Romanulu, noiembrie 1879 (Anul 23)
1879-11-08
1028 Acesta e întocmai ca și cândă ară cjice cine-va că voiesce sĕ se încredințeze dacá în România Românii au libertatea religiosă, grație tratatului din Berlin. Restricțiunile ce existau pene acum în Constituțiune nu priviau decâtă pe nechreștinî. In privința Armenilor, nu era nici uă restricțiune. Ni se mai spune încă că archiepiscopulű armenii „se va încerca afară de acesta să reformeze legăturile unei uniuni naționale între Armenii resipițî în diferitele părți ale Europei.8 Așa déra este un alianță armenesca universală ce voieste prelatu să să fondeze, după dispulă și asemănarea alianței Israelite universale. Laurii lui Crémieux și ai alianței Israelite nu lasă pe archiepiscopul, arménii să dormă! Decă are de gândă sé atragă în acésta întreprindere pe Românii de origine armână, apoi prelatulă își Ara perde timpulă. S’a vedutü mai susți că fiii Armenilor veniți în România au devenită buni și demni patrioți români, cari suntu pre alipiți de patria lor, pentru ca să se înroleze într’uă Societate internațională care arü ave alta ideală, alte tendințe și alte aspirațiuni, de câtü idealuri, tendințele și aspirațiunile patriei române. Din două ma: séu că Armenii cari arü veni de acum înainte In România voru voi sĕ trăiască aci ca străini, ca mussafiri, și în casula acesta ei se potu înrola într’uă alianță universală internațională, înse atunci nu voru trebui să se numască Români sau că acești Armeni voru face ca aceia pe cari îi avemu deja, adică voru deveni Români cu numele, cu aspirațiunile, cu tendințele și cu toții, și nu voru cunosce altă patriă afară de România și în casula acesta ei nu voru ave nevoiă de-a se înrola într’uă societate care va face pe toți afiliații iei să lucreze pentru nesce interese cu totul, altele de câtă interesele române. Trebuie sé alégä: sau să devină Română, sau se remână Arménii. Nu suntu de câtă Israelițiî cari, dânduse de Francesc în Francia și de Germani în Germania, română Israelițî, constituiescu uă asociațiune israelită universală, și face în fiecare țără una Statu în Statu. Evreii afiliați Alianței Israelite universale își dau concursulü lor a supt tóte formele spre a susține interesele alianței universale, care adesea lucreză într’ună sensu contrariu adevăratelor interese ale țerei în care își găsesc easilii. Dacă acesta e idealulu pe care ’la urmăresce archiepiscopulu arménü, apoi plângemu pe aceia cari arü fi destulă de orbi ca să’lü urmeze. Eî s’arü face să fiă disprețuiți de tóte națiunile la care vom trăi acești afiliați. Nu e tréba nostră se profețimă în privința sorților de isbândă ai arhhiepiscopului, care voiesce să facă uă a doua edițiune a alianței israelite universale. Ense ca buna Română, trebuie sé prevestescü pe toți aceia ai căroră creerî suntu încercați de asemeni fantaști, că Armenii din România sunt pre buni cetățeni pentru ca se se lase a fi târîți într’uă asemene întreprindere, pentru ca se se lase sé fie înrolați într’uă asociațiune internațională. Cine scie care e puterea străină, de la Nordu sau de la Suda, care se va servi de alianța armenesca universală ca de una instrumentă propriu a servi neste interese oculte ? Ovanes Agobescu. Vegezzi-Ruscalla și România. Nu putem fi a esprima îndestulă mulțămirea nostră și a tutorii Românilor, fără deosebire de opiniuni politice, ilustrului patriotă italiană și alți nostru scumpa concetățână Vegezzi-Ruscalla, pentru interesul ce nu înceteza de a purta Românilorü și țărei sale de adopțiune. Cu ocasiunea dilei St. Carol (4 Noembre st. n.), aniversara onomastică a R. S. R. Domnitorulu României, Vegezzi-Ruscalla, ca una sinceră filo-română ce este, a arborată drapelulu tricoloră alü României la balconulu casei unde locuiesce, în Torino. Apoi sora a datu unu prânzii, la care au luatu parte mai multe persóne, și iubitulu nostru concetățănă a râdicatu una toasta în sănătatea A. S. R. Principele Carol, precum și pentru prosperitatea și fericirea României. Toastula a fost rădicată în limba dulcelui nostru poetă Alexandri, și toți comesenii s’au sculată în piciore și au strigată în corn: Trăiăscă A. S. R. Principele României, tráiéscu A. S. R. Domna, tráiéscá România! Orîce animă románéscá, nu póte de câtă se aplaude pe acela care, de la 1830 și péne astăzî, lucreză pentru fraternitatea Italianiloră și a Româniloru. Conservați su venirea unui omü —■ dicea Vegezzi-Ruscalla într’uă epistolă adresată unui Română—care ’și-a tocită péna probândă fraternitatea Italianiloră și a Românilorü. Da! Românii păstrezi și vom păstra întotodeauna suvenirea acestui nobilă publicistă, care a contribuită așa de puternică, pentru a deștepta opiniunea publică în Italia, în favorea țereî nóstre, și’n vomă ura să aibă fericirea de a vede realisată și confederațiunea gintei latine, precum a reduta unitatea Italiei, la care a lucrate, precum a veduta renașcerea și absoluta independință a României, la care Vegezzi- Ruscalla contribui într’ună modă așa de puternică. Nu vom termina aceste puține rânduri, fără a aminti Românilor, că d. Vegezzi- Ruscalla, întocmai ca adevărații Români, la orî-ce serbare națională românéscá, arboreză frumosulu drapelu tricolorii ale țărei nóstre. Vomă termina cu uă notiță care, negreșită, va face plăcere tutori Românilorü. M. S. regele Italiei Umbert-iI, mai înainte de a părăsi orașul Torino, a rădicată pe Vegezzi-Ruscalla la gradulu de mare oficialü ale ordinului Sânții Maurițiă și Lazar, în considerațiunea amintirii servițieloră aduse de densulü augustilorü săi predecesori de la anul 1818 și până la epoca constituirii Italiei una și indivisibilă. Felicitamü și noi, la rêndulu nostru, pe eminentulu nostru concetățenă, pentru acésta mare onore ce’i făcu urmașură regelui galantuomo, conferindu’î insigniele de mare oficialu ale însemnatului ordină maurițiană. Pe de altă parte găsimă în Journal d’Odessană relațiune despre unü principe de Lusignan, pe care asemenea o reproducem, fără a pute énse spune ce raporturi există între acesta și arhiepiscopulü arménii despre care se vorbesce mai susü. Eeo ce scrie Diarulü de Odessa . Puține persone vor fi sclinda că de 40 ani principele regale ale Ciprului, Ierusalimului și Armeniei, Ludovic de Lusignan, trăieste la Petersburg. In 1828 ela lua parte la resbelurü din Turcia în calitate de căpitanü în armata rusă și de atunci n’a mai părăsită capitala nostră. Mai candü era presinta ambasadei otomane de pe lângă Curtea Rusiei sn reclamațiune formală, întemeiată pe documente autentice, prin care cerea, pentru donsuli și pentru moștenitorii săi, recunoscerea drepturilor sele asupra insulei Cipru și restituirea unui capitală de 40 milione ruble, care ’i s’a luatü în anulă 1821. Șakir-pașa, ambasadorii, deși a primită din mânile plenipotentului principelui de Lusignan documentele presintate, a refusatüonsă audiența cerută și întrega acesta afacere a fostă trimisă la Constantinopole. Guvernul englesa a primită una documentă analoga. 3 SOIRI D’ALE țILEI. Din Capitală Monitorulă de adî publică ună decretă prin care d. Anton Carp este numită în postură de secretară generală ală ministerului financielor, în locul d-lui N. Prisăceanu, trecută în funcțiunea de secretară ală legațiunii din St. Petersburg. * In același Monitoru a apărută decretulă prin care se acordă medalia Bene-Merenti cl. I d lu Lalanne, membru al Institutului din Francia, „pentru numerósele sale scrieri șciințifice”, faptă pe care l’amă anunciată deja în anulă din numerele precedente.* A. S. R. Domnulă a bine-voită a numi în postură de consulă ală României la Salonică pe d. Iorgu Lenș, era în postură de interpretă la consulatură generală ală României^din Odesa pe d. Christiană Sandu. * Anunciămă cu plăcere că d. Ion Orghidană și-a susținută în 27 Octobre cu deplină succesă lesa pentru licență în drepturi. Obiectul pe care junele și talentatulă licențiată îlă trateza cu multă cunoscință într’ună volumă de 153 pagine este: „Despre legată, în dreptură romană și română.8 Felicitaru pe junele nostru legistă. * După cum citimă în Monitorulu Oficială, consiliul de igienă din Capitală a acor ROMANULU, 8 NOEMBRE, 1879 dată d-lui Leopold Goldberger, dentista, drepturi de liberă practică în țără. In județe. Citimă în Vocea Covurluiului următorele : „In numerula trecută amă comisă involuntara erore de a nu menționa numele represintantului ce are Francia în sînulă comisiunii europene danubiene. Cu uă viuă mulțămire ne grăbimă a împărtăși publicului că Francia este represintată prin d. Jules Herriette, primă secretară de ambasadă, țnă personagiu eminentă prin calitățile distinse ce o se caracterisă.— Avemă positive informațiuni că Francia peste forte scurtă timpă va recunosce independință României.8 Din țevile latine. Uă depeșă din Cannes anunță că poliția de acolo a arestată în 14 a. c. pe ună individă care voia să pătrundă la împărătesa Rusiei. Adusă la căpitănia portului se dovedi că el se numesce Meyer, că e de 25 ani, de origine prusiană și născută în Petersburg. Meyer are la dânsula mai multe scrisori în limba rusă adresate împărătesei și mai multor înalte persane ruse în Nizza și a fost condusă deuă camdată în închisorea de la Grasse. Din străinătate să depeșe din Roma adresată diarelor străine dice că Italia, Austro-Ungaria și Germania sunt pe deplină înțelese între ele în cestiunea Egiptului. * Le Memorial diplomatique desminte scriea că Englitera ar fi dată Porțezană termenă ofensatoră de rece cjile. Lordul Salisbury ar fi declarată testuală că pentru acum flota va remâne în Malta și că nu s’arată Porței nici ună termenă, nici lungă, nici scurtă. * Din Cikișlav se anundă cu data de 15 a. c.. Generalul Tergukassov se află aici. Generalul Gurcin, îmbolnăvindu-se de anthrax, pleca la Tiflis. Printre trupe s’a ivită scorbutulu.* Oficială Reuter anuncă din Teheran cu data de 14 a. c. : „Scriî sosite din Herat spună că vestea despre măcelulă ambasadei britanice în Cabală a ajunsă în Herat în 13 Septembre. Acesta scrie a fostă primită cu bucuriă de poporațiunea de acolo, care eotărîtă a apera Heratulu pîné la celă din urmă "omă. Guvernatorul Heratului, Ayub Khan, este forte întărîtată în contra Engliterei; elă dispune de 9,300 omeni infanteria și cavaleriă — Ună agentă rusă n’a fostă veduta în Herat.8 Esercițiele corporale. Nu este de ajunsă a civilisa pe omă, a’lă instrui, a’i desvolta facultățile morale și intelectuale, ci trebuiesce a’i fortifica și corpulă, a’lă face și capabilă pentru sforțări și putere continuă. Civilisațiunea modernă, cu rafinările, cu invențiunile și machinele sale, tinde a se lipsi de forțele umane, și a întrebuința esclusivă forțele brute ale naturii; astăfelă desvoltarea omului este privită ca ună ce inutilă, și apoi cândă avemă a lupta contra căldurei, frigului, ostenelei și contra multoră obstacole din viață, ne perchemă curagială și confiența, pentru că nu ne simțimă capabili de a învinge. Cei vechi aă înțelesă multă mai bine decâtă noi acesta gravă cestiune La el, exercițiele corporale erau pe acelașă piciură cu ale spiritului. Gimnastica, jocurile de totă felulă, erau nesce ocupațiuni forte importante și la care se asociau toți cetățenii;—învingătorii erau cântați, li se decerneau corone și aceștia erau laureații lui Sophocle și Euripid. Cei vechi aveau un drepta judecată, deorece educațiunea corpului este totă de atâta importanță ca și educațiunea spiritului; unulă nu se pate fără cela-lalta, negliiându-se corpulă, echilibrulă este perdută, fără beneficiul spiritului. O mulă în aceste condițiuni se asemena cu ună edificiă ală cărui fundamentă a fostă negligiată și astăfelă se ruineza de timpuriu. Educațiunea fisică a copilăriei trebuie doja considerată ca în al douilea plană. Mama resferénda copilulă, tolerându’i capriciurile, ne obicînuindu’lă cu căldura, cu SCIRI TEATRALE. Aflămă, și ne grăbimă a anuncia publicului cu bucurie, că literatura nostră dramatică se va îmbogăți încă cu uă operă, afară de cele pe care le-amă anunțată în numerala trecută. Eminentul nostru scriitoră d. B. P. Hasdeu a scrisă oă nouă dramă, pe care o va presinta caitele acestea comitetului teatrală și pe care sperămă s’o vedemă în curânda jucată pe scena Teatrului Națională. Opera dlui Hasdeu portă titlul de Domnița Rucsandra, dramă istorică în 5 acte, în presă, și are de scopă de a arăta adevărata misiune a femeiei române. * Se vorbesce despre venirea marelui tragediană Salvini la Bucurescî. Dacă acésta scrie supt tóte reservele. fiigură, cu ventură, cu plóia, nescrindă a resista lacrimelor, sau suferințelor sele, păzindu’lă de orî ce ostenela, elă se măresce slăbănogită, supusă suferințeloră, fără euragiă și fără forță. Asemenea se petrece și prin școli. Junimea se instruieșce, déri nu ’î se fortifică corpul. Spiritulă este atâta de preocupată, încâtă lipseșce timpulă pentru exercițiele fisice, și părinții își facă uă globă de are copii tineri deja savanți; ei nu se gândescă că plantele sau florile care crescă prea răpede se usucă înainte de timpă. Se impune doja părinților, ca cea de anteră datoriă, de a desvolta corpulă copiilor, în același timpă și proporțiunî cu spiritulă. Statisticele cele mai rigurose probeza, că pre multă aplicațiune la studiu a copilăriei pregătesce bólé, pentru etatea adultă. Este déjit forte ușoră de înțelesă că în asemeni condițiune spiritulă se formeză pre răpede, pe cândă corpulă sângeiesce; totă vitalitatea se raportă la creere, cari singuri se desvolta. Acesta desvoltare repede a creerilor se face în detrimentul ă celoralalte organe; de aci apoi slăbiciună de cordă, reumatisme, cocositurî, nervosismă, atacuri nervose etc. etc. Femeile cu deosebire sunt supuse acestoră accidente, de orece seciulă sară, mai multă decât a celalalta, este aprope lipsită de orice exerciție fisice. Retragerea de la țară în orașe, invasiunea în birocrație sau la alte ocupațiuni sedentare, în nesce locale obicinuită nesănătose, uă instrucțiune prea timpuriă, tóte acesteaă uă influență funestă asupra moralului individului. Uă mare parte din junime ajunge, în flarea vieței sale, la moliciune sau trîndăviă, fiindă că slăbiciunea corpului le suprimă voința, întreține desgustulă lucrului cândă dă în greă și, daca se ceră sforțări constante, eî n’aă curagială a privi nenorocirea în față, lipsindu-le confiența. Conclusiunea practică a reflesiunilor precedente este: trebuie uă instrucțiune universală ; singure, talentele nu facă fericirea; avemă trebuință de uă bună sănătate , de forță și voință. Pentru a ajunge la acestă resultată, trebuesc reforme atât în școli câtă și în casele particulare. Copiii între orele de studiu se alerge, se se dedea la jocuri apropriate, care le daă ușurință, îndemânare, le fortifică pe ptură, le activezá circulațiunea sângelui , ’I prepară în fine pentru a pute susține, cu curagiă și cu uă inimă hotărîtă , obstacolele de totă felulă, pe care le întâlnescă maî târziiu în viața loră.—■(Progresulü medicala română). Pentru modificarea legiloră și statuteloră de credită funciară . Pentru administrarea impozitului asupra băuturilor spirtuase. D. președinte ală ■ consiliului comunică Adunări, proiectul de lege pentru clasarea șoselei vicinale Bahna-Verciorova, din județul Mehedinți, între căiele județene. Se trimite la secțiuni. I. ministru de interne prezintă Adunării proiectul de lege relativă la vinderea unui numero de pogone locă la Sinaia, precum și de a se ceda fără plată pe la săteni. Adunarea decide a se trimite la secțiuni. D. ministru de financie vogă pe d-niî deputați se bine-voiescá a lua în cercetare de urgență proiectulă de lege pentru administrarea veniturilor din impositură asupra băuturilor spirtuase, fiindăcă este strictă legată cu aplicarea bugetului pe anulă viitoră, care în curânda are a se presinta Adunării. — Se pune la votă urgența și se încuviințăză. D. președinte al consiliului dice că d. ministru de financie agitată se cere și urgența proiectului de lege prin care se cere amânarea recensemântului generală pentru așezarea impositeloră și care trebuie din nou cercetată în secțiuni, fiindăcă este din sesiunea trecută. Voci. Se’la cercetără de urgență. Se pune la vota urgența și se admite. D. ministru de interne rogă pe d-nii deputați să se ocupe cu legea sanitară și cu proiectul de lege în privința creditului pentru reparațiunile necesarii a se face penitenciarului de la Telega. D. Al. Sihlénu dice că d. ministru de interne a cerută în ședința precedentă ca biuroula să someze pe comisiunea financiară de a aduce neîntârziată proiectele de credite presintate de d-lui. Atunci d-sea nu era de faciă ca sé respundă și de aceia va respunde astăzi. Ce suntă cele trei credite cerute de d. ministru de interne? Este ună credită pentru penitenciarul de la Telega, care nu s’a trimisă comisiunii financiare, ci se află în secțiuni; for, trebuie dorit a se trimite somațiunea. Alți douile, ună credită de 5.000 lei pentru plata jucătorilor mobili de la tipografia Statului pe anul 1879. Acestă credită de 5,000 lei s’a cerută peste ună altulă de 5,000 lei, care deja s’a mai acordată. Ca se putemă a ne presinta Camerei cu ună raportă motivată, limpede și constatată, în virtutea art. 58 din regulamentu, dérit, ceremü se nise de lămurire déca primulă credită se găsesce astăzi cu totulă epuizată, și cum s’a întrebuințată elă. Alü treile credită este pentru oă cifră de 15,580 pentru imprimeria și tipărirea Monitorului. D. ministru duce în espunerea d-sele de motive că prevede că are sĕ se slejesc o creditulă acordată prin bugete. Deja cum prevede, cum simte acesta ? D-sea trebuie să dea comisiunii financiare lămuriri pentru ca și ea să simtă ce simte d. ministru. Amenințarea că lucrătorii Monitorului se vor pune în grevă d-sele i-se pare forte stransă, căci au fostă timpuri mai grele și funcționarii nu s’aă pusă în grevă. D. ministru de interne dice că din senină s’a vedutü lovită și i se caută uă certu, cum se zice, nemțască. — Nici prin minte nu ’i-a trecută ca sé facă vr’uă imputare comisiunei financiare , a citată numai ună faptă. Nu suntă funcționarii, o jice d. ministru, cari amenință să se pună în grevă, ci uvierii mobili cari lucrezu de 15 luni continuă câtă a lucrată și Camera , afară de timpulă cândă s’aă făcută alegerile,iși cari, cu câtă se va vorbi mai multă în acésta Cameră, cu atâtă ei voră lucra mai multă. D. Sihleanu uită că vorbele d-sele se traducă în cheltuiala și că, décâ d-sea ară fi voită să aibă lămuriri, n’ară fi avută de câtă sé mi le cera directă și că ’î le așă fi dată. D-loră, cândă sesiunea Camerei este numai de trei luni, e mai puțină de lucru la imprimeria Monitorului, și cândă sesiunea Camerei este de 6 sau 9 luni, este naturală ca munca să fiă mai mare. Apoi, maî totă anulă acesta a fostă Camera deschisă și prin urmare și urrierii de la imprimeriă au lucrată mai multă și este trebuință de ună mai mare credită. Acesta va o voiă esplica forte ușoră, o voiă esplica cu ună argumentă ad hominem . D. ministru de financie a venită cu ună mesagiă domnescă prin care cerea mă nuoă credita pentru plata diurneloră d-v.; prin urmare d-v. anulă acesta au lucrată mai multă și este naturală că și lucrătorii de la imprimerie ------------M«®»---------“ ADUNAREA DEPUTAȚILOR”. Ședința de Marți 6 Noembre. Ședința se deschide la ora 1 d. a., supt președința d-lui vice-președinte A. Teriachiu, fiind presințî 75 d-nî deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se trimite la comitetul delegaților, însărcinată cu examinarea proiectului de lege sanitară, petițiunea mai multor licențiați și asistenți în farmaciă, precum și telegramele mai multor proprietari de farmacii, din diferite județe. D. ministru de financie comunică Adunării următorele proiecte de legi : Pentru înscrierea între veniturile Statului a sumelor provenite din prețul bunurilor vândute în cursul anului 1879, pe temeiul legii din 22 Februarie 1873. Pentru modificarea art. VIII, din legea de la 12 Iunie 1877, pentru emisiunea biletelor ipotecare, amintism