Romanulu, octombrie 1879 (Anul 23)

1879-10-19

ANULU DOUE­PECI ȘI TREI Redacțiunea și Admini­strațiunea strada Donnieí, 14 VOIESC’E ȘI VEI PUTE ANUNCIURI. Linia, de 30 litere petit, pagina IV. — 40 ban! Deto „ , „ pagina III, — 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrație­nea diacul­ui. LA PARIS, la Havas, Laffite et C-ne, 8 Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéhe Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasentein și Vogler, Walfischgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele neimblicate se ardw. 20 BANI EXEMPL­ARULU MNERI, 19 OCTOBRE, 1879. LUMINEAZA-TE SI VEI FI. 4 ABONAMENTE. In Capitală și districte: um­­ană 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. Pentru taie țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa : IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, lad-n l Darras-Halegrain, 5 rue de Taneiene comédie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovicî, 15 Fleisch­markt. IN ITALIA, la d. doctorii Gustavo Croce. Via San Benigno, 17, Genova. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARUIdJ Bucuresci,lü Brumurel. Nu este așa departe tim­pulü cândă pe drapelul­ întregei partide libe­rale, în tote nuanțele iei, era în­scrisă unui principiu : înlăturarea concesiunii pr­e străine din țară, înlăturarea esploatării străinilor­ din România. Câte rațiuni și politice, și econo­mice, și naționale, tóté bune, tóté temeinice, nu se gâsiaă pe atunci, de tote organele liberale din țara, spre a susține acesta principiu în adevăra națională! Se zjbcea că concesiunile străine devină tote prin natura loră, ces­tiuni internaționale. Așa este. Daca acesta era adevă­rată atunci, remâne adevărată as­tăzi și va fi adevărată totă-d’a­ una, mai cu osebire într’ună stată mică, nevoită a ține sema de opiniunea stateloră celoră mai puternice. Intru acesta România a făcută uă esperiență destulă de lungă și forte durerosă. Cândă tóte organele liberale, tóte nuanțele partidei liberale cjrceaă în­­tr’uă deplină unire : „concesiunile străine suntă cestiuni internațio­nale“, o­­dicenă pentru că erau pros­­pere în memoria loră cestiunile Go­­dillot, Oppenheim, Strasberg,­­Bleich­­röder, Offenheim Crawley etc., în care statulă română a fostă totă­­dea­una victima esploatării compa­­nielor­ străine, ajutate de sprijinul­ puternică ale guvernelor- loră. Mai e Jiceau pe atunci tote nuan­țele partidei liberale : concesiunile străine suntă ună motivă și ună protestă de neîncetată amestecă ală guvernelor­ străine în afacerile nó­­stre interiore. Acesta era și e încă rigurosă e­­xac­ă. Ar­ fi de prisasă să eitămă faptele, care probeză acestă tristă adevără; ele sunt­ prezente memo­riei fie­căruia. Este vedită astă­­zi, pentru ori­ce minte sănătosă, cum era mai nainte vedită pentru tote nuanțele parti­dei liberale, că, spre a fi în adevără independinți și stăpâni în țara nó­­stră, trebuie să înlăturămă căușele și protestele de amestecă ale gu­vernelor­ străine în afacerile nó­­stre interiore, trebuie să scăpămă de concesiunile și de esploatările străine din țară. Se mai­­ ficea, de tote nuanțele partidei liberale : companiele străine nu vină să facă lucrări publice în România, pentru cuvinte de patrio­­tism­ă românescă—nici că li se pote cere asemene lucru­—ele nu vină să esploateze oă întreprindere fără să aibă în vedere și chiară siguranța unui câștigă însemnată ; prin ur­mare, tóte aceste câștiguri, și de la efectuarea lucrărilor­ , și de la es­­ploatarea întreprinderilor­ pe ter­mene îndelungate, suntă folose ce se realisă din munca țărei, și care trecă peste fruntarie, în loc­ de a remâ­ne aci și a mări astă­feră avuția națională. Câștigurile ce se realisă din efec­tuarea unei lucrări de utilitate pu­blică se mai potă da străini țoră, une­ori chiară cu folosă pentru țeră, —cândă lipsescă țărei mijlocele pro­prie, tehnice și financiare de a e­­fectua acele lucrări,—țera profită în urmă de densele și câștigă prin a­­jutorulă loră multă mai multă de­câtă dobânda capitalului străină pusă în întreprindere și câștigulă reali­­zată de întreprinzători. Însă lucrările vă­dată terminate, a le lăsa în esploatarea străinilor­, pentru ca totă câștigulă ce se rea­lisă din acestă esploatare să trecă peste fruntarie , este culmea absur­dului și a nesocotinței; este a robi de bună voie munca mea la străini; este a face în mare, faciă cu com­paniele străine, ceia ce sermani, ță­rani, orbiți de ignoranță și strîm­­torați de nevoi, facă prin învoieli agricole cu esploatatorii nemiloși Greci, Evrei și vai, pre adesea și Români­­acă ce seóducea de tote nuanțele liberale, unite spre a apăra intere­sele economice și naționale ale Ro­mă­nilor­. Se mai­­ ficea încă , în specială asupra căilor­ ferate , aceste­i căi trebue să servescă la desvoltarea a­­vuției și a bunei stări naționale. Spre a atinge acestă scopă, ele tre­bue să fie esploatate astă­felă, în­câtă să servescă la desvoltarea in­­tereselor­ materiale ale națiunii, eră nu numai la mărirea foloselor­ companielor, ce le esploateză. Companiele străine suntă însă no­apte de a satisface acestor­ condi­­țiuni ; ele nu sunt­ îndemnate de nimică a îngriji de interesele mate­riale ale țărei, ci își vădă numai de interesele loră proprie directe și imediate. De aceia tarifele căiloră nostre ferate simt­ mai urcate de­cât­ pe tate căile ferate din Eu­ropa ; de aceia, mai cu osebire, ta­rifele pentru transportul­ grâneloră nóstre suntă atâtă de mari, în­câtă se scumpescă forte cerealele, și ne pună în imposibilitate de-a concura în pieță cu alte state agricole ; de aceia nu se face nici oă înlesnire transporturilor­ de cereale, care zacă și putrez­escă pe lângă gaze, une­ori chiar fără adăpostă în contra ploi­­loră, și astă­feră se perdă prețurile avantagiose și momentele favorabile exportului. Se mai zicea : căile ferate sunt­ marile artere ale vieței economice și naționale a unei națiuni. Cum este dară posibilă a se lăsa aceste artere în manele străiniloră, cari după împrejurări potă se găsescă interesul ă soră, saa de a le deschi­de și a lăsa se scurgă sângele, pe­ne la morte prin inanițiune, scă de a le sugruma și a produce pa­­ralisie și apoplecsie ? Tóte acestea erau pe atunci lim­pede ca Ziua; astăzi case începe a nu mai fi astă-felă pentru aceia cari nu mai suntă la putere și facă uă oposițiune absurdă. Se mai zicea în fine : căile fe­rate suntă și uă cumplită armă de resbelă; ele suntă privite pretutin­deni ca neste căi strategice prin escelență. A le lăsa prin urmare în mânele străinilor­, este a pune în­tr’ună momenta dată acestă cum­plită armă la disposițiunea loră în contra țarei, în loc­ de a o între­buința tocmai pentru causa apără­rii naționale. Acesta s’a și verificată chiară la noi în anul­ 1877. La acea epocă drumurile nóstre de seră erau în mâna societății austriace Staatsbahn. De­și convențiunea nostră cu socie­tatea acționarilor­ inter­zisese în mo­dulă celă mai positivă cesiunea es­ploatării către vre­ună altă compa­nie, totuși soc­etatea străină din Berlin găsise mijlocul­ de a ceda companiei austriace­ Staatsbahn es­ploatarea drumurilor­ nostre de seră pe ună mare numără de ani. Gu­­vernul­ încercase a se opune aces­tei cesiuni, însă pe de­uă parte presiunile din afară, eră pe de alta meșteșugirea cu care cesiunea fuse­se făcută, puse pe guvernă în im­posibilitate de a elimina pe compa­nia austriacă de la esploatarea că­­ilor­ nóstre ferate. Astă­felă, de la punerea în cir­­culațiune a linielor­ pene în anul­ 1877, căile nóstre fură esploatate de societatea Staatsbahn în uniculă scopă de a favoriza rădicarea și prosperitatea linieloră ce -i aparți­­neau pe teritoriul­ austro-ungurescă. Prosperitatea linielor­ nóstre nu preocupa câtu­și de puțină pe so­cietatea Staatsbahn, după cum nu pote preocupa nici pe societatea ac­ționariloră. In adevără, daca aceste linii ară produce seu nu, guvernulu română totă este datoră să servescă pe fie­care ană garanția de 7 și jumătate la sută la capitalul­ de construcțiune, scă­nă dobândă anu­ală totală de 18,600,000 lei, deose­bită de amortisare. Acestă stare de lucruri se urma pene în anul­ 1877, cândă intrară armatele ruseșci în țară. Atunci în­­tămplându-se ca interesele politice austro-ungureșci să fie diametral­mente opuse intereselor­ rusesci și celor­ românesc­ ale momentului, atâtă Rusia câtă și România întâm­­pinată în societatea austriacă Staats­bahn ună adevărată inamică, care le opunea la totă pasulă cele mai mari stavile. Trebui atunci totă puterea Rusiei și totă sprijinulă pe care T­ra da Germania, spre a se pute depărta so­cietatea austriacă și a se relua es­ploatarea căilor­ nostre ferate de către societatea acționarilor­ din Berlin. Nu numai puterea României, déji nici chiară totă puterea Rusiei nu ar­ fi fostă de ajunsă spre a înlă­tura pe societatea Staatsbahn, deca imperială germană nu ară fi voită să de întru acesta totă sprijinulă săă Rusiei, și să înrîurescă, puter­nică, atâtă asupra Austriei, câtă și asupra societății acționarilor­ din Berlin. Acesta este un episodă a cestiunii căiloră nostre ferate, pre puțină cu­noscută până astăzi, e bine să fie de toți solută, spre a se înțelege ce pote face uă societate străină, când­ are în mânele sale oă între­prindere atâtă de însemnată, din tote puntele de vedere, cum este în­tre­prinderea căilor­ nestre ferate. Amă e spusă până aci ce se zicea, nu de multă, de întrega partidă li­berală, în contra concesiunilor­ și esploatărilor­ străine în țară. Ceia ce Ziceau toți pe atunci, Zicearma și noi. Deosebirea este însă astă­zi că noi Zicemă totă ceia ce amă Zisă, pe cândă alții, pentru că aă trecută în oposițiune, nu mai Zică ceia ce Ziceaă atunci : ’și-am schim­bată opiniunile, fiindă că nu suntă și ei la putere. Să ’i lăsămă să urmeze acestă de­plorabilă linie de purtare, care ’i va duce la celă mai desăvîrșită descre­­dită ; eră toți omenii cu adevărată durere de țeră, să se îngrijască de interesele materiale și morale ale națiunii, dintre care unul­ dintre cele de anteiă este scăparea de es­ploatarea și de amestecul­ strai­ni­­loră în afacerile nóstre interiore. Incepemă astăzi publicarea expu­­nerii de motive, cu care d. ministru de financie însoțeșe o proiectul­ de rescumpărare a căilor­ ferate; după expunerea de motive, va urma pu­blicarea proiectului. In partea ce publicămă astăzi, espunerea de motive se ocupă și de silințele și de sacrificiele ce se facă în tote țările, pentru ca Statul­ să intre în posesiunea căilor­ cale fe­­­rate. Pretutindeni se priveșce ca ună interesă națională de primară or­dine , ca căile ferate ale țărei să nu mai fie în posesiunea unor­ com­panii , nu numai străine , oferă nici chiar­ particulare indigene, ci nu­mai în posesiunea directă a Statu­lui; căci numai Statulă se pote în adevără întrebuința numai întru des­voltarea și garantarea intereselal­ei naționale. Ei bine, ceia ce tote statele Eu­ropei facă chiară cu mari sacrificie, cum a făcută spre exemplu Belg­a, guvernulă propune a se face și de către statulă română, nu numai fă­ră nici ună sacrificiă, oeră chiară cu ună beneficiă imensă și directă pentru țară. România, în posițiunea politică și geografică în care se află, o da­tore, mai multă de­câtă ori­care altă Stată ală Europei, să scotă din mânele străiniloră principalele ar­tere ale vieței sale economice și so­ciale. Este ună mare norocă ca acestă resultată ca să’să potă dobândi, nu numai fără nici ună sacrificiă, deră chiară cu una folosă imediată forte însemnată. N’avemă cea mai mică îndouială că națiunea, prin represintanțiî iei, va sei să se folosescă de ocasiune, cu acelă simță pătrunzetoră și pa­triotică, care nu ’i-a lipsită nici uă­­dată, de respinsă la discursul­ tronului. Iese o­­­­ratori aă luată deja cuventură pentru seă contra, ensă toți în sensul­ împăcării. Se anund­ă din Cetinge Corespondinței Politice că Muntenegrenii au înaintată pene la Orșanița , locuitorii din acesta localitate precum și cei de la Papidh veniseră în la­­gărul­ Muntenegrenilor, cu declarațiunî de supunere în numele întregei poporațiuni. Pesta, 29 Octobre.—Mai multe inter pa-—.­■* fărî s’aă adresată ministerului ungară: una în privința situațiunii comerciale și politice a Austro-Ungariei faciă de Germania, uă alta relativă la căușele care au adusă ul­tima schimbare în direcțiunea ministerului afacerilor­ străine. Londra, 30 Octobre. — Ună noă m­e­­etingă s’a ținută ieri de către conservatori la Preston, în Lancaster. D. Holder a zisă că Rusia a făcută Tur­ciei, în 1877, ună resbelă a căruia­ rău­tate a fostă fără exemplu și ale căruia scapă­ri a fostă atâtă a libera pe Creș­tinii din Orient, câtă a urmări­t realizarea intereselor­ sale personale. Colonelul­ Stan­ley, ministru de resbelă, a luată cuvân­­tură pentru a apăra pe guvernă. Madrid, 30 Octobre. — Inundările își urmeza pustiirile în mai multe provincii din Spania. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra, 29 Octobre.—oficială.—Ună de­cretă ală reginei prelungesce pene la 19 Decembre prorogarea Parlamentului en­­gleză. Constantinopole, 29 Octobre. — Porta a ordonată ca trupele turcesce europene, care se aflaă la fruntariele Greciei, se fiă înlo­cuite cu trupele asiatice. Viena. 29 Octobre —Deputații aă înce­pută în ședință publică discuțiunea adresei 7 Soluțiu­nea cestiunii israelite și presa străină. Le Danube din Viena consacră primul­ articole ale ultimului seu numără soluțiunii cestiunii israelite din România. După ce constată că legea pro­pusă de guvernă a fost­ votată a­­prope de unanimitatea Camerelor­ române și că prin urmare acestă cesti­une spinosă— care de mai bine de ună ană de a fi­e pasiona princi­palele organe ale presei europene— pate fi considerată ca resolvată, foia vienesă urmeze astă­felă : „....S’a pretinsă că acésta lege — ai că­reia termeni au fost h­otărîți în urma unui compromisă cu oposițiunea ministerială — s’ară deosebi într’ună modă simțitoră de proiectură primitivă presintată de guvernă. Acesta afirmare n’a fostă drepta. Slabele modificări ce s’aă adusă primului proiectă se referă exclusivă numai la formalitățile de împlinită pentru dobândirea indigenatu­lui. Ele nu schimbă absolută nimică întru­câtă privesce ensușî fondulă proiectului mi­nisterială. „Noua legislațiune acordă și aplică tutu­­roră cetățenilor­, fără deosebire de origine s­a de religiune, facultatea de a se bucura de drepturile pe care Constituțiunea în vi­­gore le interdicea pene acum locuitorilor­ de culte nechreștine. Acesta este lucrură esențială. Ce importă dacâ numeralü Israe­li­ților, cari urmeza a fi naturalisatî ime­diată este mai multă său mai puțină con­siderabilă ? Acesta e ună detalia fără im­portanță. „Suntă deja cuvinte ca se credemă că puterile vor­ primi cu deplină satisfacere votală Camerelor­ române și că acelea care nu au făcută-o încă, nu vor­ mai întâr­­zia de-a proclama independința unui Stat, care și-a câștigată atâtea titluri la recu­­noscința Europei. Ele vor­ ține sema de gravitatea intereselor, în conflictă, de greu­tățile ce erau pentru a le concilia, și vor­ primi cu grabă sfîrșitul ă ațîțatelor, desba­­terî care lăsaă în suspensiune una din pres­­cripțiunile tratatului din Berlin. „In facia resultatului dobândită, trebuie înainte de tate se felicitămă cabinetulă din

Next