Romanulu, octombrie 1879 (Anul 23)

1879-10-18

Refracțiunea și Administrațiunea strada Domnei, 14 ANULU D QUE­PECI ȘI TREI VOIESCE ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Linia de ÎNO litere petit, pagina IV. — 40 bani Deto , „ , pagina III. — 2 lei — A se adresa, IN ROMANIA, la ad­ministrațiu­unea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffile et C­ no’ 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81 A Fleet Street, Loudon K. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Wallischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPL­ARULÜ acestă armă, după cum s’a sfărîmatu­ și arma ce ’ți facuseși din cestiunea Evreiloră, după cum se va sfărîma negreșită în mii de bucăți și arma ce încerci a ’ți face din cestiunea eminamente națională a rescumpă­­rării căreloră ferate. Ești pe calea rătăcirii, calci mereă în deșertă și ’ți o­ogesci piciorele. Vino’ți în cu­­noscință, seă vei căde în celă mai mare discredită. Bucuresci,­­ Brumărelu Ce facu representanții țârei din Cameră și din Senată ? Au făcută una actă mare, deji tocmai în asemeni ocasiuni avemu mai cu semă dreptulu să le ceremu mai multu. Unii representantii alți națiunii trebuie neapăratü să fîă și oma po­litică. Avemu datoriă derii cu toții să întrebamă ce facă representanții na­țiunii române. Europa întregă este într’uă mare frământare. Intre Germania și Austria s’a în­cheiată ună tratată, seă convențiu­­ne, sau ună instrumentă óre care d’a lucra împreună pe tărâmură po­litică și economică. Acesta a supărată forte pe Rusia. Gelos, respund­enda la discursul­ marchizului de Salisbury, „îi mul­­țămesce de francheța cu care rădică cele din urmă înd­uieli ce mai pu­­teaă fi despre scopulă secretă ală în­trevederii de la Viena“. Certa între organele rusesc­ cu cele englese, germane și austro-un­­gare, resbelulă de condeiă a reîn­cepută și mai seriosă de câtă­va timpă. Toți vădă din câte se scriă și se facă, și din chiară discursul­ mar­chizului Salisbury că Austria este însărcinată a deveni­tă putere sla­vică. „Pericolul­ era,­­fise ministrulă engleză, că Rusia amenința indepen­­dința Constantinopolei­scă țărmurile Mării­ Negre, voindă să facă ună Stată slavă care sé se ’ntindă de la Ma­­rea­ Negră la cea Adriatică. “ Acestă pericolă s’a ’nlăturată, după marchizul- ministru, fiindă­că Rușii s’aă retrasă, rodjendu’și freulă, eră Austria, înaintândă până la Novi- Bazar, deveni astă­felă uă nouă sen­tinelă pentru paza Constantinopolei. „Decă n’aveți încredere în erois­­mulă Turciloră, striga oratorulă, a­­veți celă puțină încredere în armata austriacă, căci uă trecere de către Rusi­a Balcanilor­ și ch­iară a Du­nării nu se mai póte face de­câtă după uă învingere a Austriacilor­.“ Ministerul­ se schim­ba din nou în Constantinopole, și celă care veni este, după tote fiarele, ună mini­­steră amică Rusiei: înțelegerea între Turci și Greci, în privința concesiunii de fărâmă ce Turcia trebuie să facă Greciei, se depărteză în loc­ să s’apropie. Sângele între Muntenegreni și Al­­banesi­a ’ncepută să curgă. Sărăcia cea mai mare bântuie im­perială și mai cu sema tesaurală imperiului otomană. Postulă ministru de resbelă al­ Italiei, Mezzacapo, a publicată o­ broșură prin care arătă, cu istoria antică și modernă în mână, „că vi­­itorul­ Italiei depinde de ministrul­ de resbelă“. Italia nu cere negreșită să facă resbelă, de na cere să se organiseze astă­felă în­câtă să se potă apăra, să se pună în stare ca, în ori­ce casă, puterile cele­l­alte să țină semă de dânsa. Tóte aceste grave complicări, le cunoscă, trebuie să le cunoscă forte bine delegații națiunii la Cameră și la Senată. Ei sciă, trebuie să scră, că dacă starea actuală a Europei provocă în totă lumea mari frământări și necurmate lucrări, pe noi Românii trebuie ca ea să ne pună pe grijă și pe muncă, mai multă de­câtă pe ori­care altă țară. Represintanții națiunii suiă, suntă datori să scră, că tóte națiunile dorescă pacea, demii că nu tată­ d’a­­una potă să evite resbelulă. Ei sciă că națiunile cele mici au celă mai mare interesă să dorescă a sta neutre, dejii mai sară că suntă împrejurări în care nu numai nu stă în voia loră de a remâne în nemișcare, derű­ancă că nemiș­carea le face a fi turtite. Căndă fo­cală a­prinsă într’uă stradă a unui orașă, cei din cele­l­alte strade nu potă să sta în nemișcare, fără a se expune la pericolulă ca incendiul­ să ai­b­ă și să distrugă și casele lor­. Ei scră că sunt­ datori să-și asi­­gureze casele contra incendiului, și că mai trebuie încă să caute, pe câtă putință va fi, și companiele de asigurare, care prezintă, în fie­­care epocă, fre­ care garanții mai multă scă mai puțină bune. Ei suiă că adesea că națiune nu pate fi aliată cu cine-i place, ci cu cine împrejurările o silescă să fie. Ei su­ă în sine, și sunt­ datori să sură următorulă faptă de cea mai mare gravitate : Nu mai este acum alianța pute­­rilor­ occidentale, ci alianța interese­lor­ occidentale care se deșteptă și se manifestă. Cugete flă­care asupra acestei si­­tuațiuni și spună-ne, ce facă pentru momentă represintanții națiunii ? Epoca este din cele mai critice pentru noi. Trebue dară să ne punemă cu toții pe lucru, cu cumpănire, cu prevedere și cu patriotismă, pentru a face ca epoca cea critică să de­vină gloriosă, seă­ceră puțină să pu­­temă s’o trecemă cu bine. Avem: a face legile neapărate și urgente pentru preservarea naționa­lității nóstre de năvălirile vagabon­zilor ă. Avemű a face de urgență legile care să apere națiunea de carnete și să înlesnescă tuturoră instrumen­tele de lucru și de propășire mate­rială. Avem­ datoria să arătămă Eu­ropei pe totă­­ ziua că suntem­ aci, la Dunăre, uă națiune civilisată, în­­țeleptă, harnică și viteză pe tărâ­­mură politică și economică ca și pe tărâmură de resbelă. Procedândă astă­felă, Europa, care deja acum ține mare socotela de noi, ne va stima și mai multă, se va convinge încă din nuoă și mai tare, că suntemă națiunea cea mai onestă și întru tote cea mai sigură pentru păstrarea intereselor­ morale și ma­teriale ale Occidentelui, și Statură română va fi cu onare așezată în concertură europeană. La lucru derű cetățeani români, la lucru represintanți ai națiunii ! Căci sciți că numai astă-felă cu câtă greutățile sunt­ mai mari cu atâtă crescă și puterile Românului, acele puteri prin care a dovedită Europei încremenite că prin minuni a trăită, și prin minuni a învinsă și va învinge pe toți inamicii săi. Amă publicată, în cele două nu­mere precedente espunerea de mo­tive și astăzi dămă proiectată pen­tru înființarea unei case de economii. Casele de economii au fostă pre­tutindeni ună mijlocă de progresă, prin pârghia puternică a rădicării poporațiunii celei mai numerose, a poporațiunii sărace; depunândă la casa de economiă picătură cu pică­tură, acestă poporațiune ajunge a-și forma ună mică capitală, care mă­­rindă cu atâta avuția generală, con­cură la prosperitatea Statului și a­­sigură buna stare a națiunii. Proiectulă ce tinde la acestă scopű, trebuie să­ să considerămă ca uă a­­devărată bine­facere pentru națiune; nu este astăzi nici ună stată în Europa care să nu posedă asemeni case de economii, sex de cruțare (caisse d’épargne); ele sunt­ consi­derate ca făcândă parte din însăși buna organisare a Statului. Tóte aceste considerațiuni n’au a­­vută însă puterea de a opri pe o­­posițiune să se încerce de a’și face uă armă chiară și din acestă cesti­­une. In desperata’­ învierșunare, partea cea mai neîmblânzită a opo­­sițiunii s’a agățată de art. 36 ală proiectului de lege, care conține uă erore de condeiă, uă omisiune de trei cuvinte, și agitându’lă cu tur­bare, strigă : — „vedeți , guvernulă desființeză printr’uă trăsătură de condeiă ,societățile de economiă pri­vate; guvernulă fură capitalul­ a­­cestora bine-facătare societăți, etc., etc. Publicând­ mai la vale proiectul­ de lege pentru înființarea casei de economiă, atragemă atențiunea citi­torilor­­ asupra art. 36 , astă­felă cum a fost­ îndreptată deja în e­­xemplarele depuse la Cameră. Acestă articolă sună precum urmeză : „Art. 36. Acestă lege nu aduce nici uă atingere la casele de eco­nomiă private, ce esistă astăzi seă care se voră fonda în România. Ele voră pute­­nsă, daca voră voi, urma operațiunile loră, pe numele fie­că­­ruia din asociați, la Casa de depu­nere, consemnațiuni și economiă.“ Cuvintetele deca voră voi, fuseseră omise din erore de condeiă. Erorea este vădită pentru ori­cine, de­ore­­ce acestă articolă începe prin a de­clara că: „Acestă lege nu aduce nici oă atingere la casele de economiă pri­vate."1 Cum ară fi putută elű­bera să desființeze în frasa a doua, ceia ce consacrase în modulă celă mai positivă în frasa întâia? Dacă oposițiunea a fostă de bună credință în acuzarea ce­a făcută în acestă privire guvernului, apoi nu­mai orbirea învierșunării a putută s'o oprescă de a vede erorea. Dară în fine, erórea uă dată în­dreptată, putemă zice oposițiuniî . Deșerte îți suntă silințele despe­rate. Ți s’a sfar­mata în mâni și SERVIȚII TLU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Madrid, 28 Octobre. — Numerulă per­­sanelor­ dispărute în urma inundațiunilor­ din Murcia se urcă la vr’uă 3000. Simlah, 28 Octobre. — Numerose triburi afgane urmeză a face agitațiuni. Englesiî­nă câștigată uă victoriă în strîmtorea de la Shutargardan, care se con­firmă în modă oficială; însă cu tote astea posițiunea de la Shutargardan a trebuită se fiă părăsită, de­ore­ce nu s-ar fi fi pu­tută ține în contra triburilor­ afgane care nu încetau de a o ataca. Londra, 28 Octobre. — Se telegrafieza din Berlin către Morning Post că d. d’Ou­­bril, ambasadorul­ Rusiei în Germania,­­și-a dată demisiunea. Constantinopole, 28 Octobre.—Cemisiunea pentru soluțiunea cestiunii elene trebuie se țină uă nouă conferință mâne. Mercur!­ easă e puțină speranță de a se pută sta­bili uă înțelegere directă între Turci și Greci. Belgrad, 28 Octobre. — Ună tratată de comerciă și uă convențiune consulară s’aă semnată între Statele­ Unite din America și Serbia. Sinodulă a proclamată independința Bi­­sericei serbe și a propusă de a numi pe Mitropolită , Monseniorele Michail, ca Ar­­hhiepiscopă-Primată ală Serbiei. Pesta, 28 Octobre. — Proiectul­ de bu­­getă ală Statului ungară pentru 1880 lasă ună deficită de 18 milione fiorini, deficită care va fi acoperită prin 15 milione de rentă în aură încă nevândute și prin 11 milione obligațiuni ale căilor­ ferate care suntă la disposițiunea guvernului. Ministrul­ de financie declară că are fon­durile disponibile spre a plăti cupanele ren­tei care espiră la 1 ianuarie. Berlin, 28 Octobre. — Dieta Prusiană a fostă deschisă printr’ună discursă ală Tro­nului, în care se zice că atențiunea gu­vernului va trebui să se ’ndrepteze în­­ pe­dală asupra situațiunii financiare a țărei, care va trebui îmbunătățită prin uă refor­mă a impositelor” imperiului. Bugetului pen­tru 1880 va presintă încă ună deficită, care totuși va trebui să fie acoperită prin­tr’ună noă împrumută. Discursul­ anunță depunerea unora nu­merose proiecte financiare și economice precum și a unora proiecte relative la re­forma administrațiunii. El­ face m­ă apelă deputaților, spre a­ lucra împreună cu gu­vernul, la opera reconstituirii economice a țerei și de­ a respunde astă­feră la viua do­rință a împăratului de a asigura pacea din întru. Viena, 28 Octobre. — Ministrul­ a pre­­sintatu Camerei deputațiloră bugetală pe 1880 și a făcută oă lungă expunere în care explică diferitele resultate ale proiec­tului seă: chieltuielele se urcă la 412,700,000 florini, veniturile numai 400 milione, de unde un deficită aproximativă de 12,700,000 florini, care trebuie să fie convertita, fără nouă operațiuni de credită. Pentru a ajun­ge la acest resultată, ministrul­ depune nes­­te proiecte care tindă la urcarea im­posi­­tului timbrului și a altor­ taxe, între care figurază cea pusă asupra folosului micelor­­lotărie, care va fi urcată la 20 la sută și care va produce astă­feră 5,800,000 flo­rini. Urcarea impositului asupra petroleului de la 3 la 8 florini promite ună adaosă de 4,800,000 florini. Uă supra-taxă asupra spirturilor­ de vină va produce ună mi­lisim și jumătate mai multă. Afară de a­ .TOPI, 18 OCTOBRE, 1979. EUMINEAZA-TE SI YEI FI. __ 5 A­B­O­N­­TV­ENTE. In­ Capitală și districte, um­­ană 48 Iei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la d-n I Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comedie și Havas, Lafitte et C-nne, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUN­ A­ cestea, guvernulă mai propune stabilirea unui imposită de 10 la sută asupra trans­­porturilor, pe drumurile de seră și pe va­­pore, deri acestă nouă măsură nu va re­mâne în vigore de­câtă în anul­ 1880. In sfîrșită, ună altă proiectă, ală căruia pro­­dusă este evaluată la 4 milione, se înte­­meieză pe ună imposită complementară a­­supra veniturilor, care trecă peste 1,400 florini. Ministrulă își termină expunerea direndă că reducerea ch­eltuielelor, diverselor­ ad­­ministrațiuni, uă mare reformă a sistemei impositelor­, crearea unui imposită gene­rală asupra venitului și impunerea societă­­ților­ cu acțiuni voră asigura pentru vi­­itoră echilibrulă bugetului statului. Berlin, 28 Octobre. — Marii duci Alexe și Paul au sosită a­fâră; dânșii au făcută pe di visită împăratului Wilhelm și prin­­cipilor­ din familia imperială. Imperatură va da astăze la paiață ună mare prândă în onorea loră. Scriea dată de unele diare străine că Duminecă ară fi fostă la Berlin uă confe­rință, între ambasadorii Hohenlohe, de Mun­ster și Schweinitz, e cu totulă neexactă- Principele de Hohenlohe nu e aici și d. Schweinitz n’a sosită de câtă Luni. Camera deputaților o va alege toul pe președintele său. Camera seniorilor­ a rea­­lesă președinte pe ducele de Ratibor și vice­președinți pe d-nn­ com­itele d’Arnim și Hasselbach. Gazeta Germaniei de Nord află că fusiu­­nea vech­iloru și nouiloră conservatori în­tr’uă mare fracțiune conservatóre s’a să­vârșită ieri; acestă fracțiune s’a și consti­tuită. Aceiași foță de sminte scomptulă ce cir­culă asupra modificării ministerului, mai cu semă în privința ministrului de financie , d. Ritter. Călătoria M. S. R. Dom­nitorului. Citimă în Monitorulu de astăzi: D. ministru-președint­e a primită de la d. ministru de interne, M. Kogălniceanu, următorea telegramă asupra călătoriei A. S. R. Domnului. Luni, 15 Octobre 1879 Astăzi, 3 ore după amedî, Alteța­rea Regală a pusă piciorulă în Dobrogea. Tul­­cea este în serbătore, primindă în sînul ă­iei pe Anteiulă Domnitoră Suverană ală Ro­mâniei, în bubuitură tunuriloră, în sune­­tulă clopoteloră, în strigătele intusiaste ale poporațiunii de tóte naționalitățile, de tóte religiunile, fără osebire. Primarulă presin­­tândă la debarcaderă pane și sare, Dom­­nitorulă a­disă aceste cuvinte: „Voi a iubi ,­ Dobrogea cum iubescă România, din care sea face acum parte , ambițiunea mea, „stăruințele mele, voră fi de a da acestei „țărî desvoltarea morală și materială la­­­ care ’î dă dreptă admirabila mea posi­­­țiune.* In momentulă acesta Alteța Sea Re­gală primesce autoritățile publice. Despră Alteța Sea Regală va asista la ună banchetă ce dă orașul­ în onorea I­­lustrului Ospe, la care voră lua parte cineî­­decî invitați. Mâne­cele­l­alte amănunte. Alianța austro-germ­ană. Agenția Havas ne-a comunicată ieri re­­sumatură unui articolă ală Gazetei Germa­niei de Nord prin care organul­ principe­lui de Bismarck dă uă desmințire cuvinte­­loră pronunciate de d. Puttkammer, mini­strulă culteloră din Germania, cu ocasiu­­nea unui banchetă ce ’î­ s’a oferit a la Es­sen în 23 Octobre. Acestă desmințire nu pra avea sensă, de vreme ce Agenția Havas nu ne comuni­case și cuvintele ministrului germană care deduseră locă unei asemeni desmințiri. Din fericire găsimă în diarele străine so­site astăzi telegrame care resumă toastulă rădicată de d. Puttkammer la Essen și prin urmare putemă da semă cititorilor­ noștri

Next