Romanulu, octombrie 1879 (Anul 23)
1879-10-19
ANULU DOUEPECI ȘI TREI Redacțiunea și Administrațiunea strada Donnieí, 14 VOIESC’E ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Linia, de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban! Deto „ , „ pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațienea diacului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéhe Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele neimblicate se ardw. 20 BANI EXEMPLARULU MNERI, 19 OCTOBRE, 1879. LUMINEAZA-TE SI VEI FI. 4 ABONAMENTE. In Capitală și districte: umană 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, lad-n l Darras-Halegrain, 5 rue de Taneiene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovicî, 15 Fleischmarkt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUIdJ Bucuresci,lü Brumurel. Nu este așa departe timpulü cândă pe drapelul întregei partide liberale, în tote nuanțele iei, era înscrisă unui principiu : înlăturarea concesiunii pre străine din țară, înlăturarea esploatării străinilor din România. Câte rațiuni și politice, și economice, și naționale, tóté bune, tóté temeinice, nu se gâsiaă pe atunci, de tote organele liberale din țara, spre a susține acesta principiu în adevăra națională! Se zjbcea că concesiunile străine devină tote prin natura loră, cestiuni internaționale. Așa este. Daca acesta era adevărată atunci, remâne adevărată astăzi și va fi adevărată totă-d’a una, mai cu osebire într’ună stată mică, nevoită a ține sema de opiniunea stateloră celoră mai puternice. Intru acesta România a făcută uă esperiență destulă de lungă și forte durerosă. Cândă tóte organele liberale, tóte nuanțele partidei liberale cjrceaă într’uă deplină unire : „concesiunile străine suntă cestiuni internaționale“, odicenă pentru că erau prospere în memoria loră cestiunile Godillot, Oppenheim, Strasberg,Bleichröder, Offenheim Crawley etc., în care statulă română a fostă totădeauna victima esploatării companielor străine, ajutate de sprijinul puternică ale guvernelor- loră. Mai e Jiceau pe atunci tote nuanțele partidei liberale : concesiunile străine suntă ună motivă și ună protestă de neîncetată amestecă ală guvernelor străine în afacerile nóstre interiore. Acesta era și e încă rigurosă exacă. Ar fi de prisasă să eitămă faptele, care probeză acestă tristă adevără; ele sunt prezente memoriei fiecăruia. Este vedită astăzi, pentru orice minte sănătosă, cum era mai nainte vedită pentru tote nuanțele partidei liberale, că, spre a fi în adevără independinți și stăpâni în țara nóstră, trebuie să înlăturămă căușele și protestele de amestecă ale guvernelor străine în afacerile nóstre interiore, trebuie să scăpămă de concesiunile și de esploatările străine din țară. Se mai ficea, de tote nuanțele partidei liberale : companiele străine nu vină să facă lucrări publice în România, pentru cuvinte de patriotismă românescă—nici că li se pote cere asemene lucru—ele nu vină să esploateze oă întreprindere fără să aibă în vedere și chiară siguranța unui câștigă însemnată ; prin urmare, tóte aceste câștiguri, și de la efectuarea lucrărilor , și de la esploatarea întreprinderilor pe termene îndelungate, suntă folose ce se realisă din munca țărei, și care trecă peste fruntarie, în loc de a remâne aci și a mări astăferă avuția națională. Câștigurile ce se realisă din efectuarea unei lucrări de utilitate publică se mai potă da străini țoră, uneori chiară cu folosă pentru țeră, —cândă lipsescă țărei mijlocele proprie, tehnice și financiare de a efectua acele lucrări,—țera profită în urmă de densele și câștigă prin ajutorulă loră multă mai multă decâtă dobânda capitalului străină pusă în întreprindere și câștigulă realizată de întreprinzători. Însă lucrările vădată terminate, a le lăsa în esploatarea străinilor, pentru ca totă câștigulă ce se realisă din acestă esploatare să trecă peste fruntarie , este culmea absurdului și a nesocotinței; este a robi de bună voie munca mea la străini; este a face în mare, faciă cu companiele străine, ceia ce sermani, țărani, orbiți de ignoranță și strîmtorați de nevoi, facă prin învoieli agricole cu esploatatorii nemiloși Greci, Evrei și vai, pre adesea și Româniacă ce seóducea de tote nuanțele liberale, unite spre a apăra interesele economice și naționale ale Romănilor. Se mai ficea încă , în specială asupra căilor ferate , acestei căi trebue să servescă la desvoltarea avuției și a bunei stări naționale. Spre a atinge acestă scopă, ele trebue să fie esploatate astăfelă, încâtă să servescă la desvoltarea intereselor materiale ale națiunii, eră nu numai la mărirea foloselor companielor, ce le esploateză. Companiele străine suntă însă noapte de a satisface acestor condițiuni ; ele nu sunt îndemnate de nimică a îngriji de interesele materiale ale țărei, ci își vădă numai de interesele loră proprie directe și imediate. De aceia tarifele căiloră nostre ferate simt mai urcate decât pe tate căile ferate din Europa ; de aceia, mai cu osebire, tarifele pentru transportul grâneloră nóstre suntă atâtă de mari, încâtă se scumpescă forte cerealele, și ne pună în imposibilitate de-a concura în pieță cu alte state agricole ; de aceia nu se face nici oă înlesnire transporturilor de cereale, care zacă și putrezescă pe lângă gaze, uneori chiar fără adăpostă în contra ploiloră, și astăferă se perdă prețurile avantagiose și momentele favorabile exportului. Se mai zicea : căile ferate sunt marile artere ale vieței economice și naționale a unei națiuni. Cum este dară posibilă a se lăsa aceste artere în manele străiniloră, cari după împrejurări potă se găsescă interesul ă soră, saa de a le deschide și a lăsa se scurgă sângele, pene la morte prin inanițiune, scă de a le sugruma și a produce paralisie și apoplecsie ? Tóte acestea erau pe atunci limpede ca Ziua; astăzi case începe a nu mai fi astă-felă pentru aceia cari nu mai suntă la putere și facă uă oposițiune absurdă. Se mai zicea în fine : căile ferate suntă și uă cumplită armă de resbelă; ele suntă privite pretutindeni ca neste căi strategice prin escelență. A le lăsa prin urmare în mânele străinilor, este a pune într’ună momenta dată acestă cumplită armă la disposițiunea loră în contra țarei, în loc de a o întrebuința tocmai pentru causa apărării naționale. Acesta s’a și verificată chiară la noi în anul 1877. La acea epocă drumurile nóstre de seră erau în mâna societății austriace Staatsbahn. Deși convențiunea nostră cu societatea acționarilor interzisese în modulă celă mai positivă cesiunea esploatării către vreună altă companie, totuși socetatea străină din Berlin găsise mijlocul de a ceda companiei austriace Staatsbahn esploatarea drumurilor nostre de seră pe ună mare numără de ani. Guvernul încercase a se opune acestei cesiuni, însă pe deuă parte presiunile din afară, eră pe de alta meșteșugirea cu care cesiunea fusese făcută, puse pe guvernă în imposibilitate de a elimina pe compania austriacă de la esploatarea căilor nóstre ferate. Astăfelă, de la punerea în circulațiune a linielor pene în anul 1877, căile nóstre fură esploatate de societatea Staatsbahn în uniculă scopă de a favoriza rădicarea și prosperitatea linieloră ce -i aparțineau pe teritoriul austro-ungurescă. Prosperitatea linielor nóstre nu preocupa câtuși de puțină pe societatea Staatsbahn, după cum nu pote preocupa nici pe societatea acționariloră. In adevără, daca aceste linii ară produce seu nu, guvernulu română totă este datoră să servescă pe fiecare ană garanția de 7 și jumătate la sută la capitalul de construcțiune, scănă dobândă anuală totală de 18,600,000 lei, deosebită de amortisare. Acestă stare de lucruri se urma pene în anul 1877, cândă intrară armatele ruseșci în țară. Atunci întămplându-se ca interesele politice austro-ungureșci să fie diametralmente opuse intereselor rusesci și celor românesc ale momentului, atâtă Rusia câtă și România întâmpinată în societatea austriacă Staatsbahn ună adevărată inamică, care le opunea la totă pasulă cele mai mari stavile. Trebui atunci totă puterea Rusiei și totă sprijinulă pe care Tra da Germania, spre a se pute depărta societatea austriacă și a se relua esploatarea căilor nostre ferate de către societatea acționarilor din Berlin. Nu numai puterea României, déji nici chiară totă puterea Rusiei nu ar fi fostă de ajunsă spre a înlătura pe societatea Staatsbahn, deca imperială germană nu ară fi voită să de întru acesta totă sprijinulă săă Rusiei, și să înrîurescă, puternică, atâtă asupra Austriei, câtă și asupra societății acționarilor din Berlin. Acesta este un episodă a cestiunii căiloră nostre ferate, pre puțină cunoscută până astăzi, e bine să fie de toți solută, spre a se înțelege ce pote face uă societate străină, când are în mânele sale oă întreprindere atâtă de însemnată, din tote puntele de vedere, cum este întreprinderea căilor nestre ferate. Amă e spusă până aci ce se zicea, nu de multă, de întrega partidă liberală, în contra concesiunilor și esploatărilor străine în țară. Ceia ce Ziceau toți pe atunci, Zicearma și noi. Deosebirea este însă astăzi că noi Zicemă totă ceia ce amă Zisă, pe cândă alții, pentru că aă trecută în oposițiune, nu mai Zică ceia ce Ziceaă atunci : ’și-am schimbată opiniunile, fiindă că nu suntă și ei la putere. Să ’i lăsămă să urmeze acestă deplorabilă linie de purtare, care ’i va duce la celă mai desăvîrșită descredită ; eră toți omenii cu adevărată durere de țeră, să se îngrijască de interesele materiale și morale ale națiunii, dintre care unul dintre cele de anteiă este scăparea de esploatarea și de amestecul strainiloră în afacerile nóstre interiore. Incepemă astăzi publicarea expunerii de motive, cu care d. ministru de financie însoțeșe o proiectul de rescumpărare a căilor ferate; după expunerea de motive, va urma publicarea proiectului. In partea ce publicămă astăzi, espunerea de motive se ocupă și de silințele și de sacrificiele ce se facă în tote țările, pentru ca Statul să intre în posesiunea căilor cale ferate. Pretutindeni se priveșce ca ună interesă națională de primară ordine , ca căile ferate ale țărei să nu mai fie în posesiunea unor companii , nu numai străine , oferă nici chiar particulare indigene, ci numai în posesiunea directă a Statului; căci numai Statulă se pote în adevără întrebuința numai întru desvoltarea și garantarea intereselalei naționale. Ei bine, ceia ce tote statele Europei facă chiară cu mari sacrificie, cum a făcută spre exemplu Belga, guvernulă propune a se face și de către statulă română, nu numai fără nici ună sacrificiă, oeră chiară cu ună beneficiă imensă și directă pentru țară. România, în posițiunea politică și geografică în care se află, o datore, mai multă decâtă oricare altă Stată ală Europei, să scotă din mânele străiniloră principalele artere ale vieței sale economice și sociale. Este ună mare norocă ca acestă resultată ca să’să potă dobândi, nu numai fără nici ună sacrificiă, deră chiară cu una folosă imediată forte însemnată. N’avemă cea mai mică îndouială că națiunea, prin represintanțiî iei, va sei să se folosescă de ocasiune, cu acelă simță pătrunzetoră și patriotică, care nu ’i-a lipsită nici uădată, de respinsă la discursul tronului. Iese oratori aă luată deja cuventură pentru seă contra, ensă toți în sensul împăcării. Se anundă din Cetinge Corespondinței Politice că Muntenegrenii au înaintată pene la Orșanița , locuitorii din acesta localitate precum și cei de la Papidh veniseră în lagărul Muntenegrenilor, cu declarațiunî de supunere în numele întregei poporațiuni. Pesta, 29 Octobre.—Mai multe inter pa-—.■* fărî s’aă adresată ministerului ungară: una în privința situațiunii comerciale și politice a Austro-Ungariei faciă de Germania, uă alta relativă la căușele care au adusă ultima schimbare în direcțiunea ministerului afacerilor străine. Londra, 30 Octobre. — Ună noă meetingă s’a ținută ieri de către conservatori la Preston, în Lancaster. D. Holder a zisă că Rusia a făcută Turciei, în 1877, ună resbelă a căruia răutate a fostă fără exemplu și ale căruia scapări a fostă atâtă a libera pe Creștinii din Orient, câtă a urmărit realizarea intereselor sale personale. Colonelul Stanley, ministru de resbelă, a luată cuvântură pentru a apăra pe guvernă. Madrid, 30 Octobre. — Inundările își urmeza pustiirile în mai multe provincii din Spania. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 29 Octobre.—oficială.—Ună decretă ală reginei prelungesce pene la 19 Decembre prorogarea Parlamentului engleză. Constantinopole, 29 Octobre. — Porta a ordonată ca trupele turcesce europene, care se aflaă la fruntariele Greciei, se fiă înlocuite cu trupele asiatice. Viena. 29 Octobre —Deputații aă începută în ședință publică discuțiunea adresei 7 Soluțiunea cestiunii israelite și presa străină. Le Danube din Viena consacră primul articole ale ultimului seu numără soluțiunii cestiunii israelite din România. După ce constată că legea propusă de guvernă a fost votată aprope de unanimitatea Camerelor române și că prin urmare acestă cestiune spinosă— care de mai bine de ună ană de a fie pasiona principalele organe ale presei europene— pate fi considerată ca resolvată, foia vienesă urmeze astăfelă : „....S’a pretinsă că acésta lege — ai căreia termeni au fost hotărîți în urma unui compromisă cu oposițiunea ministerială — s’ară deosebi într’ună modă simțitoră de proiectură primitivă presintată de guvernă. Acesta afirmare n’a fostă drepta. Slabele modificări ce s’aă adusă primului proiectă se referă exclusivă numai la formalitățile de împlinită pentru dobândirea indigenatului. Ele nu schimbă absolută nimică întrucâtă privesce ensușî fondulă proiectului ministerială. „Noua legislațiune acordă și aplică tuturoră cetățenilor, fără deosebire de origine sa de religiune, facultatea de a se bucura de drepturile pe care Constituțiunea în vigore le interdicea pene acum locuitorilor de culte nechreștine. Acesta este lucrură esențială. Ce importă dacâ numeralü Israeliților, cari urmeza a fi naturalisatî imediată este mai multă său mai puțină considerabilă ? Acesta e ună detalia fără importanță. „Suntă deja cuvinte ca se credemă că puterile vor primi cu deplină satisfacere votală Camerelor române și că acelea care nu au făcută-o încă, nu vor mai întârzia de-a proclama independința unui Stat, care și-a câștigată atâtea titluri la recunoscința Europei. Ele vor ține sema de gravitatea intereselor, în conflictă, de greutățile ce erau pentru a le concilia, și vor primi cu grabă sfîrșitul ă ațîțatelor, desbaterî care lăsaă în suspensiune una din prescripțiunile tratatului din Berlin. „In facia resultatului dobândită, trebuie înainte de tate se felicitămă cabinetulă din