, în realizarea îmbuna­tățirilor­ sociale, economice și administrative, trebuind­use la celă mai mare grabă țărei nóstre. Adevĕrul­ este că ne nomolimű în legi, pe care le înmulțim­ neîn­cetată, fără sé aplicămă nici pe ce­le ce le avemă deja, închipuindu-ne că amă făcută totă, că amă reali­­sată îmbunătățirea pe care o avemă în vedere, din momentulu ce amă votată și promulgată uă lege. Ară trebui să ieșimă vă­ dată din acestă erore funestă și să ne con­­vingemă că numai pe terâmură practică, pe terâmur­ aplicațiunii, se realiseza adevăratele îmbunătă­țiri. Se încetămă de a arunca asu­pra defectuosității legilor, vina in­capacității și mai cu osebire a ne­­glijenței nóstre; se ne punemă se­riosă pe lucru, căci a modifica și a remodifica mereu legile, adesea în­­tr’ună sensă greșită, nu este de câtă a perde timpă și altă nimică. Uă lege defectuosa, énsé bine și cu inteligență aplicată într’ună scapă bună, este do­uă miie de ori mai bine-facétóre, de câtă uă lege ori­câtă de perfectă, énsé réa aplicată. Englesii, fără chiară a’șî modifica legile, dintre care unele sunt­ cu totulă barbare, că realisată pe fă­­râmură practică cele mai mari pro­grese și se află astăzi în capul­ ci­­­­vilisațiunii. Se ne îndreptămă și noi spiritulă spre aplicațiune, spre practică, daca voima se îndreptămă relele de care suferimă și să nu ne perde­mă posi­­țiunea onorătore ce ne­amă dobân­dită între Statele Europei. Despre ceia ce este capabilă și în putere de a face m­ă prefectă pen­­­­tru județulă săă, pe tărâmulu prac­­­­ticu, n’avemă de câtă a da de esem­­i­piu Dobrogea, și mai în specială o­­­­rașulă și județulă Costanza, supt administrațiunea inteligentă, probă și mai presusă de tóte zelasá a d-lui Remus Opreanu. Facă ’și toți prefecții totă astă­­felă datoria, și în puțină timpă ț­ara se va simți transformată. Vomă reveni. Suntă câte­va zi e> supt titlul„ avisa agricultorilor­, ne­amă permisă a consilia pe toți câți că în maga­zinele foră cereale să țină la preță, pentru că el c­are să se urce anulă acesta ca nici uă­dată, de­ore­ce în totă Europa recolta a fostă cu de­săvârșire slabă. Astăzi suntemă în posițiune de a susține consiliul­ nostru prin probe neîndonio3e. Eco in adeveru lămuri­rile ce le găsim­ în totă presa stră­ină asupra stării recoltei în 1879. „După datele casei Barthelemy Estienne, din Marsilia, — date pri­vite în comercială cerealeloră ca a­­vendă­uă mare însemnătate, —­ si­­tuațiunea recoltelor­ în străinătate este urmatórea : „Francia. — Recolta va fi mai rea de­câtă acum ună ană. Vomă ave celă puțină aceleași nevoi ca în 1878. „ Algeria. — Va fi nevoită să im­­porteze, atâtă de slabă este recolta rea. „Italia. — Recoltă rea. „Spania. — Deficită însemnată. „ Elveția, Belgia, Germania. — Re­coltă din cele mai mediocre. „ Rusia, Turcia. — Recolte satisfă­­cătóre la începută, mediocre acum , pe cândă acum um­­ană aceste două țări trămu­iaă în Apusă două recolte, anulă acesta abia voră tră­­mite jumătate din ce aă trămisă în 1878, și încă nu se scie. „ Ungaria. — Abia se va pute în­destula pe ea însăși. „America. — Nu va da nici mai multă nici mai puțină de­câtă a­­nulă trecută. Va trebui să esporteze celă multă 50 milione ectolitre. „Engliteza.—Va importa 8 seă 10 milione de ectolitre mai multă de­câtă acum ună ană. „In resumată, situațiunea e de plânsă pretutindeni.“ Prin urmare încă vă dată Z Temă cultivatoriloră , țineți la preță ! M. S. R. Domnitorulă a însocită pe ilustru să seă ós pe pene la frun­tarii, de unde s’a și întorsă. -------------------—-------------------—— TELEGRAMA Servițiulă particulară ală Româ­nului. Sinaia 1 Augustü 2 ore d. a. înălțimea Sea Imperială arhhidu­­cele Albrecht a sosită a­ seră, la o­­rele 5, dimpreună cu M. S. R. Dom­­nitorulă, a prânzită aici, a masă noptea aici, și astă­zi la 9 ore di­­mineța s’a înapoiată la Brașovă. n . SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Viena, 12 Augustă. — (10 ore sora) ofi­cială. Impăratului a primită demisiunea tu­­turoră membrilor­ ministerului austriacă. Maiestatea Lea a adresată cu acesta oca­­siune scrisori autografe d-lui de Stremayer și d-lui comite Taaffe, miniștri demisionați. Maiestatea Lea a însărcinată pe acesta din urmă de a forma noulă cabinetă. Constantinopole, 12 Augustă.— Sultanulă a esprimată comitelui Zichy, ambasadorul­ Austro-Ungariei la Constantinopole, regre­tele sale cu ocasiunea desastrului de la Seraievo și interesul­ ce nutreșce pentru nefericiții incendiați; elă­a adausă că e convinsă că guvernul­ austro-ungară va face de sicură tată ce -i va fi cu putință spre a ușura miseriile causate de acestă catastrofă. Gastein, 12 Augustă. — Impăratului Wil­helm a plecată astăzi de aici, înainte de plecarea sen­ elă a disfi primarului orașu­lui că se duce plină de bucuria pentru cura fericită ce a făcuta și pentru întrevederea sea cu impăratului Austriei, pre iubitulu seu nepotü. Retragerea comitelui Amb­assy. Citimă următorele în Pester Lloyd de la 11 Augusta : „Primimű vă scrie forte impor­tantă, despre a cărei verosimilitate n’avem­ nici cea mai mică îndouială. „Ni se scrie că călătoria comite­lui Andrassy la Terebes e conside­rată ca preludiulă unei retrageri de­finitive a comitelui de la conduce­rea afacerilor­ străine. „ch­emă încă vă dată că acestă scrie o primime din isvorulă celă mai sigură; deră cu tóte aceste spe­­rămă că ea nu se va adeveri. De aceia ne abținemă de la ori­ ce co­­mentarie, pentru că voimă se aștep­­tămă ca se vedemă ce ne aduce Ziua de mâne.“­ ­.Tiua ministerială în Austria. Pesti Napló de la 11 Augustă a­­nunciă următorele : „M. S. Imperatulu Franciscă Io­sif­ă a declarată ieri dimineță prin­cipelui Schwarzenberg și principelui Rohan : „Ainu se va spune că scrie îmbucurătore. In sesiunea cea mai de aprope a Reichsrathului, Boemia va fi pe deplină represintată.“ A­­cestă declarațiune a împăratului spune totală. Dornițele Taaffe a reu­șită de­ a stabili oă înțelegere între Ceh­i și Germani și acum negocieză pentru compunerea noului cabinetă conformă nouilor­ împrejurări. „Cabinetul­ actuală se va retrage și cornițele Taaffe va fi însărcinată cu compunerea celui numă­r) ală că­rui nume oficială va fi : „ ministerulă de coalițiune. „In noulă cabinetă , elementulă slavă va ave preponderanța. Se zice că el­ se va compune în modulă următoră : „Un­ ministru va fi pentru Boe­mia și unulă pentru Galiția. Două seă trei Ceh­i și Polonesi vor­ fi mi­niștri de resorturi. Germanii vor­ fi represintați în noulă cabinetă prin d-nii Taaffe, Stremayr și Horst, deputați aleși în Bucovina. Acesta va fi noulă ministeru de coalițiune ală Austriei.“ Arcîn­ ducelu Albrecht. Credemă a face să plăcere citi­­torilor­ noștri publicândă câte­va 1 1­ Uă depeșe pe care o primimű acp din Viena confirmă acastă scrie. JOUI, 2 AUGUSTU, 1879. ZIUHI NEBA­ TE SI TEI FI, ABONAMENTE,! In Capitală și districte, prin anii 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; nă lună 4 lei. Pentru tóte țările Europei, trimestru 15 sei.­A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, ia d-nii Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas, Laffite et C­une, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovicî, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI MEMPLARUMI date biografice relative la ilustrul# aspe pe care o să avemă de-a­seră pe teritoriulă nostru . Ar­h­id­ucele Alford­t-Friederich-Rudolph e născuții în 3 Augusta 1817. Ela e fiia ala fratelui moșului actualului împeratu ala Austriei Francisc-Iosif, adecă alu arh­idu­­celui Carol, și alți fiicei principelui Friede­­rich­ Wilhelm de Nassau-Weilburg, Henrieta. Arh­iducele Carol era fiia ala împăratului Leopold II, ast­­fel­ că arh­iducele Al­brecht e nepota de fiia ala acelui împe­­rata. Ela s’a însurata la 1 Mai 1844 cu arh­i­­ducesa Hildegarde-Ludovica-Charlotta-Tere­­sa-Frederica (născută în 10 lunie 1825), fiica lui Ludovic I, regele Bavariei. Elfi e văduvii de la 2 Aprile 1864. Titlurile sale sunt­ : Feld­mareșalii și in­­spectorii-generalfi al fi armatei austriace, proprietară al fi regimentului de infanterie No. 44 și al fi regim, de dragoni No. 4, șefa ar fi regimentelor și ruse de “lăncerî de Litania No. 5 și de infanteriă No. 86, pre­cum și alți regim, de infanteriă prusian și No. 3. Arh­iducele Albrecht a jucată neconte­nita unfi rolă însemnată în politica aus­triacă, ca celu mai influente membru alfi Casei Habsburgice. Cu tote astea nu totu­­dea­una vederile sale politice afi avuta pre­ponderanța, căci, de­și a înclinată spre Rusia și n’a iubita nici vă­dată pe Unguri, totuși aceștia afi putută ajunge copiii res­­fățați ai Casei Habsburgice, în paguba ce­­lorfi­l­alte popore din țările de supt scep­­trului acestei case domnitore. Nu putemu trece cu vederea fără a a­­minti că arh­iducele Albrecht s’a folosita de mai multe ocasiuni spre a recunosce și a lăuda bărbăția Românului din Ardelfi. Ca șefa alui armatei ocasiunile nu i-afi lip­sita. La manevre ca și dinaintea focului inamicului elfi a recunoscuta vitejia solda­tului română de peste Carpațî, și într’unfi rondă a dat și chiar și ună ordină de di pe armată în limba română, lăudând și cura­­giula și destoinicia soldatului româna în focă. Asta­fela archiducele e considerată ca ună filo-română convinsa. Acum două ani, pe cândă asista la ma­nevrele de tomnă, un­ regiment și română a jucata înaintea înălțimii Sale Imperiale jocuri naționale și arh­iducele, încântata de acesta, a data unu ospeții acelui regimenta. Arh­iducele Albrecht va vede la Sinaia pe dorobanțulfi care a făcuta ultimula res­­belă și care a dovedită că nimică nu­ să deosebesce, în ceia ce privesce aptitudinile militare, de frații săi din Ardelfi. Salutăm fi, în acestă ilustru ospe aia M S. R. Domnitorului nostru și ala poporului româna, pe celă d’ânteia membru ală Ca­sei Habsburgice care calcă pe teritoriul­ României, pe acela care a recunoscuta ca­litățile Românului ardeleni și servițiele ce elfi a făcutu imperiului austriaca ori de câte ori s’a aflată în timpuri grele, și care va contribui pute încă ca frații noștri de peste Carpațî să se bucure de oă sortă mai bună și de mai multă dreptate din partea guvernanților fi­lorfi. Scrisore privitóre la învățămân­­tulü­pii Micii. Domnule, iv. Aceia pe cari ’i numimii anticii erau în adevărű­ncul în tóte lucrurile și formau co­pilăria ómeniloru... In noi se póte regăsi acea anticitate pe care o reverăm și în ceî­l­ alți B. Pascal. Putem fi studia limbile viu, prin mijloce mai ușore și mai imediate: le putem fi vorbi. De multă nu se mai vorbesce lati­­nesce, chiar în scalele străine; s’a recu­noscută că e ridicuse de-a vorbi­tă limbă mortă și esperiența dovedise că obiceiulfi de­ a vorbi latinesce într’unfi moda neapă­rata barbara era cu totulă păgubitorii pen­tru nesce studie bune. Și cu tóte acestea a vorbi și audi vorbindu se că limbă este modulă celu mai nemeritoi pentru a o în­

Next