Romanulu, octombrie 1879 (Anul 23)
1879-10-18
Refracțiunea și Administrațiunea strada Domnei, 14 ANULU D QUEPECI ȘI TREI VOIESCE ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Linia de ÎNO litere petit, pagina IV. — 40 bani Deto , „ , pagina III. — 2 lei — A se adresa, IN ROMANIA, la administrațiuunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffile et C no’ 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81 A Fleet Street, Loudon K. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Wallischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLARULÜ acestă armă, după cum s’a sfărîmatu și arma ce ’ți facuseși din cestiunea Evreiloră, după cum se va sfărîma negreșită în mii de bucăți și arma ce încerci a ’ți face din cestiunea eminamente națională a rescumpărării căreloră ferate. Ești pe calea rătăcirii, calci mereă în deșertă și ’ți oogesci piciorele. Vino’ți în cunoscință, seă vei căde în celă mai mare discredită. Bucuresci, Brumărelu Ce facu representanții țârei din Cameră și din Senată ? Au făcută una actă mare, deji tocmai în asemeni ocasiuni avemu mai cu semă dreptulu să le ceremu mai multu. Unii representantii alți națiunii trebuie neapăratü să fîă și oma politică. Avemu datoriă derii cu toții să întrebamă ce facă representanții națiunii române. Europa întregă este într’uă mare frământare. Intre Germania și Austria s’a încheiată ună tratată, seă convențiune, sau ună instrumentă óre care d’a lucra împreună pe tărâmură politică și economică. Acesta a supărată forte pe Rusia. Gelos, respundenda la discursul marchizului de Salisbury, „îi mulțămesce de francheța cu care rădică cele din urmă înduieli ce mai puteaă fi despre scopulă secretă ală întrevederii de la Viena“. Certa între organele rusesc cu cele englese, germane și austro-ungare, resbelulă de condeiă a reîncepută și mai seriosă de câtăva timpă. Toți vădă din câte se scriă și se facă, și din chiară discursul marchizului Salisbury că Austria este însărcinată a devenită putere slavică. „Pericolul era,fise ministrulă engleză, că Rusia amenința independința Constantinopoleiscă țărmurile Mării Negre, voindă să facă ună Stată slavă care sé se ’ntindă de la Marea Negră la cea Adriatică. “ Acestă pericolă s’a ’nlăturată, după marchizul- ministru, fiindăcă Rușii s’aă retrasă, rodjendu’și freulă, eră Austria, înaintândă până la Novi- Bazar, deveni astăfelă uă nouă sentinelă pentru paza Constantinopolei. „Decă n’aveți încredere în eroismulă Turciloră, striga oratorulă, aveți celă puțină încredere în armata austriacă, căci uă trecere de către Rusia Balcanilor și chiară a Dunării nu se mai póte face decâtă după uă învingere a Austriacilor.“ Ministerul se schimba din nou în Constantinopole, și celă care veni este, după tote fiarele, ună ministeră amică Rusiei: înțelegerea între Turci și Greci, în privința concesiunii de fărâmă ce Turcia trebuie să facă Greciei, se depărteză în loc să s’apropie. Sângele între Muntenegreni și Albanesia ’ncepută să curgă. Sărăcia cea mai mare bântuie imperială și mai cu sema tesaurală imperiului otomană. Postulă ministru de resbelă al Italiei, Mezzacapo, a publicată o broșură prin care arătă, cu istoria antică și modernă în mână, „că viitorul Italiei depinde de ministrul de resbelă“. Italia nu cere negreșită să facă resbelă, de na cere să se organiseze astăfelă încâtă să se potă apăra, să se pună în stare ca, în orice casă, puterile celelalte să țină semă de dânsa. Tóte aceste grave complicări, le cunoscă, trebuie să le cunoscă forte bine delegații națiunii la Cameră și la Senată. Ei sciă, trebuie să scră, că dacă starea actuală a Europei provocă în totă lumea mari frământări și necurmate lucrări, pe noi Românii trebuie ca ea să ne pună pe grijă și pe muncă, mai multă decâtă pe oricare altă țară. Represintanții națiunii suiă, suntă datori să scră, că tóte națiunile dorescă pacea, demii că nu tată d’auna potă să evite resbelulă. Ei sciă că națiunile cele mici au celă mai mare interesă să dorescă a sta neutre, dejii mai sară că suntă împrejurări în care nu numai nu stă în voia loră de a remâne în nemișcare, derűancă că nemișcarea le face a fi turtite. Căndă focală aprinsă într’uă stradă a unui orașă, cei din celelalte strade nu potă să sta în nemișcare, fără a se expune la pericolulă ca incendiul să aibă și să distrugă și casele lor. Ei scră că sunt datori să-și asigureze casele contra incendiului, și că mai trebuie încă să caute, pe câtă putință va fi, și companiele de asigurare, care prezintă, în fiecare epocă, fre care garanții mai multă scă mai puțină bune. Ei suiă că adesea că națiune nu pate fi aliată cu cine-i place, ci cu cine împrejurările o silescă să fie. Ei suă în sine, și sunt datori să sură următorulă faptă de cea mai mare gravitate : Nu mai este acum alianța puterilor occidentale, ci alianța intereselor occidentale care se deșteptă și se manifestă. Cugete flăcare asupra acestei situațiuni și spună-ne, ce facă pentru momentă represintanții națiunii ? Epoca este din cele mai critice pentru noi. Trebue dară să ne punemă cu toții pe lucru, cu cumpănire, cu prevedere și cu patriotismă, pentru a face ca epoca cea critică să devină gloriosă, seăceră puțină să putemă s’o trecemă cu bine. Avem: a face legile neapărate și urgente pentru preservarea naționalității nóstre de năvălirile vagabonzilor ă. Avemű a face de urgență legile care să apere națiunea de carnete și să înlesnescă tuturoră instrumentele de lucru și de propășire materială. Avem datoria să arătămă Europei pe totă ziua că suntem aci, la Dunăre, uă națiune civilisată, înțeleptă, harnică și viteză pe tărâmură politică și economică ca și pe tărâmură de resbelă. Procedândă astăfelă, Europa, care deja acum ține mare socotela de noi, ne va stima și mai multă, se va convinge încă din nuoă și mai tare, că suntemă națiunea cea mai onestă și întru tote cea mai sigură pentru păstrarea intereselor morale și materiale ale Occidentelui, și Statură română va fi cu onare așezată în concertură europeană. La lucru derű cetățeani români, la lucru represintanți ai națiunii ! Căci sciți că numai astă-felă cu câtă greutățile sunt mai mari cu atâtă crescă și puterile Românului, acele puteri prin care a dovedită Europei încremenite că prin minuni a trăită, și prin minuni a învinsă și va învinge pe toți inamicii săi. Amă publicată, în cele două numere precedente espunerea de motive și astăzi dămă proiectată pentru înființarea unei case de economii. Casele de economii au fostă pretutindeni ună mijlocă de progresă, prin pârghia puternică a rădicării poporațiunii celei mai numerose, a poporațiunii sărace; depunândă la casa de economiă picătură cu picătură, acestă poporațiune ajunge a-și forma ună mică capitală, care mărindă cu atâta avuția generală, concură la prosperitatea Statului și asigură buna stare a națiunii. Proiectulă ce tinde la acestă scopű, trebuie să să considerămă ca uă adevărată binefacere pentru națiune; nu este astăzi nici ună stată în Europa care să nu posedă asemeni case de economii, sex de cruțare (caisse d’épargne); ele sunt considerate ca făcândă parte din însăși buna organisare a Statului. Tóte aceste considerațiuni n’au avută însă puterea de a opri pe oposițiune să se încerce de a’și face uă armă chiară și din acestă cestiune. In desperata’ învierșunare, partea cea mai neîmblânzită a oposițiunii s’a agățată de art. 36 ală proiectului de lege, care conține uă erore de condeiă, uă omisiune de trei cuvinte, și agitându’lă cu turbare, strigă : — „vedeți , guvernulă desființeză printr’uă trăsătură de condeiă ,societățile de economiă private; guvernulă fură capitalul acestora bine-facătare societăți, etc., etc. Publicând mai la vale proiectul de lege pentru înființarea casei de economiă, atragemă atențiunea cititorilor asupra art. 36 , astăfelă cum a fost îndreptată deja în exemplarele depuse la Cameră. Acestă articolă sună precum urmeză : „Art. 36. Acestă lege nu aduce nici uă atingere la casele de economiă private, ce esistă astăzi seă care se voră fonda în România. Ele voră putensă, daca voră voi, urma operațiunile loră, pe numele fiecăruia din asociați, la Casa de depunere, consemnațiuni și economiă.“ Cuvintetele deca voră voi, fuseseră omise din erore de condeiă. Erorea este vădită pentru oricine, deorece acestă articolă începe prin a declara că: „Acestă lege nu aduce nici oă atingere la casele de economiă private."1 Cum ară fi putută elűbera să desființeze în frasa a doua, ceia ce consacrase în modulă celă mai positivă în frasa întâia? Dacă oposițiunea a fostă de bună credință în acuzarea cea făcută în acestă privire guvernului, apoi numai orbirea învierșunării a putută s'o oprescă de a vede erorea. Dară în fine, erórea uă dată îndreptată, putemă zice oposițiuniî . Deșerte îți suntă silințele desperate. Ți s’a sfarmata în mâni și SERVIȚII TLU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Madrid, 28 Octobre. — Numerulă persanelor dispărute în urma inundațiunilor din Murcia se urcă la vr’uă 3000. Simlah, 28 Octobre. — Numerose triburi afgane urmeză a face agitațiuni. Englesiînă câștigată uă victoriă în strîmtorea de la Shutargardan, care se confirmă în modă oficială; însă cu tote astea posițiunea de la Shutargardan a trebuită se fiă părăsită, deorece nu s-ar fi fi putută ține în contra triburilor afgane care nu încetau de a o ataca. Londra, 28 Octobre. — Se telegrafieza din Berlin către Morning Post că d. d’Oubril, ambasadorul Rusiei în Germania,și-a dată demisiunea. Constantinopole, 28 Octobre.—Cemisiunea pentru soluțiunea cestiunii elene trebuie se țină uă nouă conferință mâne. Mercur! easă e puțină speranță de a se pută stabili uă înțelegere directă între Turci și Greci. Belgrad, 28 Octobre. — Ună tratată de comerciă și uă convențiune consulară s’aă semnată între Statele Unite din America și Serbia. Sinodulă a proclamată independința Bisericei serbe și a propusă de a numi pe Mitropolită , Monseniorele Michail, ca Arhhiepiscopă-Primată ală Serbiei. Pesta, 28 Octobre. — Proiectul de bugetă ală Statului ungară pentru 1880 lasă ună deficită de 18 milione fiorini, deficită care va fi acoperită prin 15 milione de rentă în aură încă nevândute și prin 11 milione obligațiuni ale căilor ferate care suntă la disposițiunea guvernului. Ministrul de financie declară că are fondurile disponibile spre a plăti cupanele rentei care espiră la 1 ianuarie. Berlin, 28 Octobre. — Dieta Prusiană a fostă deschisă printr’ună discursă ală Tronului, în care se zice că atențiunea guvernului va trebui să se ’ndrepteze în pedală asupra situațiunii financiare a țărei, care va trebui îmbunătățită prin uă reformă a impositelor” imperiului. Bugetului pentru 1880 va presintă încă ună deficită, care totuși va trebui să fie acoperită printr’ună noă împrumută. Discursul anunță depunerea unora numerose proiecte financiare și economice precum și a unora proiecte relative la reforma administrațiunii. El face mă apelă deputaților, spre a lucra împreună cu guvernul, la opera reconstituirii economice a țerei și de a respunde astăferă la viua dorință a împăratului de a asigura pacea din întru. Viena, 28 Octobre. — Ministrul a presintatu Camerei deputațiloră bugetală pe 1880 și a făcută oă lungă expunere în care explică diferitele resultate ale proiectului seă: chieltuielele se urcă la 412,700,000 florini, veniturile numai 400 milione, de unde un deficită aproximativă de 12,700,000 florini, care trebuie să fie convertita, fără nouă operațiuni de credită. Pentru a ajunge la acest resultată, ministrul depune neste proiecte care tindă la urcarea impositului timbrului și a altor taxe, între care figurază cea pusă asupra folosului micelorlotărie, care va fi urcată la 20 la sută și care va produce astăferă 5,800,000 florini. Urcarea impositului asupra petroleului de la 3 la 8 florini promite ună adaosă de 4,800,000 florini. Uă supra-taxă asupra spirturilor de vină va produce ună milisim și jumătate mai multă. Afară de a .TOPI, 18 OCTOBRE, 1979. EUMINEAZA-TE SI YEI FI. __ 5 ABONTVENTE. In Capitală și districte, umană 48 Iei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țările Europei, trimestru 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea oiarului. LA PARIS, la d-n I Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comedie și Havas, Lafitte et C-nne, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce Via San Benigno, 17, Cenova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUN A cestea, guvernulă mai propune stabilirea unui imposită de 10 la sută asupra transporturilor, pe drumurile de seră și pe vapore, deri acestă nouă măsură nu va remâne în vigore decâtă în anul 1880. In sfîrșită, ună altă proiectă, ală căruia produsă este evaluată la 4 milione, se întemeieză pe ună imposită complementară asupra veniturilor, care trecă peste 1,400 florini. Ministrulă își termină expunerea direndă că reducerea cheltuielelor, diverselor administrațiuni, uă mare reformă a sistemei impositelor, crearea unui imposită generală asupra venitului și impunerea societăților cu acțiuni voră asigura pentru viitoră echilibrulă bugetului statului. Berlin, 28 Octobre. — Marii duci Alexe și Paul au sosită afâră; dânșii au făcută pe di visită împăratului Wilhelm și principilor din familia imperială. Imperatură va da astăze la paiață ună mare prândă în onorea loră. Scriea dată de unele diare străine că Duminecă ară fi fostă la Berlin uă conferință, între ambasadorii Hohenlohe, de Munster și Schweinitz, e cu totulă neexactă- Principele de Hohenlohe nu e aici și d. Schweinitz n’a sosită de câtă Luni. Camera deputaților o va alege toul pe președintele său. Camera seniorilor a realesă președinte pe ducele de Ratibor și vicepreședinți pe d-nn comitele d’Arnim și Hasselbach. Gazeta Germaniei de Nord află că fusiunea vechiloru și nouiloră conservatori într’uă mare fracțiune conservatóre s’a săvârșită ieri; acestă fracțiune s’a și constituită. Aceiași foță de sminte scomptulă ce circulă asupra modificării ministerului, mai cu semă în privința ministrului de financie , d. Ritter. Călătoria M. S. R. Domnitorului. Citimă în Monitorulu de astăzi: D. ministru-președinte a primită de la d. ministru de interne, M. Kogălniceanu, următorea telegramă asupra călătoriei A. S. R. Domnului. Luni, 15 Octobre 1879 Astăzi, 3 ore după amedî, Altețarea Regală a pusă piciorulă în Dobrogea. Tulcea este în serbătore, primindă în sînul ăiei pe Anteiulă Domnitoră Suverană ală României, în bubuitură tunuriloră, în sunetulă clopoteloră, în strigătele intusiaste ale poporațiunii de tóte naționalitățile, de tóte religiunile, fără osebire. Primarulă presintândă la debarcaderă pane și sare, Domnitorulă adisă aceste cuvinte: „Voi a iubi , Dobrogea cum iubescă România, din care sea face acum parte , ambițiunea mea, „stăruințele mele, voră fi de a da acestei „țărî desvoltarea morală și materială la care ’î dă dreptă admirabila mea posițiune.* In momentulă acesta Alteța Sea Regală primesce autoritățile publice. Despră Alteța Sea Regală va asista la ună banchetă ce dă orașul în onorea Ilustrului Ospe, la care voră lua parte cineîdecî invitați. Mânecelelalte amănunte. Alianța austro-germană. Agenția Havas ne-a comunicată ieri resumatură unui articolă ală Gazetei Germaniei de Nord prin care organul principelui de Bismarck dă uă desmințire cuvinteloră pronunciate de d. Puttkammer, ministrulă culteloră din Germania, cu ocasiunea unui banchetă ce ’î s’a oferit a la Essen în 23 Octobre. Acestă desmințire nu pra avea sensă, de vreme ce Agenția Havas nu ne comunicase și cuvintele ministrului germană care deduseră locă unei asemeni desmințiri. Din fericire găsimă în diarele străine sosite astăzi telegrame care resumă toastulă rădicată de d. Puttkammer la Essen și prin urmare putemă da semă cititorilor noștri